Reţea digitală cu integrarea serviciilor - ISDN

Reţele digitale cu integrarea serviciilor (ISDN - Integrated

Services Digital Network)

1. Generalităţi
ISDN - asigură conectarea complet digitală între utilizatori, reţea care
divine suportul de comunicaţie la distanţă pentru o gamă foarte largă de
servicii pentru abonaţi.
Avantajele majore ale dezvoltării ISDN sunt:
- se creează o reţea de comunicaţii universală care asigură servicii
de conexiuni pentru diferite tipuri de utilizatori: transmisii vocale,
texte, imagini, date
- se asigură o viteză mare pentru transmiterea informaţiilor, cu
posibilitatea de control şi corectare a erorilor de transmisie
- este asigurat accesul simultan al unui abonat cu terminal
multifuncţional la unul sau mai multe servicii, folosind o singură
linie de conexiune prin care se asigură multiplexarea semnalelor
digitale de viteze ridicate
- este posibilă implementarea ISDN în reţeaua existentă, deoarece
aceasta dispune de interfeţe specializate care să asigure
conlucrarea cu reţeaua telefonică, reţeaua telex, reţeaua de date
cu comutaţie de pachete cu comutaţie de circuite
- este posibilă implementarea cu uşurinţă a unor servicii noi
- creşte traficul şi implicit veniturile obţinute de administraţia de
telecomunicaţii
- ISDN realizează funcţii pentru asigurarea caracteristicilor
serviciilor solicitate, precum şi funcţii de exploatare şi întreţinere a
reţelei.

1
Reţea digitală cu integrarea serviciilor - ISDN

Pentru a asigura abonaţilor o accesibilitate totală către oricare alt

abonat, pentru orice tip de serviciu, este necesară o reţea care să permită
interconectarea între terminale şi reţele de tipuri diferite. Un astfel de tip
poartă numele de sistem deschis de interconectare şi comunicare şi el
poate fi realizat prin folosirea ISDN.
Realizările actuale în domeniul ISDN permit estimarea a două etape
de realizare a acestei reţele: ISDN de bandă îngustă şi ISDN de bandă
largă (B - ISDN).

1. ISDN de bandă îngustă asigură un flux digital, până la terminalul

de abonat, care conţine două canale de comunicaţie de tip B de 64kbit/s
şi un canal de semnalizare D de 16kbit/s. Acest flux numeric 2B+D este
cunoscut sub numele de acces de bază şi ele asigură abonaţilor servicii
de bază ca: legături telefonice, teletex, facsimil, transmisiuni de date,
informaţii de telemetrie şi de telecontrol. Utilizarea accesului de bază
permite folosirea liniilor telefonice existente pentru conectarea
terminalului ISDN la centrala ISDN. ISDN de bandă îngustă poate utiliza
linii digitale de 2Mbit/s până la utilizator. Se asigură în acest caz un
acces primar de tip 30B+D şi deci acces la 30 canale B de comunicaţie
de 64kbit/s şi un canal D de semnalizare de 64kbit/s. Se asigură aceleaşi
servicii ca la accesul de bază, dar se obţine acces simultan la mai multe
canale de comunicaţie.
Pentru a ilustra capacitatea de extensie a accesului ISDN de bază
comparativ cu serviciul telefonic convenţional trebuie consultată
figura de mai jos. Figura (a) indică modul în care putem conecta un
telefon, un fax, sau un modem de calculator la o reţea telefonică
publică comutată, prin instalarea a trei linii telefonice separate între
locuinţa abonatului şi centrala telefonică. Figura (b) ilustrează
aceleaşi echipamente conectate la o linie ISDN cu acces de bază,

2
Reţea digitală cu integrarea serviciilor - ISDN

care de fapt este o linie telefonică pe care datele digitalizate sunt

multiplexate. Este de reţinut faptul că deşi până la 8 dispozitive pot
partaja accesul la aceeaşi linie ISDN cu acces de bază, numai 2
dispozitive pot opera simultan la o viteză de 64kbit/s, deoarece numai
2 canale de tip B sunt conţinute în linia de acces de bază. Se
anticipează că abilitatea de a transmite pachete de date cu comutare
va permite utilizarea canalului D pentru asigurarea unei multitudiuni
de noi aplicaţii, inclusiv pentru monitorizarea sistemelor de alarmă din
locuinţe.

3 linii telefonice 1 linie ISDN

 
CENTRALA
FAX CENTRALA
TELEFONICĂ
TELEFONICĂ

 FAX

FIG. (a) FIG. (b)

2. ISDN de bandă largă asigură punerea la dispoziţia abonaţilor a

serviciilor de bandă largă: videotelefonie, radiodifuziune de înaltă
calitate, televiziune prin cablu, transmisii de date cu viteză mare.

3
Reţea digitală cu integrarea serviciilor - ISDN

ISDN constituie suportul pentru teleserviciile asigurate între terminale

de tipul: telefon teletex, telefax, facsimil, videotex, telex.
a) serviciul telefonic asigură posibilitatea de comunicaţii vocale,
bidirecţionale, în timp real. Semnalul vocal este transformat în semnal
digital.
b) teletexul este un serviciu internaţional care realizează transmitere de
documente - pagini formatate de text - din memoria unui terminal, prin
ISDN, in memoria unui alt terminal sau calculator.
Avantajele oferite de teletex sunt:
- viteza mare de transmisie - 2400 bit/s(de 40 ori mai rapid decât
telexul )
- poate folosi toate tastele claviaturii
- informaţia este recepţionată în format original
- asigură transmiterea corectă a datelor prin utilizarea protocolului
de comunicaţie HDLC (cu detecţie şi corecţie de erori)
- se poate conecta la reţeaua telefonică analogică prin MODEM
- se poate conecta la reţeaua de date
Echipamentele teletex sunt folosite pentru pregătirea, editarea,
transmiterea, recepţia şi scrierea informaţiei text care utilizează caractere
standard.
Elementul de bază al corespondenţei între utilizatori este pagina, care
este cea mai mică unitate de text.
Fazele apelului pot fi împărţite în trei etape:
- Preparare:
- pregătirea informaţiei în mod local
- încărcarea informaţiei în memorie
- Transmisie
- stabilirea conexiunii
- faza de preinformare

4
Reţea digitală cu integrarea serviciilor - ISDN

- transferul informaţiei din memoria sursă în memoia destinaţie

- faza de postinformare
- anulare apel
- Ieşire
- Ştergerea textului din memorie
Procedurile teletex includ şi schimburi de informaţii care conţin:
- identitatea echipamentului teletex apelat
- identitatea echipamentului teletex apelant
- data şi timpul
- informaţii suplimentare
c) Telefaxul este un serviciu internaţional care asigură transmiterea şi
recepţia de documente care conţinând informaţii codate în facsimil
d) Videotexul este un serviciu care asigură funcţii de carte poştală şi
extragere de informaţii mixate de text şi imagini fixe. Terminalul de
abonat poate fi un calculator personal sau un receptor TV cuplat la o
claviatură inteligentă.
Exemple de servicii asigurate prin videotex: rezervare de bilete de avion
sau locuri la hotel, operaţii bancare, sistem informaţional medical la
distanţă, servicii de baze de date de orice fel.

5
Reţea digitală cu integrarea serviciilor - ISDN

2. Introducerea ISDN în reţeaua de telecomunicaţii

Apariţia sistemelor de comutaţie şi de transmisie digitale au deschis
perspective considerabile pentru telecomunicaţii şi informatică, deoarece
acestea pot realiza transfer rapid şi sigur de informaţii diverse (voce, date,
texte, imagini), răspunzând astfel cerinţelor clienţilor pentru diversificarea
serviciilor cu asigurarea unei calităţi deosebite pentru acestea.
În prezent este unanim acceptat faptul că reţeaua de telecomunicaţii
evoluează spre ISDN, în primă fază pentru servicii de bandă îngustă, cu
perspective de evoluţie spre serviciile de bandă largă.
Complexitatea problemei implică respectarea unor reguli precise
referitoare la realizarea de echipamente noi şi de asemenea a strategiei de
dezvoltare.
Există în prezent numeroase instituţii şi întreprinderi care posedă sau
solicită centrale PABX şi reţele locale ce asigură servicii diverse (transmisii
de voce, date, imagini, texte). Aceste echipamente pot fi folosite optim
pentru comunicaţii la mare distanţă numai în măsura în care administraţia
de telecomunicaţii asigură digitalizarea reţelei de telecomunicaţii şi deci
accesul la canale digitale de 64kbit/s. Evoluţia spre o reţea digitală cu
integrarea serviciilor are ca efect încurajarea producţiei şi a vânzărilor de
PABX şi a reţelelor de calculatoare.
Dezvoltarea ISDN are ca efect accesul direct al abonaţilor la serviciile
oferite de aceasta şi implicit o creştere sensibilă a pieţei de terminale de
telecomunicaţii.
Evoluţia înregistrată în calculatoare şi utilizare pe scară largă a
calculatoarelor personale a condus la crearea de echipamente care să
permită conectarea calculatorului personal în reţeaua de telecomunicaţii
pentru realizarea de comunicaţii de tip teletex, telecopie sau pentru

6
Reţea digitală cu integrarea serviciilor - ISDN

comunicaţii de date (acces la baza de date, comunicaţii între calculatoare,

poştă electronică).
În acelaşi timp creşte traficul şi se diversifică serviciile, ceea ce conduce
la creşterea veniturilor pentru administraţia de telecomunicaţii.
Deschiderea spre ISDN este posibilă dacă se asigură:
- digitalizarea comutaţiei şi transmisiei
- sincronizarea reţelei
- introducerea unităţilor de racordare numerică
- semnalizări cu conţinut bogat de informaţii de semnalizare.
ISDN poate fi introdus în marile aglomerări urbane precum şi în
localităţi izolate folosind sistemele de comutaţie digitale. În cazul centralelor
telefonice digitale de tip ALCATEL E10B, beneficiem de o mare
adaptabilitate la orice mod de repartiţie geografică a abonaţilor.
Aceste sisteme de comutaţie posedă două nivele (trepte) de elemente
distante şi anume: CSND - urile (centre satelit numerice distante) şi CNE -
urile (concentratoare numerice îndepărtate).
Pentru a ilustra acest aspect, prezentăm alăturat 2 centrale din
Bucureşti care, în funcţie de condiţiile de proiectare impuse, au structuri
diferite. Plecăm de la premiza ca 1 CN = max 255 abo, iar un CSN =
max.19..20 CN = max aprox. 5000 abonaţi.
Prima centrală digitală de abonaţi din Bucureşti (Victoria-Alcatel) a
trebuit să preia cu prioritate abonaţi răspândiţi în toata capitala precum şi în
zona centrală; de aceea ea a fost echipată cu CSNL şi CNE (folosirea
exclusiv a celui de-al doilea nivel de elemente distante), conform Fig.1-a.
În schimb, la proiectarea centralei Alcatel-Piscului s-a considerat că
aceasta va satisface un numar mare de cereri de instalare ale abonaţilor
situaţi în 2 zone (cartiere) ale oraşului (folosirea exclusiv a primului nivel de
elemente distante), conform Fig.1şi Fig.1b.

7
Reţea digitală cu integrarea serviciilor - ISDN

SMX
A 6 CSNL
B 2..4 LRI
O MCX
CNL2..4 MIC CSNL
N 2..16 LR (4 Mbit/s)
A
Þ CNE ICNE

I
SMT
1 CSNL cu 10 CNE = 2500 abo
5 CSNL cu CNL = 15000 abo
URM
MIC 32 LR
ALTE MRM
LEGÃTURI (4Mbit/s)

CENTRALA VICTORIA - ALCATEL Fig.1

SMX
10.000 abo 4 CSNL
2..4 LRI
MCX
A CNL CSNL 16 LR (4 Mbit/s)
B
O
N
A
Þ 25.000 abo 9 CSND
I 2..4 LRI SMT
CSNL 32 LR
CNL URM
16 MIC (4 Mbit/s)
MRS

ALTE MIC
LEGÃTURI
MRM

CENTRALA PISCULUI - ALCATEL Fig.1b

Centrul satelit numeric (CSN) este o unitate de racordare a abonaţilor

capabil sá deserveasca simultan abonaţi analogici şi abonaţi numerici.
CSN-ul poate fi racordat la toate sistemele de tip temporal utilizínd

semnalizarea semafor CCITT N0 7.

8
Reţea digitală cu integrarea serviciilor - ISDN

CSN-ul poate fi :
- Local (CSNL) sau
- Distant (CSND)
ín raport cu autocomutatorul OCB 283.
CSN-ul se descompune ín douá párţi :
- Unitatea de comandá numericá (UCN) şi
- Concentratorii (CN)
Aceastá unitate de comandá numericá poate fi localá sau distantá ín
raport cu autocomutatorul OCB 283.
Concentratorii , pe care sunt racordaţi abonaţii pot fi :
- Locali (CNL) sau
- Indepártaţi (CNE)
ín raport cu aceastá unitate de comandá.
Existá deci douá nivele de descentralizare , ceea ce permite o mare
flexibilitate ín ceea ce priveşte implantarea geograficá.

Pe un CSN putem racorda :

- linii de abonaţi analogici 2 fire sau 4 fire ,
- linii de abonaţi numerici cu debit de bazá de 144 kbit/s : 2 canale
B+1 canal D de 16 kbit/s,
- legáturi MIC pentru racordarea de PABX cu acces íntins pe 30
canale B+1 canal D de 64 kbit/s , deci cu debit primar.

9
Reţea digitală cu integrarea serviciilor - ISDN

Abona■i
analogici C 2..4
144 kbit/s N LRI
TNR L
M
2048 kbit/s
PABX
U 16 MIC
C sau LR
N
Abona■i
analogici C
N
144 kbit/s 2..4 MIC
TNR E
M
2048 kbit/s
PABX

În cazul centralelor telefonice digitale de tip EWSD există o singură

treaptă de descentralizare. Unitatea de linii digitale (DLU) poate fi
conectată local sau distant în funcţie de modul de repartiţie al abonaţilor.
Pentru digitalizarea transmisiei o soluţie poate fi folosirea sistemului
hibrid de acces la reţeaua de telecomunicaţii HYTAS care asigură
compatibilitatea cu structurile de reţea existente.
HYTAS este acronimul de la “Hybrid Telecommunication Access
System “ (Sistem hibrid de acces la reţeaua de telecomunicaţii). Acest
sistem este produs de firma Alcatel şi mai este cunoscut şi sub denumirea
de “ALCATEL 1575 AN” AN fiind acronimul de la “Access Network”.
Principalul obiectiv avut în vedere la elaborarea sistemului HYTAS a
fost de a se asigura compatibilitatea cu structurile de reţea existente în
particular cu infrastructurile din cupru reutilizabile.

10
Reţea digitală cu integrarea serviciilor - ISDN

Datorită faptului că cererile de echipamente de telecomunicaţii sunt

în continuă creştere şi consumatotii zilelor noastre cer pe lângă servicii
telefonice clasice şi servicii ISDN şi transmisii de date pe linii închiriate,
compania Alcatel a început să producă sistemul HYTAS capabil să
satisfacă aceste cereri.
Structura modulară a elementelor din care se compune HYTAS
permite acoperirea unei game mari de lărgire de bandă şi de flexibilitate
putându-se pune la dispoziţia fiecărui abonat până la 2 Mbps.
Introdus la licitaţia OPAL 94 organizată de Deutsche Telekom,
HYTAS a fost introdus în reţeaua germană din decembrie 1994 în prezent
deservind un număr de 4.500.000 de abonaţi.
HYTAS este singurul sistem FILT (Fiber in the loop) care satisface
diversele cerinţe pentru o infrastructură modernă de acces la reţea,
convenabilă atât pentru structurile aflate în transformare ale Europei de est
cât şi pentru regiunile dezvoltate ale Europei de vest.
Prin flexibilitatea sa HYTAS oferă soluţii eficiente şi pentru extinderea
unei reţele din cupru foarte dezvoltate şi pentru un teren unde nu există nici
un cablu pozat:
* Din motive economice, liniile de fibră optică nu ajung până la fiecare
abonat, ci se termină la trotuar.
Din punctul de terminare a fibrei, semnalele sunt preluate de firele din
cupru deja existente.
* cu o reţea optică activă, sunt posibile distanţe mult mai mari între
abonaţi şi centrala telefonică locală.
Cu HYTAS, distanţe de până la 120 km sunt acoperite cu uşurinţă.
* Cu HYTAS, paritatea costului cu reţele tradiţionale din cupru devine
posibilă chiar şi în zone cu o densitate scăzută a abonaţilor. Prin înlocuirea
trunchiurilor din cupru cu fibre optice se realizează reduceri considerabile

11
Reţea digitală cu integrarea serviciilor - ISDN

ale costurilor, ceea ce face ca sistemele FILT să fie foarte convenabile

pentru topologii cu trunchiuri lungi.
Sistemul de administrare a reţelei (KENOS - Kommunikations
Electronik Network Operation System) oferă acces centralizat la toate
componentele reţelei de la o singură staţie de lucru.
În fig.1 este prezentată o reţea hibridă extinsă utilizând sistemul
ALCATEL 1575 AN (HYTAS).
SU (Service Unit) - Unitate de serviciu este prezentă într-o gamă
largă de tipuri în scopul de a satisface în modul cel mai eficace cererea
crescândă de lărgime de bandă.

2.1. Caracteristicile sistemului HYTAS

Reţeaua hibridă de acces HYTAS a fost creată şi dezvoltată avându-
se în vedere îndeplinirea următoarelor obiective:
a. 2 Mbit/s şi ISDN săi POTS (Plain Old Telephony Subscribers
Abonaţi Telefonici Clasici) pentru orice consumator.
b. alimentarea dintr-o sursă centralizată;
c. fibră optică la abonat. Cu ajutorul sistemului HYTAS, toate tipurile
de terminaţie a fibrei optice sunt posibile (Fiber To The Door - FTTD - Fibră
până la uşă).
d. distribuitor activ al fibrei optice OLD.
Utilizând distribuitorul activ al fibrei optice se pot realiza transmisii cu
debit foarte ridicat 140 Mbit/s şi 557 Mbit/s
e. terminaţie de reţea optică
Reţeaua HYTAS are diferite terminaţii optice pentru diverse locaţii în
mod uzual fiind amplasate în proximitatea abonaţilor.
f. sistem de management al reţelei

12
Reţea digitală cu integrarea serviciilor - ISDN

KENOS se dezvoltă odată cu instalarea de echipamente şi permite

asigurarea promptă a serviciilor şi configurarea şi monitorizarea reţelei
HYTAS.

2.2. Aria serviciilor oferite de HYTAS

La HYTAS aria serviciilor oferite se împarte în trei sectoare:
- sectorul centralei telefonice
Terminaţia liniei optice (OLD) este situată în centrala telefonică
digitală, de unde distribuie date la un debit ridicat prin fibra optică.
- sectorul reţelei optice active
Distribuitorul liniei optice (OLD) numit şi punct activ de ramificare
optică preia date de la OLT şi le distribuie la un număr de ONT-uri
(terminaţii optice de reţea).
- sectorul abonaţilor cu unităţile de serviciu şi terminaţiile de reţea.
ONT (Terminaţia de reţea optocă) este instalată în apropierea
abonaţilor, la ea fiind conectate diferitele tipuri de SU (Unităţi de Serviciu)
în funcţie de solicitările utilizarorilor.
În figura 2 este prezentată o vedere generală asupra sistemului
HYTAS.
Sincronizarea reţelei digitale trebuie să respecte recomandările
G.8111 ITU - T pentru a realiza o transmisie corectă a informaţiilor prin
liniile digitale, prin evitarea pierderilor sau dublării de elemente binare ale
semnalului transmis .
Introducerea sistemului de semnalizarea CCITT Nr. 7 permite
realizarea unor căi distincte de semnalizare, separate de căile de
comunicaţie între utilizatori, astfel că este posibil să crească conţinutul
informaţiilor de semnalizare între comutatoarele reţelei.
Prima etapă în dezvoltarea ISDN va fi pentru servicii de bandă îngustă
prin folosirea de canale temporale de 64kbit/s.

13
Reţea digitală cu integrarea serviciilor - ISDN

Etapa următoare aparţine ISDN de bandă largă, ce va permite

realizarea de viteze de transmisie care corespund unor debite în linie de
155Mbit/s, 622Mbit/s, 2448Mbit/s corespunzătoare standardelor de
transmisiuni de bandă largă.
Odată cu introducerea sistemelor de comutaţie digitale în reţeaua
telefonică, se creează premizele dezvoltării reţelei ISDN. Până la realizarea
unei reţele globale cu integrarea serviciilor, este posibilă o evoluţie a reţelei
de telecomunicaţii în care centrele de comutaţie digitale ISDN să asigure
accesul unui abonat la orice tip de serviciu şi orice tip de reţea. (figura:
acces integrat la alte reţele prin centrale ISDN).
 STANDARDE DE IMPLEMENTARE ISDN
Standardele de implementare ISDN vizează cele trei niveluri inferioare
ale Modelului de Referinţă OSI. ITU - T defineşte o serie de standarde
care guvernează atât tipul de bază, cât şi tipul primar de interfeţe la
nivel fizic, precum şi nivelul legătură pentru canalul D şi pocedurile de
configurare a apelului pentru canalul D, care se desfăşoară la nivelul
reţea al Modelului de Referinţă OSI. Figura de mai jos ilustrează
legătura dintre standardele de implementare ISDN şi Modelul de
Referinţă OSI.

14
Reţea digitală cu integrarea serviciilor - ISDN

Modelul de referinţă OSI

Nivelul
aplicaţie
Nivelul
prezentare
Nivelul
sesiune
Nivelul
transport
Nivelul reţea Q 431 Procedurile de configurare a apelului
Nivelul pentru canalul D

legătură de Q. 921. (LAPD) Nivelul legătură de date

corespunzător canalului D
date
Nivelul fizic
I430 Viteză de transfer I431 Viteză de trf
de bază primară

După cum se indică în figură două seturi de standarde I şi Q,

guvernează implementarea ISDN. Standardele I specifică conexiunea
fizică a echipamentelor compatibile ISDN, iar standardele Q specifică
modul de transmisie a datelor şi informaţiilor de configurare pentru
canalul D. Standardul Q. 921 defineşte structura cadrului de date
pentru transmiterea informaţiilor pe canalul D, precum şi conţinutul
câmpurilor asociate cadrului de date. Standardul Q.931 defineşte
procedurile de control al apelului, utilizate pentru configurarea şi
încheierea apelului, structura mesajelor utilizate pentru transportul
informaţiilor aferente procedurilor de apel, precum şi tipurile de mesaje
care pot fi transportate la nivelul reţea. Pentru informaţii specifice şi
amănunţite referitoare la procedurile de realizare a apelului şi la
formatele de date vehiculate pe canalele D, ca şi la formatul de
încadrare utilizate în transportul informaţiilor pe acest tip de canal
trebuie consultată seria de standarde ITU - T ISDN Q.

15
Reţea digitală cu integrarea serviciilor - ISDN

3. B - ISDN
Reţeaua de bandă largă sau cu debit mare este considerată a fi acea
reţea de comunicaţie pentru care debitul de transmisie depăşeşte 2048
Kbit/s.
3.1 Servicii asigurate de B - ISDN
Serviciile asigurate de B - ISDN sunt de două tipuri:
a) servicii interactive
b) servicii de distribuţie
a) Serviciile interactive sunt:
a1) Serviciile conversaţionale sunt realizate prin dialog, cu transfer de
informaţii în timp real.
Exemple:
- videotelefon de bandă largă
- teleconferinţă de bandă largă
- supraveghere video (supraveghere trafic)
- transmiterea informaţiilor digitale de mare viteză (interconectarea
LAN, interconectarea calculator - calculator)
- transfer fişiere date
- telecontrol de mare viteză (control în timp real, telemetrie, alarme)
- telefax de viteză mare
- comunicare de imagini cu rezoluţie mare (imagini profesionale,
,medicale)
a2) Serviciile de mesagerie oferă comunicaţii între utilizatori
individuali prin memorare şi retransmitere.
Exemple:
- carte poştală video (cuplare imagine şi sunet)
- carte poştală document pentru mixare documente
- poştă electronică (e - mail)
a3) Servicii cu acces la centre informatice

16
Reţea digitală cu integrarea serviciilor - ISDN

b) Serviciile de distribuţie includ serviciile de difuziune. Informaţiile sunt

transmise de la o sursă centrală spre un număr nelimitat de utilizatori
autorizaţi să se conecteze la reţea.
b1) Servicii de distribuţie fără control din partea utilizatorului
- distribuţie de programe TV
- teleziar, telepublicaţii
- distribuţie de date
- distribuţie de semnale video/audio
b2) Servicii de distribuţie ciclice cu posibilitate de control al
prezentării individuale la utilizator
- educaţie şi muncă la domiciliu
- teleavertizări
- telesoftware
Utilizatorii actuali ai reţelelor de telecomunicaţii solicită servicii de
comunicaţii mai rapide, fiabile, eficiente, accesibile la preţuri rezonabile.
Aceste servicii pot include transferuri de fişiere cu viteze mari, transmisie
de imagini şi grafice cu rezoluţie mare, videotelefonie, proiectare şi
producţie asistată pe calculator. În comparaţie cu telefonia analogică,
aceste servicii sunt foarte diferite din următoarele puncte de vedere:
- viteză de transmisie în reţea foarte mare (150Mbit/s), de
aproximativ 1000 de ori mai mare faţă de ceea ce poate fi
transmis prin liniile telefonice existente (144 Kbit/s)
- factorul de variaţie a ratei binare pentru servicii diverse poate fi
1000.

3.2. Necesitatea reţelelor de bandă largă

17
Reţea digitală cu integrarea serviciilor - ISDN

3.2.1. Interconectarea reţelelor locale

Reţelele de date pot fi publice sau private şi au rolul de a asigura
transferul de date. În funcţie de distanţa la care se realizează transferul de
date, se poate face următoarea clasificare:
- reţele locale (LAN - Local Area Network) - asigură interconectarea
între terminale sau calculatoare instalate într - o încăpere, într - o
clădire sau într - un campus, distanţele între staţii pot fi de la
câţiva metri la câţiva kilometri.
- Reţele larg răspândite geografic (MAN - Metropolitan Area
Network ) - acoperă distanţe de 10Km şi sute de Km, ele pot
deservi un oraş sau o ţară.
- Reţele de interconectare de mare distanţă, de sute mii de Km
(WAN Wide Area Network).
Reţelele locale sunt astăzi larg utilizate în cercetare în cercetare,
întreprinderi, învăţământ, medicină.
3.2.2. Supercalculatoarele
Cerinţele în domeniul cercetării privind banda de transmisie necesară
pentru comunicaţii depăşesc debitele propuse pentru reţelele locale
actuale. Din acest motiv au fost deja realizate reţele locale care asigură
debite de 100 Mb/s.
3.2.3. Transferul imaginilor
Concepţia şi fabricaţia asistată pe calculator este o metodă de lucru
curentă care impune necesitatea accesului de baze de date situate la
distanţă de staţiile de lucru proprii. Aceste date pot include documente
(imagini) înregistrate în fişiere care pot avea 1 - 10 Mocteţi.
Evoluţia medicinii şi a tehnicilor de radiologie convenţionale sau
digitale au condus la producerea unui volum mare de date. Sistemele de
calcul distribuite oferă servicii de memorare, tratare şi comunicare

18
Reţea digitală cu integrarea serviciilor - ISDN

necesare cadrelor medicale din spitale, clinici universităţi, centre de

cercetare. Centralizarea acestor date impune realizarea unei baze de date
de dimensiuni mari (o radiografie de calitate) rezoluţie mare. Accesul rapid
la aceste date impune existenţa unei reţele de bandă largă, deoarece
timpul necesar pentru transferul unui fişier este de 20 Mocteţi este în
reţeaua telefonică de 6 ore, iar în reţeaua digitală ISDN este de 53 de
minute.
3.2.4. Servicii video de înaltă rezoluţie
Transmisiile video de înaltă rezoluţie necesită asigurarea unui debit
ridicat, deoarece pentru transmisia a 25 de imagini color, format A4, într -
o secundă se cere un debit de transmisie de 100 Mbit/s.

4. CARACTERISTICI ALE SERVICIILOR MODERNE DE

TELECOMUNICAŢII
Reţeaua de bandă largă este destinată integrării serviciilor, care pot fi
servicii de transmisie date, a datelor informatice, a imaginilor. Aceste
caracteristici sunt foarte variate, singurul element comun fiind acela că
semnalele sunt digitale.
Pentru realizarea reţelei de bandă largă este deci necesar să se găsească
noi tehnici de comunicaţie care să permită integrarea tuturor tipurilor de
trafic, si trebuie să posede următoarele caracteristici:
- să accepte debite mari într – o varietate foarte mare
- să accepte o fluctuaţie a benzii de trecere ăn timpul aceleaşi
comunicaţii
- să asigure diferite exigenţe referitoare la controlul erorilor în
funcţie de solicitări

19
Reţea digitală cu integrarea serviciilor - ISDN

Soluţia pe termen lung de realizare a unei reţele unice, care să

asigure integrarea tuturor serviciilor pentru utilizator, este reţeaua
ISDN de bandă largă, utilizând SDH şi ATM.

Comparaţie între caracteristicile a trei categorii de servicii

Serviciul Date informatice Voce Video

Debite de mari mici Moderate
vârf D Debite de vârf

D
D

t 30...140Mbit/s
64kbit/s

t
t

Durata mică Medie(câteva Lungi(câteva ore)

conexiunii minute)
Regularitatea sporadic continuu Continuu
traficului

Controlul esenţial redus Sumar

erorii
Constrângeri reduse importante Foarte
de importante(mai ales
sincronizare în video interactiv)

20
Reţea digitală cu integrarea serviciilor - ISDN

5. INTERFEŢE UTILIZATOR REŢEA ISDN

5.1. Tipuri de utilizatori ISDN

5.1.1. Caracteristicile interfeţei utilizator reţea ISDN
Caracteristica principală a ISDN este asigurarea unui suport
pentru o gamă foarte largă de servicii, vocale şi nevocale, asigurând
conectare digitală între terminale digitale.
Pentru integrarea serviciilor a fost prevăzut un set limitat de interfeţe
utilizator reţea ISDN. ISDN trebuie să dispună de interfeţe
specializate pentru acces la:
- terminal simplu ISDN
- terminal multiplu ISDN
- reţele private, care pot fi PABX sau reţele locale
- centre de procesare informaţii sau de memorare
- reţele dedicate
- alte reţele(inclusiv ISDN)
Interfaţa utilizator reţea trebuie să asigure:
- acces la diferite tipuri de terminale
- portabilitatea terminalelor
Interfeţele utilizator reţea sunt specificate printr -un set de
caracteristici care includ:
1) caracteristici fizice şi electromagnetice
2) structuri de canale şi capacitate de acces
3) protocoale utilizator reţea
4) caracteristici de exploatare şi întreţinere
5) caracteristici de performanţă
6) caracteristicile serviciului

21
Reţea digitală cu integrarea serviciilor - ISDN

5.1.2. Configuraţii de referinţă

Configuraţiile de referinţă pentru interfeţele utilizator reţea ISDN
definesc punctele de referinţă şi blocurile funcţionale care pot apărea
între punctele de referinţă
FIG.a,b Configuraţii de referinţă pentru interfeţe utilizator reţea
ISDN
Configuraţia de referinţă din figura de mai sus corespunde unui
echipament terminal ISDN care are acces direct la punctul de
referinţă S.
În figura b este prezentată configuraţia de acces la punctul de
referinţă S a unui terminal non-ISDN (TE2). Configuraţia include un
adaptor de terminal (TA), care face adaptarea între punctele de
referinţă R şi S
NT1 terminal de reţea 1
NT1 asigură interconectarea punctului de referinţă T la linia de
transmisie fizică sau electromagnetică a reţelei.
Funcţiile NT1 sunt:
- adaptarea pentru transmiterea semnalului în linie
- întreţinerea liniei şi controlul performanţelor
- contorizarea
- transferul de putere
- multiplexarea la nivel 1
- asigurarea unei interfeţe de terminal care să rezolve conflictele în
cazul terminalelor multipunct
NT2 terminal de reţea 2
NT2 poate fi: PABX, reţea locală (LAN), controler de terminal,
multiplexor cu diviziune în timp.

22
Reţea digitală cu integrarea serviciilor - ISDN

Funcţiile care pot fi realizate de NT2 sunt:

- dirijare protocol de comunicaţie
- multiplexare
- comutare
- concentrare
- întreţinere
- terminal de interfaţă
TE echipament terminal
TE reprezintă dispozitivul terminal de abonat care poate fi:
telefon digital, echipament terminal de date, terminal multifuncţional.
Dacă echipamentul terminal are caracteristicile
corespunzătoare punctului de referinţă S, atunci echipamentul
terminal este de tip ISDN şi este notat cu TE1.
Dacă TE are alte caracteristici de interfaţă, este considerat
non- ISDN (TE2) şi necesită conectare prin adaptor de terminal (TA)
la interfaţa standardizată ISDN de tip S.
Funcţiile realizate de orice TE sunt:
- dirijare protocol
- întreţinere
- interfaţare
- conexiuni la alte echipamente
Punctele de referinţă S, T, U, şi R sunt puncte de referinţă pentru
care sunt definite structura şi perioada cadrelor de semnale:
FIG. Structuri fizice corespunzătoare configuraţiilor de referinţă.
Structurile fizice corespunzătoare configuraţiilor de referinţă sunt
prezentate în figura de mai sus.
În figura de mai jos se prezintă exemple de implementare a blocurilor
funcţionale NT1 şi NT2. Pentru conexiuni multiple sunt prezentate

23
Reţea digitală cu integrarea serviciilor - ISDN

exemple de configuraţii fizice în figura configuraţii fizice pentru

conexiuni multiple.
Distanţele şi modul de amplasare a TE pe bus - urile S/T sunt
determinate de considerente de atenuare - fază pemntru semnale
digitale cu debitul de 192 kbit/s. În acelaşi timp s-a urmărit ca TE să
rezulte cât mai ieftine. Interfaţa S/T este cu 4 fire (emisie - recepţie),
plus încă 2 perechi pentru alimentare şi de rezervă.
Distanţa maximă poate fi:
- 1 Km pentru configuraţia punct - la - punct determinată din condiţia
de atenuare (6dB/96kHz implică d = 1Km pentru un cablu uzual
6/10mm)
-  200m pentru bus pasiv scurt, dterminată şdin condiţii de
defazare maximă admisibilă între terminalele TE, care teoretic
trebuie să funcţioneze sincron. Numărul terminalelor poate fi
maxim 8.
- 500m pentru bus pasiv extins, caz în care distanţa maximă creşte
până la 500m, cu condiţia ca toate TE să fie grupate la un capăt al
bus - ului pe o distanţă maximă de 50m. Acesta rezultă din
condiţia de a nu exista un defazaj mare între semnalele
recepţionate de TE (timpul de propagare dus - întors să fie maxim
2s, cu TE neconectate)
- configuraţie în stea - extensie a unui NT1 cu o reţea în stea.
Cordoanele de conectare a terminalelor la prizele de bus sunt fixate
la 10 m din considerente de adaptare. Numărul maxim de TE în
configuraţia multipunct este de 8 pentru a limita neadaptarea de
impedanţe introdusă de conectarea în paralel a fiecărui nou terminal
cât şi de creşterea atenuării (0,25dB pentru un terminal). Toate TE
într - o configuraţie multipunct funcţionează sincron lla nivel de bit şi
cadru. Configuraţia bus pasiv extins este o combinaţie a primelor

24
Reţea digitală cu integrarea serviciilor - ISDN

două. CCITT recomandă amplasarea a 4 x TE la distanţe între ele

corespunzătoare unui timp de propagare dus - întors de 0,85 s
(durata unui bit la viteza de 192kbit/s este de 5,2 s)

6. TIPURI DE CANALE ŞI STRUCTURI DE INTERFEŢE

6.1. Tipuri de canale

Un canal reprezintă o parte specifică a informaţiei transmise printr - o
interfaţă. Canalele sunt clasificate în tipuri de canale care au caracteristici
comune. Canalele sunt combinate în structuri de interfeţe. O structură de
interfaţă defineşte capacitatea maximă de transfer a informaţiei digitale
printr-o interfaţă fizică.
a) Canalul B
Canalul B este un canal de 64 kbit/s care conţine informaţii de
utilizator. Acest canal nu conţine informaţii de semnalizare pentru
comutaţia circuitelor, necesare ISDN.
Informaţiile de utilizator pot fi:
- voce codificată în concordanţă cu Rec.G 711, cu debit de 64 kbit/s
- informaţii de date corespunzătoare utilizatorilor cu comutaţie de
circuite sau comutaţie de pachete
- voce de bandă largă codificată în concordanţă cu Rec.G.722, cu
debit de 64 kbit/s.
- Voce codificată cu un debit binar mai mic de 64 kbit/s, informaţie
care poate fi combinată cu alte informaţii digitale.
Canalul B poate fi folosit pentru transportul de informaţii care nu sunt
conforme cu recomandările CCITT.

25
Reţea digitală cu integrarea serviciilor - ISDN

Fluxurile de informaţii cu debit binar mai mic de 64 kbit/s vor fi adaptate

la debitul binar de 64 kbit/s. Se poate realiza multiplexarea fluxurilor de
informaţii în acelaşi canal B, respectându - se Rec. I.460 CCITT.
Canalele B pot fi folosite pentru a obţine acces la o varietate de moduri
de conexiune, ca de exemplu:
- comutaţie de circuite (conexiuni transparente de 64 kbit/s)
- comutaţie de pachete
- conexiuni semipermanente care pot folosi modurile de comutaţie
circuit sau pachet.
b) Canalul D
Canalul D este folosit în principal pentru transmiterea informaţiilor de
semnalizare necesare pentru comutaţia circuitelor prin ISDN.
Protocolul de semnalizare de link trebuie să respecte recomandările
CCITT I.440, I.441, I.450 şi I.451.
Canalul D poate fi folosit şi pentru transportul informaţiilor de
teleacţionare sau transmisie de date cu comutaţie de pachete. Rata binară
a canalului D depinde de tipul interfeţei utilizate şi ea este de 16 kbit/s
pentru accesul de bază şi 64 kbit/s pentru accesul primar.
c) Canalul H
Canalele H sunt canalele asociate fluxurilor de informaţii cu debit binar
mai mare 64 kbit/s. Aceste canale pot fi clasificate în canale compatibile cu
ISDN de bandă îngustă (H0, H11, H12) şi canale compatibile cu ISDN de
bandă largă (H2, H4).
Aceste canale sunt folosite pentru realizarea serviciilor de bandă largă.

26
Reţea digitală cu integrarea serviciilor - ISDN

6.2. Structuri de interfeţe

Interfeţele fizice utilizator reţea ISDN în punctele de referinţă S şi T vor
avea asociată una din structurile de interfaţă definite mai jos:
6.2.1. Structuri de interfaţă utilizator reţea pentru ISDN de bandă
îngustă
a1) Structura de interfaţă de bază (acces de bază)
Structura interfeţei de bază conţine două canale de tip B şi un canal de
tip D (2B+D). canalul D are o rată binară de 16 kbit/s. Canalele B pot fi
folosite independent.
a2) Structuri de interfeţe de rată primară (acces primar)
Aceste structuri corespund ratelor primare de 1544 kbit/s şi 2048
kbit/s. Aceste interfeţe pot folosi pentru transferul informaţiilor de utilizator ,
canale de tip B, H0 sau H1.

 Interfeţe cu acces primar cu canale B

Aceste structuri sunt realizate cu canale B şi un canal D de
semnalizare cu debit binar de 64 kbit/s.
Structurile de acces primar sunt compuse din 23B+D pentru
multiplexorul primar de 1544 kbit/s şi din 30B+D pentru multiplexorul primar
de 2048 kbit/s.
Canalul D poate fi folosit (când nu este activat pentru semnalizare)
pentru transmiterea de informaţii binare.
 Interfeţe cu acces primar cu canale H0
Aceste interfeţe folosesc canale H0 care pot fi cu sau fără canal D. În
cazul în care canalul D este folosit, el are un debit binar de 64 kbit/s .
Interfeţele cu acces primar care folosesc canalele H0 pot avea
următoarele structuri:

27
Reţea digitală cu integrarea serviciilor - ISDN

- pentru multiplex primar de 1544 kbit/s : 4H0, 3H0+D

- pentru multiplexul primar de 2048 kbit/s: 5H0+D

 Interfeţe cu acces primar cu canal H1

Multiplexul primar conţine;:
- un canal H11 cu debit binar de 1536 kbit/s în multiplexul primar de
1544 kbit/s
- un canal H12 cu debit binar de 1920 kbit/s şi un canal D de 64
kbit/s

 Interfeţe cu acces primar care folosesc canale B şi

H0
O interfaţă cu acces primar poate avea o structură care conţine un
singur canal D de 64 kbit/s şi canale B şi H0.

6.2.Structuri de interfaţă utilizator reţea pentru ISDN de

bandă largă (B - ISDN) - Rec. I. 121
Interfeţele utilizator reţea B - ISDN sunt în curs de standardizare
pentru două debite binare: 150 Mbit/s şi 600 Mbit/s.
Fiecare din aceste interfeţe trebuie să fie accesibilă atât pentru
serviciile ISDN de bază de 64 kbit/s cât şi pentru servicii de bandă largă.
Aceste interfeţe pot folosi modul de transfer asincron (ATM) sau modul
de transfer sincron (STM).

28
Reţea digitală cu integrarea serviciilor - ISDN

6.3. Structura cadrelor în punctele de referinţă S şi T

Pentru ambele sensuri de transmisie, datele sunt formatate în cadre
de 4 kHz/s (perioada 250 s), fiecare cadru conţinând 48 biţi. Rezultă că
debitul binar în linie este:
4kHz x 48 biţi = 192 kbit/s.
Codul de linie foloseşte codarea pseudoternară cu lăţimea impulsurilor
100 %, aşa cum se arată în figura cod pseudoternar.
Codarea este făcută prin asocierea unei valori binare 1 la o lipsă de
curent în linie în timp ce o valoare binară 0 este reprezentată prin impus
pozitiv sau negativ.
Impulsurile transmise în linie alternează ca semn
FIG. Cod pseudoternar.
0 1 0 0 1 0 0 0 1 1

Organizarea cadrelor pentru cele două sensuri de transmisie (TE

NTşiNTTE) este prezentată în figura acces de bază: structura cadrului
în punctele de referinţă S.
Începutul de cadru este marcat de bitul F (framing) care are aceeaşi
polaritate cu implulsul anterior transmis în linie (marcarea începutului de
cadru)

29
Reţea digitală cu integrarea serviciilor - ISDN

/............./ F L /................../

/......./ număr bit = violare cod linie

FIG. Marcarea începutului de cadru

Impulsurile F şi L de la începutul cadrului au polarităţi diferite. Impulsul

de semnal care apare după primul impuls L al cadrului va avea aceeaşi
polaritate cu impulsul L (violare de polaritate).
Pe poziţia 14 a cadrului este plasat bitul Fa (auăxiliary framiming bit)
care introduce o nouă violare de polaritate.
Toţi ceilalţi biţi 0 transmişi în linie în formă de impulsuri au de polaritate
alternantă. Pentru a asigura componentă continuă nulă, se folosesc biţi de
balansare L. Un bit de balansare are valoare binară 0 sau 1 după cum
numărul de biţi 0 care urmează bitului de balansare anterior este par,
respectiv impar.

FIG. Acces de bază: structura cadrului în punctele de referinţă S.

Fiecare cadru de 48 biţi conţine doi octeţi ai canalului NB1, doi octeţi ai
canalului B2 şi 4 biţi ai canalului de semnalizare D.

30
Reţea digitală cu integrarea serviciilor - ISDN

Cadrele transmise în cele două sensuri sunt decalte între ele cu 2 biţi,
întârziere folosită pentru sincronizarea TE cu tactul recepţionat de la NT.
Cadrele transmise de NT conţin un canal de ecou D - ecou (biţi E) prin
care sunt retransmişi biţii D recepţionaţi de la TE. Aceşti biţi transmişi în
ecou (E) sunt folosiţi pentru a controla accesul la canalul comun de
semnalizare D.

6.4. Structura cadrului în punctul de referinţă U

Pentru accesul abonaţilor la ISDN, liniile de abonat trebuie să fie
digitale. Se îmbunătăţeşte calitatea transmisiei locale, rata erorilor pentru
date scade şi creşte viteza de transfer a datelor la 64 kbit/s.
Pentru ISDN de bandă îngustă, accesul de bază se obţine folosind
liniile de abonat fizice existente.
Echipamentele asigură performanţele şi caracteristicile de transmisie,
folosind un cod special de semnal în linie şi tehnici de anulare a semnalului
ecou produs în linie.
Pentru acces primar de 2Mbit/s se foloseşte o linie de joncţiune
digitală.
În ISDN de bandă largă, mai multe canale B vor fi grupate în canale H
(H0, H1) care vor fi transmise prin perechi de fire sau cablu coaxial.
Canalele de rate ridicate (H2, H3, H4) vor fi transmise prin cablu de fibră
optică sau microunde digitale.

 Tehnici de transmisie în linie pentru ISDN de bandă

îngustă
Pentru a folosi linia de abonat pe două fire standard, pentru transmisie
de frecvenţă ridicată în ambele sensuri, se folosesc tehnici de transmisie
complexe. Aceasta deoarece raportul S/P (semnal perturbaţie) devine critic

31
Reţea digitală cu integrarea serviciilor - ISDN

pentru distanţe lungi. Componenta de curent continuu în linie produsă de

impulsurile digitale pe linie trebuie eliminată.
Un semnal este atenuat în raport direct cu lungimea liniei de
transmisie.
Totuşi pentru operare duplex, cu transmisie simultană în ambele
sensuri, semnalul reflectat pe o linie lungă poate fi comparabil cu semnalul
recepţionat, atenuat de linie.
Rezolvarea problemei ecoului are la bază două tehnici:
- separarea în timp
- metoda anulării adaptive a ecoului
Separarea în timp presupune realizarea transmisiei şi recepţiei la
momente diferite de timp, ceea ce conduce la o comunicaţie semiduplex.
Metoda anulării ecoului permite realizarea unei comunicaţii de tip
duplex (comunicaţie simultană în cele două sensuri de transmisie).
Pe perechea de fire care conectează terminalul utilizatorului la
centrală, este necesar să se asigure comunicaţie digitală duplex.
Transmisia simultană a datelor în ambele sensuri necesită eliminarea
semnalului reflectat, care devine comparabil ca mărime cu semnalul util
recepţionat printr - o linie lungă.
Tehnica de anulare a ecoului are la bază calcularea automată a
semnalului reflectat (a ecoului) obţinut prin transmiterea semnalului într- o
buclă dată, şi scăderea acestuia din datele recepţionate.
Această metodă de anulare a ecoului implică utilizarea de componente
specializate de anulare a ecoului (EC - Echo Cancel)
În figura supresor de ecou este prezentat principiul anulării ecoului.
Structura cadrului în punctul de referinţă U nu este nominalizată prin
recomandări CCITT.

32
Reţea digitală cu integrarea serviciilor - ISDN

Cadrele din figura Structura cadrului prin interfaţa U au o perioadă de

4 ms. Fiecare cadru conţine 640 biţi grupaţi în cuvânt de sincronizare,
cuvânt de control şi stare, şi 32 de cuvinte de tip W (2B +D).
640biti
 160kbiti / s
4 x10  3

Sincronizarea cadrului este asigurată printr - o secvenţă de 19 biţi de

valoare 1, care constituie cuvântul de sincronizare.
Informaţiile de control sau stare pot fi transmise prin cuvinte de 13 biţi,
care au ultimul bit de valoare binară 0.

7. PROCEDURI DE INTERFAŢĂ
a) Procedura de acces la canalul D
Într-o configuraţie multipunct, două sau mai multe TE pot solicita
simultan acces la canalul de semnalizare comun (D), dar numai un TE va
primi acces la canalul D pentru comunicarea informaţiilor lui de
semnalizare. Pentru transmiterea informaţiilor pe canalul D se foloseşte
protocolul de comunicaţie pe link de date (HDLC).
Procedura care controlează accesul la canalul D foloseşte cadre ale
nivelului 2 delimitate de flaguri (01111110).
a1. TE sau NT nu are nimic de transmis
Când TE nu are de transmis cadre cu informaţii de semnalizare, el va
transmite în canalul D semnale binare 1 în direcţia TE NT.
Dacă NT nu are de transmis cadre cu informaţii de semnalizare, el
transmite semnale binare 1 sau flaguri HDLC (01111110) în sensul NT
TE.
a2. Folosirea canalului D - ecou
Dacă NT recepţionează un bit pe canalul D de la TE, acesta va fi
reflectat prin bitul următor al canalului E (D - ecou) care va fi transmis de
NT spre TE.

33
Reţea digitală cu integrarea serviciilor - ISDN

a3. Controlul canalului D

TE controlează biţii în ecou (E) recepţionaţi şi numără într - un contor
C semnalele binare 1 recepţionate succesiv. La recpţia unui semnal binar 0
numărătorul e resetat.
Cât timp TE constată coincidenţa biţilor D transmişi spre NT cu biţii
corespunzători E recepţionaţi de la NT, TE continuă transmisia biţilor
cadrului de semnalizare.
Valoarea contorului nu va mai fi încrementată după ce s-a ajuns la
valoarea 11.
a4. Mecanismul priorităţii
Pachetele care conţin informaţii de semnalizare au asociată clasa de
prioritate 1 faţă de toate celelalte tipuri de informaţii care au asociată clasa
de prioritate 2.
Pentru a asigura o distribuţie a priorităţii între TE în cadrul clasei de
prioritate 1, după ce un TE a obţinut acces la canalul D pentru transmiterea
cu succes a unui pachet de semnalizare, acestuia i se atribuie prioritate
minimă în interiorul clasei 1 de prioritate.
Clasa de prioritate a unui pachet de semnalizare particular poate fi o
caracteristică a TE, care poate fi presetată la instalare, sau poate fi
transferată ca parametru.

34
Reţea digitală cu integrarea serviciilor - ISDN

8. TERMINALE ISDN
8.1. Terminale telefonice ISDN
Serviciile de bază oferite de un terminal telefonic ISDN sunt:
- stabilirea unei comunicaţii bidirecţionale printr - un canal de tip B.
Semnalizarea între terminal şi centrală se realizează prin canalul
de semnalizare D.
- realizarea codării - decodării semnalului vocal
- conversia electroacustică a semnalelor în dispozitivul de
convorbire clasic, eventual completat cu amplificator la recepţie şi
difuzor
- alimentarea terminalului prin interfaţa S
Serviciile complementare asigurate de un terminal telefonic ISDN pot
fi:
- simplificarea utilizării terminalului prin:
- numerotare prescurtată
- re - apel la ultimul număr format
- apel direct
- redirijare
- servicii de transfer conexiune, apel dublu
- servicii pentru abonaţi absenţi: răspuns automat, transmiterea unui
mesaj înregistrat, înregistrarea unui mesaj de la apelant
- obţinerea de informaţii suplimentare: identitate apelant, informaţii
de taxare a convorbirii curente, semnalizare utilizator utilizator
- asigurarea secretului identităţii apelantului, identificarea apelurilor
injurioase, conferinţe.

35
Reţea digitală cu integrarea serviciilor - ISDN

Terminalul telefonic ISDN conţine trei module principale:

- modul de gestiune a interfeţei S, care controlează nivelurile 1 - 3
în conformitate cu Rec. I430, I.441, I.451, specifice serviciilor
telefonice ISDN.
- Modul de funcţii telefonice şi acustice, care realizează
transformările electroacustice şi codare decodarea semnalelor de
convorbire. Acest modul poate genera diferite tonalităţi şi semnal
de sonerie necesare terminalului, sau poate genera semnale
DTMF.
- Modulul de control al dialogului utilizator terminal, care poate
conţine o tastatură simplă cu 16 taste în cazul utilizării limitate a
serviciilor oferite de ISDN, sau poate conţine claviatură mai
complexă şi un circuit de afişare alfanumerică, ce sub control
software permite realizarea a numeroase servicii suplimentare
Fig. Descrierea funcţională a unui terminal telefonic ISDN
În prezent se acordă o atenţie deosebită telefoniei digitale de debit
redus şi telefoniei de înaltă calitate.
Telefonia de debit redus utilizează legi de codare complexe pentru
asigurarea unei calităţi satisfăcătoare, folosind debite inferioare lui 64kbit/s.
Reducerea debitului este necesară pentru următoarele aplicaţii:
- telefonie mobilă: se asigură o densitate de acoperire mai mare şi
oferă de asemenea, acces la servicii ISDN clasice
- câştig de circuite între instalaţii telefonice private în comunicaţiile
la mare distanţă
- memorarea semnalelor vocale pentru servicii de mesagerie vocală
publică sau privată
Telefonie de înaltă calitate asigură un nivel de calitate superior celui
realizat prin folosirea codării după legea A într - un canal transparent de

36
Reţea digitală cu integrarea serviciilor - ISDN

64kbit/s. Creşterea calităţii se obţine prin lărgirea benzii de frecvenţă de

transmisie de 7kbit/s. Banda de frecvenţă 0 - 7kbit/s este împărţită în două
sub - benzi, fiecare codată după o tehnică de codare de tip diferenţial -
adaptivă. Un nivel de calitate superior este obţinut cu o codare de
56kbit/s(codare 5+2). Această tehnică poate fi folosită de exemplu pentru
teleconferinţă.

8.2. TERMINALUL MULTIFUNCŢIONAL ISDN

În realizarea terminalelor ISDN multifuncţionale se au în vedere:
- asigurarea unui confort în timpul comunicaţiei telefonice, prin
introducerea serviciului mâini libere, numerotare prescurtată,
repetarea automată a ultimului apel
- asigurarea accesului la mai multe servicii: voce, date, conferinţe
- Terminalul multifuncţional ISDN se conectează la reţea prin
interfaţa S normalizată, pentru care au fost standardizate trei
niveluri: 1, 2, şi 3.
Organizarea internă a terminalului ISDN este prezentată în figura
Organizarea internă a terminalului ISDN.
Terminalul este conectat la linia ISDN pe patru fire şi este
telealimentat.
Nivelul 1 asigură adaptarea la interfaţa normalizată de tip S şi este
conectat la etajul superior din terminal prin linii digitale seriale.
Transformatorul este folosit pentru telealimentare şi pentru generarea
semnalului de linie ternar de interfaţă S.
Nivelul 2 realizează funcţiile nivelului de link de date şi asigură
controlul canalelor de comunicaţie B şi al canalului de semnalizare D.
Adaptorul de debit constituie interfaţa între nivelul 3 şi nivelul 2, pentru
canalele de comunicaţie B.

37
Reţea digitală cu integrarea serviciilor - ISDN

Canalul D folosit pentru semnalizarea sau pentru transmisiuni de date

este controlat de minicontroler, care tratează protocolul HDLC şi separarea
canalelor B de canalul D.
Nivelul 3 realizează prelucrarea informaţiilor de semnalizare şi
controlează unităţile de voce numerică (alocarea canalelor de comunicaţie
B pentru voce sau date)

9. TERMINAL MULTIMEDIA
Progresele înregistrate în domeniul tehnicii moderne au condus la
apariţia pe piaţă, la preţuri abordabile, a calculatoarelor dotate cu interfeţe
specializate de utilizator, care permit acestora să poată trata nu numai
texte, grafică, imagini fixe, ci în egală măsură şi sunete şi imagini animate.
Reţeaua digitală cu integrarea serviciilor permite realizarea de comunicaţii
audiovizuale şi de date cu o calitate satisfăcătoare la costuri acceptabile.
Multimedia este integrarea într -o unitate funcţională a informaţiilor de
tip text, grafică, audio, video.
Terminalele multimedia (TMM) pot fi folosite în: comerţ, controlul
producţiei, învăţământ, formare profesională, medicină.
Terminalul multimedia este conectat la linia ISDN şi include un post
telefonic, racordat printr -o interfaţă de linie la un calculator.
Calculatorul este echipat cu unităţi de bază (procesor, memorie),
accesorii curente (claviatură, controler VGA, controler dischetă şi hard disc,
interfeţe de intrare ieşire serie şi paralel) şi extensii multimedia (interfaţa de
linie care se conectează la adaptorul de linie din postul de comutaţie,
sistem audio, codec audio, codec video).
Software - ul TMM conţine unităţi de bază ale calculatoarelor şi
extensii multimedia. TMM dispune de interfeţe software de aplicaţii
telefonice şi interfeţe speciale pentru gestiune codecuri audio şi video,
interfeţe de adaptare la diferite reţele de telecomunicaţii şi la reţeaua locală

38
Reţea digitală cu integrarea serviciilor - ISDN

de calculatoare. Fluxurile de date de comunicaţii sunt tratate de extensiile

multimedia ale calculatorului. În funcţie de cerinţe se poate realiza o
procesare numerică a semnalelor pentru compresia sau decompresia
informaţiilor audio şi video, telecopiere.

39