Munții Carpați

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Jump to navigationJump to search
Pentru alte sensuri, vedeți Carpați (dezambiguizare).

Munții Carpați

Carpații românești văzuți din avion.

Altitudine 2.655 m (Tatra Mare)
Localizare România,
Ucraina,
Slovacia,
Polonia,
Ungaria,
Republica Cehă
Serbia[1]
Suprafață 190.000 km²
Hartă
 Harta fizică a lanțului carpatic
Modifică date / text

Munții Carpați reprezintă un lanț muntos, aparținând marelui sistem muntos central al Europei.
Carpații cuprinși între Bazinul Vienei (care-l separă de lanțul alpin) și culoarul Timocului (care îl
separă de Stara Planina, în Peninsula Balcanică) formează un arc cu o lungime de circa 1.700 km și
lățimea maximă de 130 km, desfășurându-se pe 6° în latitudine și aproximativ 10° în longitudine.
Munții Carpați se întind pe teritoriul a șapte
state: Cehia (3%), Slovacia (17%), Polonia (10%), Ungaria (4%), Ucraina(11%), România (51%)
și Serbia (4%).[2][3][4][5]
Carpații se înfățișează ca fiind niște munți mijlocii sau scunzi, doar câteva sectoare depășind 2000
de metri în altitudine.
Cel mai înalt vârf al întregului lanț Carpatic este vârful Gerlachovský, 2.655 m, în Slovacia - Munții
Tatra. În Polonia, cel mai înalt vârf este vârful Rysy (2.499 m), în Ungaria, cea mai înaltă altitudine
se înregistrează în vârful Kékes, de 1.014 m, în Ucraina cel mai înalt este Vârful Hovârla (2.061 m),
iar în România este vârful Moldoveanu, 2.544 m, situat în Munții Făgăraș din Carpații Meridionali.
Spre deosebire de Alpi, Carpații au mari depresiuni intramontane, iar culmile lor se prezintă sub
forma unor suprafețe întinse, acoperite cu pajiști. Carpaților le aparține și cel mai mare lanț vulcanic
din Europa. Alături de rocile cristaline și eruptive o mare extensiune o au rocile sedimentare, care
dau un relief cu pante domoale.
Clima Carpaților este continentală, precipitațiile cresc în raport cu altitudinea iar vegetația este
dispusă în etaje (pajiști alpine sus, păduri de conifere și făget pe pante și pe înălțimile mai mici). Din
munții Carpați izvorăsc: Vistula, Nistrul, Tisa, Prutul, Siretul, Mureșul, Oltul ș.a.

Cuprins
 1Etimologie
 2Geografie
o 2.1Carpații românești

o 2.2Clima

o 2.3Apele

o 2.4Orașe
 3Geologia
o 3.1Diviziunile munților Carpați

 3.1.1Carpații Vestici

 3.1.2Carpații Sud-Estici

 4Munții Carpați în media

 5Note
 6Bibliografie
 7Lectură suplimentară
 8Legături externe
 9Vezi și
Etimologie[modificare | modificare sursă]
Etimologia numelui purtat de munți este necunoscută, pentru elucidarea ei propunându-se mai multe
variante. Două din cele mai cunoscute fiind:

 Stâncoșii, dintr-un cuvânt dacic cu rădăcina în Proto Indo-Europeanul *sker-/*ker, înrudit, sau
identic, cu albanezul karpë(stâncă);
 din proto indo-europeanul *kwerp (a întoarce, a îndoi), care a dat grecul karpós (încheietură),
englezul vechi hweorfan (a întoarce), luându-se în considerare forma munților. Numele a dat și
denumirea Carpilor, trib dacic care trăia în Moldova secolelor II-IV. Denumirea le-a fost atribuită
de romani sau era una nativă; fie pentru că locuiau dincolo de Carpați, fie prentru că au adoptat-
o ei ca locuitori ai zonei.

Geografie[modificare | modificare sursă]

Carpații încep de la Dunăre lângă Bratislava. Ei înconjoară Transcarpatia și Transilvania într-un
semicerc larg, continuă spre sud-est , și se sfârșesc la Dunăre lângă Orșova, în România. Lungimea
totală a Carpaților este de 1500 km, iar lățimea lanțului montan variază între 12 km și 500 km. Cea
mai mare lățime a Carpaților corespunde cu cea mai înaltă altitudine. Lanțul muntos are cea mai
mare lățime în Depresiunea colinară a Transilvaniei, și la poalele Munților Tatra (cea mai mare
înălțime din Carpați, cu Gerlachovský štít, care are 2 655 m altitudine, pe teritoriul Slovaciei la
granița cu Polonia. Se întinde pe o suprafață de 190.000 km2 și, după Alpi, e cel mai extins lanț
muntos din Europa.
Deși în mod obișnuit se face referire la Carpați ca fiind un lanț muntos, ei de fapt nu formează un
lanț neîntrerupt de munți. Mai degrabă, constă în câteva grupuri geologic distincte, prezentând o
mare varietate structurală ca Alpii. Carpații, care doar în rare locuri depășesc altitudinea de 2500 m,
nu prezintă vârfuri stâncoase, zone înzăpezite extinse, ghețari întinși, cascade înalte, sau lacuri
întinse care sunt comune în Alpi. Nici o zonă din Carpați nu este inzăpezită tot anul și nu prezintă
niciun ghețar. Carpații la altitudinea lor maximă, sunt la fel de înalți ca Alpii Orientali Centrali, cu care
împarte un aspect, climat și floră comună.
Carpații sunt separați de Alpi de către Dunăre. Cele două lanțuri muntoase se întâlnesc într-un
singur punct: în Muntii Leitha la Bratislava. Fluviul desparte de asemenea, Carpații de lanțul Munților
Balcani, la Orșova.
Carpații românești[modificare | modificare sursă]
După Emmanuel de Martonne[6], Carpații Românieiacoperă
aproximativ o treime din suprafața României.
Carpații românești fac parte din sectorul estic al sistemului muntos alpin, bine individualizat prin
direcția generală a culmilor principale, prin altitudine, prin masivitate și structură. Rezistența
Platformei Ruse le-a impus Carpaților la formare o direcție de la nord-nord-vest spre sud-sud-est,
direcție modificată apoi spre vest de horstul hercinic dobrogean.
Altitudinea medie a Carpaților este de circa 1000 m, înălțimile maxime depășind rar 2500 m
(în Bucegi, Munții Făgărașului, Parângului, Retezatului). În Carpații Occidentali, înălțimile culmilor
coboară frecvent sub 800 m (în Munții Codru-Moma, Pădurea Craiului, Banatului etc). Lățimea
sistemului muntos carpatin pe teritoriul României variază între 120 km (în Munții Rodnei) și 70 km (în
Munții Parângului).
Carpații sunt caracterizați prin prezența unor numeroase depresiuni intramontane și văi transversale,
totale sau parțiale (Dunărea, Jiul, Oltul, Râul Bistrița, Mureș, Crișul Repede, etc.) Ei au o vechime de
204 milioane ani.
Potrivit deosebirilor geomorfologice și geologice, lanțul carpatic românesc se împarte în trei mari
unități morfotectonice:

 Carpații Orientali - cu 3 grupe mai mari și 40 de grupe montane, care sunt distincte morfologic,
geofizic și geografic:
o Carpații Maramureșului și Bucovinei
o Carpații Moldo-Transilvani
o Carpații de Curbură

 Carpații Meridionali - cu 4 grupe mai mari, subdivizate în 24 de grupe montane, ce sunt distincte
geografic:
o Munții Bucegi
o Munții Făgăraș
o Munții Parâng
o Munții Retezat-Godeanu

 Carpații Occidentali Românești- cu 3 grupe mai mari, împărțite la rândul lor în 18 grupe
montane distincte morfologic, geofizic și geografic:
o Munții Banatului
o Munții Poiana Ruscă
o Munții Apuseni
Imagine din satelit a Munților Carpați
Cele mai înalte 12 vârfuri ale Carpaților românești sunt:

1. Moldoveanu (Munții Făgăraș) - 2.544 m.

2. Negoiu (Munții Făgăraș) - 2.535 m.
3. Viștea Mare (Munții Făgăraș) - 2.527 m.
4. Parângul Mare (Munții Parâng) - 2.519 m.
5. Lespezi (Munții Făgăraș) - 2.517 m.
6. Peleaga (Munții Retezat) - 2.509 m.
7. Pǎpușa Mare (Munții Retezat) - 2.508 m.
8. Vânǎtoarea lui Buteanu (Munții Făgăraș) - 2.507 m.
9. Cǎlțun (Munții Făgăraș) - 2.505 m.
10. Omu (Munții Bucegi) - 2.505 m.
11. Bucura (Munții Bucegi) - 2.503 m.
12. Dara (Munții Făgăraș) - 2.500 m.