MUNȚII CARPAȚI

VĂ MULȚUMESC
CIONCA ANAMARIA
VĂ MULȚUMESC!

CIONCA ANAMARIA
 INTRDUCERE

Munții Carpați reprezintă un lanț muntos, aparținând marelui

sistem muntos central al Europei. Carpații cuprinși între Bazinul
Vienei (care-l separă de lanțul alpin) și culoarul Timocului (care îl
separă de Stara Planina, în Peninsula Balcanică) formează un arc cu o
lungime de circa 1.700 km și lățimea maximă de 130 km,
desfășurându-se pe 6° în latitudine și aproximativ 10° în longitudine.
Munții Carpați se întind pe teritoriul a șapte
state: Cehia (3%), Slovacia (17%), Polonia (10%), Ungaria (4%), Ucr
aina (11%), România (51%) și Serbia (4%).
Carpații se înfățișează ca fiind niște munți mijlocii sau scunzi, doar
câteva sectoare depășind 2000 de metri în altitudine.
Cel mai înalt vârf al întregului lanț Carpatic este vârful
Gerlachovský, 2.655 m, în Slovacia - Munții Tatra. În Polonia, cel
mai înalt vârf este vârful Rysy (2.499 m), în Ungaria, cea mai înaltă
altitudine se înregistrează în vârful Kékes, de 1.014 m, în Ucraina cel
mai înalt este Vârful Hovârla (2.061 m), iar în România este vârful
Moldoveanu, 2.544 m, situat în Munții Făgăraș din Carpații
Meridionali.
 GEOGRAFIE

 Carpații încep de
la Dunăre lângă Bratislava. Ei
înconjoară Transcarpatia și Transilvania în
tr-un semicerc larg, continuă spre sud-est ,
și se sfârșesc la Dunăre lângă Orșova,
în România. Lungimea totală a Carpaților
este de 1500 km, iar lățimea lanțului
montan variază între 12 km și 500 km.
Lanțul muntos are cea mai mare lățime
în Depresiunea colinară a Transilvaniei și
cea mai mare înălțime la poalele Munților
Tatra (Gerlachovský štít, care are 2 655 m
altitudine, pe teritoriul Slovaciei la granița
cu Polonia). Se întinde pe o suprafață de
190.000 km2 și, după Alpi, este cel mai
extins lanț muntos din Europa.
 CLIMA
Din punct de vedere climatic, Carpații se înscriu în zona climatică temperat-
continentală, prezentând nuanțe diferite, ca urmare a desfășurării în latitudine,
longitudine și altitudine.Se poate vorbi de un climat montan, caracterizat de etajare
altitudinală, ceea ce generează o scădere a temperaturii și o creștere a cantității de
precipitații, pe măsură ce altitudinea crește. Temperaturile medii anuale oscilează
între 8 °C la poalele munților și -2 °C pe culmile cele mai înalte. Cantitatea medie
anuală de precipitații oscilează între 750 mm și 2000 mm. La altitudini de peste
2000 m, precipitațiile sunt, în cele mai multe cazuri, sub formă de zăpadă.În partea
nordică se resimt influențe climatice baltice, în vest oceanice, în est influențe
climatice dinspre Câmpia Rusă (reci și uscate, iarna), iar în sud mediteraneene.

APELE
Apele sunt foarte numeroase. Cele mai importante râuri ce-și au izvoarele în
Carpați sunt: Nitra, Hron, Tisa (cu afluenții
săi Bodo, Someș, Criș și Mureș), Jiu, Olt, Argeș, Ialomița, Siret (cu afluenții
săi Moldova, Bistrița, Trotuș, Putna, Râmnicu Sărat și Buzău), Prut și Nistru.
Pe culmile mai înalte (în special în Carpații nord-vestici și în Carpații sud-
estici) se găsesc numeroase lacuri glaciare. La acestea se adaugă lacurile
antropice, în cele mai multe cazuri lacuri de acumulare utilizate în scopuri
energetice.
 ORAȘE

Orașe importante care se regăsesc în perimetrul carpatic, ordonate

descrescător după populație: Bratislava (Slovacia, 426 091), Cluj-
Napoca (România, 310 243), Brașov (România, 284
596), Košice (Slovacia, 234 596), Miskolc (Ungaria, 178
950), Sibiu (România, 154 892), Târgu Mureș (România, 146
000), Baia Mare (România, 137 976), Tarnów (Polonia, 117
109), Râmnicu Vâlcea (România, 111 497), Uzhhorod (Ucraina,
111 300), Piatra Neamț (România, 105 865), Suceava (România,
104 914), Drobeta-Turnu Severin (România, 104 557), Reșița
(România, 86 383), Žilina (Slovacia, 85 477), Bistrița (România,
81 467).
 GEOLOGIA
Carpații s-au format concomitent cu întregul sistem
alpin, în vastul geosinclinal dintre Platforma Rusă (în
est), orogenul caledono-hercinic (în vest) și scutul
african (în sud). Începând din cretacic, în formarea
Carpaților au avut loc mai multe faze de mișcări de
înălțare, aparținând orogenezei alpine.
Relieful a căpătat aspectul actual în timpul cuaternarului,
dezvoltându-se pe un mozaic de roci (șisturi
cristaline, roci vulcanice, roci magmatice și roci
sedimentare).
Ca și în Alpi, Apenini sau Munții Scandinaviei, în
Carpați se găsesc numeroase arii cu forme de relief carstic
și calcaros, forme de relief glaciare relicte, un relief
structural și petrografic variat.
 DIVIZIUNILE

 Cea mai mare diviziune o constituie Munții Tatra.

 O mare parte din vestul și nordul Carpaților Vestici Exteriori din
Polonia, Ucraina și Slovacia sunt tradițional numiți Beskids.
 Granița geologică dintre Carpații Vestici și cei Estici, parcurge
aproximativ linia (de la sud la nord) dintre
orașele Michalovce - Bardejov - Nowy Sącz - Tarnów. În harțile vechi
granița era mai la est - la linia (de la nord la sud) trasată de
râurile Sanna și Osława (Polonia) – orașul Snina (Slovacia)
– Tur'ia (Ucraina). Biologii, totuși, mută granița și mai la est.
 Granița dintre Carpații Estici și cei sudici e formată din Pasul Predeal,
sudul Brașovului și Valea Prahovei.
 Ucrainenii folosesc termenul de „Carpații Estici” doar pentru Carpații
Ucrainei (sau Carpații Păduroși), în principal pentru zona aflată pe
teritoriul lor (până la Pasul Prislop), în timp ce românii folosesc
termenul de Carpații Estici (Carpații Orientali) pentru a face referire la
zona cuprinsă de la granița cu Ucraina spre sud.