Sunteți pe pagina 1din 3

SIMULARE EVALUARE NAȚIONALĂ

Subiectul I
A.
1. Sinonimul cuvântului “atârnau” este se agățau, al cuvântului “(va fi) cerând” este (va fi)
dorind, iar antonimele cuvintelor “păgubaș” și “nimeni” sunt despăgubaș, și respectiv
toți.
2. Un cuvânt format prin derivare este “mâhnești”, iar unul format prin conversiune este
“trei”.
3. Rolul ghilimelelor în secvența dată este de a marca un fragment citat.
4. Un cuvânt care conține diftong din ultimul fragment este “gândea”, iar un cuvânt care
conțin hiat din ultimul fragment este “știut”.
5. Două idei principale sunt : Ghiță are nevoie să se împrietenească cu Lică pentru bani și
Ghiță se ceartă cu soția lui din cauza comportamentului său.
6. Ghiță voia să se împrietenească cu Lică deoarece avea nevoie de bani de la el pentru a
putea rămâne la Moara cu noroc.

B.
Nuvlea este specia genului epic în proză, cu o întindere mai mică decât a romanului și
mai mare ca a schiței, în care, pe parcursul unui singur fir narativ, se relatează un eveniment
major din viața unor personaje.
Opera literară “Moara cu nororc” de Ioan Slavici are o mulțime de particularități
specifice nuvele, precum: acțiunea construită pe un singur fir narativ, existența unui conflict
puternic și multe altele.
Nuvela este construită pe un singur fir narativ, urmărind desfășurarea cronologică a unei
singure întâmplări până în deznodământ.Suprapunerea planurilor narative, ramificarea
acțiunii în direcții diferite și urmărirea în paralel a evoluției unor personaje nu sunt specifice
nuvelelor care nu ating complexitatea epică a romanelor. Acest fragment din text se
concentrează asupra nevoi lui Ghiță de bani, planul lui fiind să se împrietenească cu Lică
pentru a primi destui bani de la el pentru a mai putea rămâne la Moara cu noroc. El creează
un plan în care Lică să-i fie dator acestuia, însă nu se simțea bine în acel rol, așadar și-a
revărsat furia asupra slugi sale. Când soția sa, Ana, află de acestea, îl ceartă și el începe să
țipe la ea, aceasta începând să plângă. Ghiță nu simte că trebuie să o împace, însă Ana se tot
întreabă ce este în mintea lui. Personajul central al acțiunii evoluează negativ pe parcursul
acestui fir narativ de la nevoia sa de bani, până la certul intens între el și Ana.
O altă particularitate ce ține de compoziția epică a nuvelei se referă la conflictul acțiunii
narate. În primul rând, este vorba de un conflict puternic generat de personaje ale căror fapte
determină schimbarea radicală a destinului lor,în acest text conflictul fiind între Ana și Ghiță
ce se ceartă din cauza furiei soțului pe care a revărsat-o asupra slugii sale, cearta încheinddu-
se cu soția sa plângând, fapt ce o determină să se găndească la ce probleme îi provoacă atâta
furie lui Ghiță. În al doilea rând, pe funndalul conflictului major al acțiunii se disting și
conflicte secundare, adesea de ordin psihologic, desfășurate în sinea personajelor,
presupunând o luptă a personajului cu el însuși. Un astfel de conflict interior este urmărit pe
toata durata acțiunii fragmentului dat, fiind alcătuit de frământările lui Ghiță provocate de
lipsa de bani și de faptul că trebuie să-i dea bani lui Lică pentru a-și pune planul în aplicare.
Banii de care avea nevoie erau pentru a putea rămâne la Moara cu noroc.
În concluzie, opera literară “Moara cu noroc” de Ioan Slavici, având toate caracteristicile
specifice, face parte din specia genului epic în proză, cu o întindere mai mică decât a
romanului și mai mare ca a schiței, în care, pe parcursul unui singur fir narativ, se relatează
un eveniment major din viața unor personaje, și anume nuvela.

Subiectul al II-lea
A.
1. Fiica lui Caragiale se referă la nuvela “Două loturi”.
Familia s- mutat la Berlin.
2. Numele autoarei este Ecaterina Logardi, iar titlul cărții din care este extras fragmentul
este “Amintiri despre Caragiale”.
3. Cuvântul “făptura” are genul feminine și cazul nominative, iar cuvântul “lui” are genul
masculin și cazul genitiv.
4. Pronumele relativ “care” are funcția sintactică de subiect, iar adverbul de mod “mai
falnic” are funcția sintactică de complement circumstanțial de mod.
5. Propozițiile subordonate “să înțeleg” și “că nu era” sunt completive directe.
6. Problema este să ajungi la timp.

B.
O persoană pe care o admir și care este unul dintre modelele mele în viață este tata. El m-
a ajutat mereu când am avut nevoie și mereu îmi spune lucruri interesante despre istoria
României și este foarte talentat la a face diferite mobiliere din lemn. E foarte bun la suflet, dând
de mâncare sau donând la fiecare om pe care îl vede luptându-se cu o perioadă mai grea din viața
sa. De ziua lui am mers cu toată familia la cinema să vedem ce film voia el.
Înainte de film, am mâncat la un restaurant și acolo l-am surprins cu tort.
Ne-am dus în sala de cinema și ne-am ocupat locurile cât timp sora mea, Ana, se ducea să
ia pop-corn. Când a ajuns Ana înapoi a și început filmul.
La un moment dat, pământul a început un cutremur din ce în ce mai rău până la
momentul în care nu puteai să stai în picioare dacă încercai. Cu toții ne-am ascuns sub scaune,
unii oameni țipau, câțiva copii plângeau și alți oameni voiau să iasă cât mai repede din sală, chiar
dacă unuia dintre ei i-a căzut o placă de pe tavan pe cap. Sora mea era atât de speriată încât
începuse să mănânce pop-corn de stres, iar tata încerca să ne calmeze.
Într-un final, cutremurul s-a oprit și o voce din boxe ne spunea să ieșim civilizat din sală.
În momentul în care am ajuns afară am văzut acel om care a fost lovit într-o ambulanță, însă
părea că nu este nimic grav.
Cinematograful ne-a dat bilete noi pentru o altă zi, deoarece trebuie să repare stricăciunile
provocate de cutremur și să verifice dacă numai există altele.

S-ar putea să vă placă și