UNIVERSITATEA DIN ORADEA, FACULTATEA DE PEDAGOGIE

A INVATAMANTULUI PRIMAR SI PRESCOAR

INVATAMANT CU FRECVENTA REDUSA

MUNTII CARPATI

STUDENT

MOT (POP) PATRICIA ANAMARIA

2019
 Munții Carpați

Munții Carpați, respectiv munții de pe teritoriul țării noastre se leagă cu șiruri de munți din
țările vecine, făcând parte din marele lanț muntos central din Europa, aparținând sistemului
muntos alpino-carpato-himalaian.

Carpaţii Româneşti fac parte din categoria munţilor mijlocii, care depăşesc 2500 metri
numai pe areale foarte restrânse, în Carpaţii Meridionali. Altitudinea medie este de 840 metri. În
adâncurile pământului, din cauza apăsării și căldurii foarte mari, rocile sunt topite, formând o
materie vascoasa și foarte fierbinte. Prin izbucnirile vulcanilor, această materie a ieșit la
suprafață, unde s-au răcit și s-a întărit formând roci vulcanice și chiar munți vulcanici. În alte
țări, se pot vedea și astăzi vulcani în acțiune, pe când cei din țară noastră și-au încetat activitatea.
Munții Carpați sunt alcătuiți din roci felurite, pe care apele și vânturile le rod necontenit.

După felul cum sunt așezate șirurile muntoase din România, Munții Carpați se clasifica în
trei ramuri muntoase, respectiv:

· Munții Orientali, care se întind de la hotarul de nord al țării, către sud, până la valea
răului Prahova.

· Munții Meridionali, care se întinde de la Valea prahovei, către vest, până la văile
râurilor Timiș și Cerna.

· Munții Occidetali, care închid arcul muntos în partea de vest a țării, începând de la
Dunăre, către nord, până la valea răului Barcău.

În urmă cu aproximativ 2 milioane de ani (prima jumătate a Cuaternarului), Carpaţii au

suferit o ridicare în bloc, cu aproximativ 1000 metri, procesul fiind caracteristic mai ales
Carpaţilor Meridionali. Această înălţare a fost însoţită de o răcire evidentă a climei aşa încât, la
altitudini de peste 1800-2000 metri, a apărut situaţia de prezenţă a zăpezilor permanente. În
asemenea condiţii a avut loc acumularea unei mari cantităţi de zăpadă şi transformarea treptată a
acesteia în gheaţă. Încălzirea ulterioară a condus la o modificare marcantă a climatului, cu
consecinţe în topirea gheţarilor din spaţiul montan înalt. A rezultat un relief glaciar alcătuit din
crește şi strungi glaciare, circuri, văi, morene şi praguri glaciare, grohotişuri etc.

Climă Carpaţilor Româneşti trebuie privită, în primul rând, în corelaţie cu poziţia

geografică a României pe Glob. Această aşezare a ţării determină influenţele corespunzătoare:
cele vestice, cu mase de aer umed, a căror prezenţă conduce la caracteristică de moderare în cea
mai mare parte a teritoriului României, inclusiv al Carpaţilor, apoi cele nordice (umede şi mai
reci), cele estice sau continentale (calde în timpul verii şi reci în anotimpul de iarnă, în mod
constant lipsite de umiditate), la care se adaugă influenţele sudice (cu efecte moderatoare).

În ceea ce priveşte apele de suprafaţă, în Munţii Carpaţi îşi au obârşiile cele mai multe
dintre râurile mari ale ţării, cu excepţia Dunării. Astfel, Carpaţii Orientali cuprind sectoarele
superioare ale Oltului şi Mureşului, ale râurilor Siret, Prut, Someşul Mare, Bistriţa, Trotuş,
Ialomiţa, Prahova ş.a. În Carpaţii Meridionali se află izvoarele şi sectoarele superioare ale
Dâmboviţei, Argeşului, Gilortului, Jiului, Sebeşului, Motrului, Cernei ş.a., iar Carpaţii
Occidentali asigură o bună parte a apei râurilor din vestul şi sud-vestul ţării : Barcăul, Crişul
Negru, Crişul Alb, Timişul, Nera etc.

Râurile prezintă un potenţial hidroenergetic important, acesta fiind valorificat prin

amenajări cu funcţie complexă (regularizarea debitelor, producţia de energie electrică,
alimentarea cu apă etc). Pe baza retenţiilor din zona de munte funcţionează însemnate
hidrocentrale : Ciunget (510 MW), Brazi (335 MW), Mărişelu (220 MW), Stejaru (210 MW),
Şugag (150 MW) ş.a.

În anul 2002, Carpaţii Româneşti se caracterizau printr-un grad ridicat de locuire umană,
numărul aşezărilor urbane fiind de 61, cu o populaţie de circa 1 400 000 locuitori. În cadrul
oraşelor carpatice se remarcă : Braşov (aproximativ 280 000 locuitori în anul 2010), Reşiţa
(aproximativ 110 000 locuitori), Deva şi Hunedoara (în jur de 70 000 locuitori fiecare), Sfântu
Gheorghe (circa 60 000 locuitori), Sighetu Marmaţiei, Miercurea Ciuc şi Petroşani (fiecare cu
peste 40 000 locuitori).

Numărul aşezărilor rurale din Carpaţi este mult mai ridicat, în jur de 2500, dimensiunea
acestora mergând de la prezenţa satelor foarte mari (peste 5000 locuitori) până la unele ce
coboară sub 100 de locuitori. Între acestea se înscrie şi localitatea situată la altitudinea cea mai
ridicată de pe teritoriul României, respectiv Petreasa, în Munţii Bihorului, cu ultimele gospodării
la 1400 metri.

Bibliografie:

Popescu Manuela, Pacearca Stefan, Geografie semestrul al doilea, Ministerul Educatiei

Nationale si Cercetarii Stiintifice, Editura Intuitext, Bucuresti, 2019-11-24

http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Mun%C5%A3ii_Carpa%C5%A3i