Carpații

Clasa : a XII –a E
Elev : Mitrițoaia Andrei-
Ștefan
Carpatii reprezinta un lant montan
tanar, puternic arcuit, dezvoltat
intre Valea Dunarii, in Depresiunea
Vienei, si Valea Timokului. Acestia
continua lantul montan
al .Alpilor,cu care se aseamana din
punct de vedere petrografic si
structural.Dincolo de
Valea Timokului incep Muntii
Stara Planina .
c pe pictogramă pentru a adăuga o imagine
Carpatii se desfasoara pe 1300 de kilometri,pe
teritoriul a sase
state :Slovacia,Polonia,Ucraina,Ungaria,Romani
a si Serbia.Pe teritoriu tarii noastre,Carpatii se
desfasoara pe o lungime de peste 800 de
kilometri.
In spatiul Carpatilor se disting doua mari grupe:
•Carpatii Nord-Vestici ,din care fac parte Muntii
Tatra,Muntii Beskizi
Muntii Matra-Bukk si Depresiunea Bratislavei ;
•Carpatii Sud-Estici,desfasurati in cea mai mare
parte pe teritoriul Romaniei
numiti si Carpatii Romanesti si impartiti,in
functie de pozitia lor fata de
Depresiunea Transilvaniei,in :Carpatii
Orientali,Carpatii Meridionali si Carpatii 
Occidentali.
Carpatii Nord-Vestici se desfasoara spre vest pana la
Bazinul Vienei si spre est,pana la pasul Dukla.Orientarea
generala este spre vest-est.Analiza hartii arata ca inaltimea
din masivele ce compun aceasta diviziune au o altitudine
din ce in ce mai mica,spre Campia Panonica.La limita cu
aceasta,pe liniile de fali formate in urma individulizarii
Bazinului Panonic,se gaseste o zona vulcanica .Altitudinile
mari,de peste 2000 m,au permis instalarea ghetarilor in
partea centrala ,pe un substrat format din sisturi
cristaline.Catre limita cu Carpatii de Sud-Est,siturile
cristaline inceteaza,din cauza prabusirilor sau a coborarilor
tectonice.La fel si nord, unde muntii se reduc doar la zona
flisului,unde gresiile au o mare extindere.
In cuprinsul Carpatilor de Nord-Vest,Muntii Tatra
Mare ating altitudinea maxima din intregul lant carpatic,
adica 2655 m, in varful Gerlachovka.Acestia reprezinta un
nod orohidrografic,iar suprafetele de nivelare ,evidente si in
Carpatii Meridionali, sunt bine individualizate.O altadin
roci dure, acoperite insa de o covertura sedimentara groasa.
In continuarea orogenului carpatic, se gaseste Grupa
Beskizi , cu altitdini reduse,explicate prin alcatuirea
lor petrografica , predominant du flis dispus in cute
solzi. Ating altitudinea maxima de 1725 m, in varful
Babia Gora.
In sud-est ,masivele denumite Carpatii Mici si
Carpatii Albi au culmi dispuse parale pe directia vest-
est ,cu altitudini reduse, in general sub 1000 m.
La sud, Muntii Tatra Mare si Tatra Mica , apartinand
zonei externe a lantului montan, sunt compusi din
calcare si gresii si au ,la fel ca si Beskizii , bazinete
suspendate si depresiuni tectonice sau erozive ,unele
din ele dispuse longitudinal.
La sud de Muntii Tatra Mica se intalnesc Muntii
Metaliferi ai Slovaciei , in parte formati din eruptii
vulcanice. Ca urmare , prezinta resurse miniere
pretioase .In cuprinsul lor, vaile au aspect de canion.
►Muntii Matra-Bükk au aspect insular, de aici
provenind si denumirea lor de « muntii insulari ai
Ungariei de nord ».Muntii Matra(1014 m)constituie o
ramificatie a Carpatilor, alcatuita din roci vulcanice
si orientata nord-vest – sud est, in timp ce Muntii
Bükk urca pana la 959 m.
Depresiunea Bratislavei, aflata in prelungirea Depresiunii
Vienei, are altitudini de numai 100-160 m si relief neted.fiind o
adevarata arie de discontinuitate in arealul carpatic.In cuprinsul
ei, Dunarea se desface in doua brate care se deschid larg si
tentacular spre nord-est si est.
Cea mai ampla zona carpatica este considerata cea de-a doua
mare diviziune,si anume ,Carpatii de Sud-Est .Limitati spre
nord-vest de pasul Dukla , ei ating altitudinea maxima de 2544
m in varful Moldoveanu din Carpatii Meridionali.Au latimi
cuprinse intre 35 si 160 km si o densitate a fragmentarii intre
0,5 si 6 km/km² . In interiorul lor,Dunarea formeaza o vale
ingusta ,sub forma de defileu, in partea lor sud-estica.
Intre pasul Dukla si granita de nord a Romaniei, se afla
ramificatia nordica a acestei grupe ,si anume Carpatii
Padurosi .In ceea ce priveste regiunea carpatica de pe teritoriul
Ucrainei,aceasta este constituita predominant din flis(mai ales
conglomerate si gresii)si are inaltimea maxima de 2058m in
varful Hovarla , din Masivul Cernohora. In partea de sud-est,
predomina versantii prapastiosi ,la poalele carora dezagregarea
a dus la aparitia unor ample mase de grohotis.Recutai in
cuaternar, ei prezinta urmele glaciatiunii in partea superioara.
Carpatii sunt alcatuiti din roci mult mai variate decat Alpii sau
Pirineii : roci metamorfice, platforme de eroziune, vai inguste
cu versanti cu panta mare, sedimentare( calcare, conglomerate,
gresii) si vulcanice(in masive izolate din Orientali).
 Carpatii Meridionali au un relief mai putin
diversificat decat cel al Orienatlilor,dar
trasaturi morfologice mai
specaculoase.Sisturile cristaline, dispuse
peste nuclee granitice , au cea mai mare
dezvoltare si impun atat masivitatea , cat
si altitudinea mare a acestora .Sunt
fragmentatide vai si de culoare tectonice ,
care ii separa de unitatatile invecinate .Pe
culmile montane au fost identificate
trei suprafete de
nivelare(eroziune) :Borascu(2000-
2200m),Rau Ses(1600-
1800m),Gornovita(1000 m).Un anumit grad
de diversificare a peisajului este dat de
existenta calcarelor,care au favorizat
aparitia reliefului carstic ,nota caracteristica
fiind data de prezenta reliefului
glaciar .Pozitia mai sudica decat a Muntilor
Tatra a condus la marea dezvoltare a
ghetarilor de tip pirenian,,cel putin in timpul
ultimei faze glaciare.
 Carpatii Orientali incep la granita cu Ucraina si se continua pana la Valea
Dambovitei si prezinta , comparativ cu celelalte masive carpatice,cea mai clara
distributie zonala.Sunt alcatuiti din trei unitati tectonice distincte :zona
vulcanica,zona cristalino-mezozoica,redusa ca suprafata, dar si cea mai
inalta,si zona flisului. Acestea sunt dispuse pe directia nord-vest – sud-
est.Paralelismul culmilor este evidentiat si de prezenta culoarelor de
vale ,longitudinale sau transversale .De remarcat este faptul ca in vestul
Carpatilor Orientali se intinde cel mai lung lant vulcanic din Europa .De
asemenea, in partea lor sudica ,exista cratere vulcanice bine pastrate,spre
exemplu,craterul Muntelui Ciomatu Mare, cu lacul vulcanic Sf. Ana .In partea
sudica a acestei grupe, se afla Depresiunea Brasov, de tip tectono-eroziv ; care
este si cea mai intinsa din acest spatiu carpatic.
 Carpatii Occidentali sunt considerati o sinteza a
intregului lant carpatic ,datorita modului de
formare,alcatuirii petrografice si a caracterelor
morfostructurale.
Carpatii Occidentali au altitudinea medie de numai 550
m.Inaltimea maxima este de 1849,in varful Curcubata,din
Muntii Bihor.Ca urmare a fragmentarii tectonice
puternice ,in spatiul Carpatilor Occidentali s-a costituit
un relief format din horstuti si grabene.Lipsa formelor
reliefului glaciar este compensata de dezvoltarea mare pe
care o are relieful carstic,aici fiind pesterile Scarisoara ,
Vantului,Ursilor etc.
Sub raport bioclinatic,ca urmare a pozitiei lor
continentale, cu slabe influente oceanice ,si a altitudinilor
mai mici decar ale Alpilor ,cantitatea de precipitatii este
mai redusa (700-1500 mm/an).
Pe verticala,se desfasoara padurile de stejar si fag,care
continua cu paduri de conifere,cu etajul subalpin si, pe
alocuri,cu cel alpin.
In spatiul Carpatilor exista numeroase noduri
orohidrografice,ca urmare a fragmentarii accentuate a
reliefului.Astfel, 20% din suprafata Carpatilor reprezinta
spatii depresionare.Alimentarea raurilor se face
predominant pluvial si nival.