Algeria

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Sari la navigareSari la căutare
Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă
sau inexistentă.
Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii
bibliografice a afirmațiilor pe care le conține.

Algeria
Algeria
‫الجمهورية الجزائرية الديمقراطية الشعبية‬
Tagduda tamegdayt taɣerfant tazzayrit
Republica Algeriană Democratică și
Populară

Drapelul Algeriei Stema Algeriei[*]

Deviză: (traducere) : Prin popor și pentru oameni

Imn: Kassaman (Qassamman Bin Nazilat Il-

Mahiqat) [1] (Arabă: Jurăm pe lumina care distruge)

Geografie

Suprafață  

 - totală 2 381 741 km² (locul 10)

Apă (%) neglijabil

Cel mai înalt punct Mount Tahat[*] (2.918 m) 

Cel mai jos punct Chott Melrhir[*] (−40 m) 

Cel mai mare oraș Alger

populație: 1,519,570[1][2] (1998)

Vecini Maroc
Libia
Niger
Mali
Tunisia
Mauritania
Sahara Occidentală
Italia
Spania 

Fus orar UTC +1

Populație

Populație  

 - Recensământ 2013 37.900.000

Densitate 15,9 loc/km²

 - Estimare 2016 40 400 000[3] (locul 34)

Limbi oficiale limba arabă; limbi

naționale: franceză

Etnonim algerieni (pl.)
algerian (masc.)
algeriancă (fem.) 

Guvernare

Sistem politic Republică semi-prezidențială

unitară

Președinte Abdelmadjid Tebboune

Prim ministru Aymen Benabderrahmane

Legislativ Parliament of Algeria   (d)

Capitala Alger ‫مدينة الجزائر‬

(El Djazaïr, Al-Jazàir)

Istorie

Independență

Economie

PIB (PPC) 2019

 - Total ▲ $684.649
miliarde[4] (locul 35)

 - Pe cap de locuitor ▲ $15.765[4] (locul 82)

 PIB (nominal) 2019

 - Total ▲ $183.687
miliarde[4] (locul 53)

 - Pe cap de locuitor (locul 109)▲ $4.229[4]

Gini (2011) 27.6

IDU (2019) ▲ 0.748 (locul 91)

Monedă Dinar algerian (DZD)

Coduri și identificatori

Cod CIO ALG 

Cod mobil 603 

Prefix telefonic +213 

ISO 3166-2 DZ 

Domeniu Internet .dz

Prezență online

hasthtag

Modifică date / text 

Republica Algeriană Democratică și Populară (în arabă: ‫الجمهورية الجزائرية‬

‫الديمقراطيةالشعبية‬, în franceză: République Algérienne Démocratique et
Populaire, în berberă: ⴷⵣⴰⵢⴻⵔ Tagduda tamegdayt taɣerfant tazzayrit) este
o țară din nordul Africii ce are ca vecini Marea Mediterană la nord, Tunisia la
nord-est, Libia la est, Niger la sud-est, Mali și Mauritania la sud-vest
și Maroc la vest precum și câțiva kilometri din teritorile anexate din Sahara
Occidentală. Denumirea Algeria (Arabă al-jazā’ir ‫ )الجزائر‬este derivat de la
capitala țării, Alger, care însăși provine de la cuvântul arab care
desemnează insulele referindu-se la cele patru insule din apropierea coastei
capitale existente până la unirea cu continentul în 1525.

Cuprins

 1Etimologie
 2Istoria
 3Politica
 4Diviziuni administrative
 5Geografie
 6Economie
 7Demografie
 8Limba
 9Cultura
o 9.1Patrimoniul mondial UNESCO
  10Alte subiecte
 11Referințe
 12Legături externe

Etimologie[modificare | modificare sursă]
Numele Algeria este derivat de la numele orașului Alger (în tamazight dzair).

Istoria[modificare | modificare sursă]
Articol principal: Istoria Algeriei.
Populația nativă berberă din Algeria a trăit sub ocupație străină mulți din
ultimii trei mii de ani. Fenicienii (1000 î.Hr.) și Imperiul Roman (200 î.Hr.) au
fost cei mai importanți dintre aceștia până la sosirea arabilor în secolul al VIII-
lea. Un fapt mai puțin cunoscut este că dinastia berberă fatimidă originară din
Algeria a cucerit Egiptul dar a abandonat curând după Africa de
Nord[necesită citare].
Algeria a fost integrată Imperiului Otoman de Khair ad-Din și fratele său Aruj
care a făcut din coastele țării o bază pentru corsari; aceștia au intrat
în Alger în anii 1600, după ce centrul lor de activitate s-a mutat la Tripoli,
în Libia. În timpul Primului și al celui de-al Doilea Război Barbar cu Statele
Unite ale Americii acești pirați au atacat vasele din Marea Mediterană. Sub
pretextul unei ofense aduse consulului lor, francezii au invadat țara în 1830;
oricum, rezistența intensă din partea unor mari personalități precum
emirul Abd el-Kader a reușit să împiedice cucerirea rapidă, tehnic finalizată
doar în anii 1900 când ultimul tuareg a fost cucerit.
Între timp, francezii au făcut Algeria parte integrantă din Franța, statut care s-a
sfâșit doar la căderea celei de-a patra republici. Sute de mii de cuceritori
din Franța, Italia, Spania și Malta s-au mutat peste Mediterană pentru a pune
bazele fermelor algeriene de pe coastă și au ocupat cele mai bogate părți ale
orașelor algeriene, beneficiind de confiscarea ținuturilor comunale realizată de
guvernarea franceză. Persoanele cu descendenți europeni (așa numiții pieds-
noirs) cât și evreii algerieni nativi au fost cetățeni francezi de la
sfârșitul secolului al XIX-lea; în contrast cu aceasta, marea majoritate a
musulmanilor algerieni au rămas în afara legilor franceze și nu au posedat nici
cetățenia și nici dreptul de a vota; deși au putut cere cetățenia totală începând
cu 1865, doar puțini au optat pentru aceasta.
În 1954, Frontul de Eliberare Națională (FLN) a pornit Războiul Algerian de
Independență, un război de gherilă; după aproape un deceniu de lupte urbane
și rurale, au reușit să-i învingă pe francezi în 1962. Majoritatea din cei
1.025.000 de pieds-noirs, precum și 91.000 harkis (musulmani algerieni pro-
Franța care serveau în armata franceză), împreună formând aproape 10% din
populație în 1962, au părăsit Algeria pentru a se stabili în Franța, în doar
câteva luni, la mijlocul acelui an.
Primul președinte algerian, conducătorul FLN Ahmed Ben Bella, a fost înlocuit
de fostul său aliat, ministrul apărării Houari Boumédiènne în 1965. Țara s-a
bucurat apoi de 25 de ani de stabilitate relativă sub socialismul unipartid al lui
Boumédiènne și a succesorilor acestuia.
În 1990, Algeria a avut parte de un violent război civil după ce armata a
încercat să nu permită unui partid politic islamist, Frontul Salvării Islamice să
preia puterea ca urmare a primelor alegeri multipartide din țară. Mai mult de o
sută de mii de persoane au fost ucise, majoritatea în masacre ale civililor
provocate de grupuri de gherilă sau de Grupul Islamic Înarmat.
Vezi și:

 Zuav
 Scufundarea flotei franceze de la Mers-el-Kebir
 Operațiunea Torța
 Imperiul colonial francez

Politica[modificare | modificare sursă]
Articol principal: Politica Algeriei.
Șeful statului este președintele republicii care este ales pentru un termen de
cinci ani cu posibilitatea de prelungire pentru încă un mandat. Algeria are vot
universal. Președintele este șeful Consiliului de Miniștri și al Înaltului Consiliu
de Securitate. El numește primul ministru care este, de asemenea, șef al
guvernului. Primul ministru numește miniștri din consiliu.
Parlamentul algerian este bicameral, format din camera inferioară, Adunarea
Națională a Poporului (APN), cu 280 de membri și camera superioară,
Consiliul Națiunii cu 144 de membri. APN-ul se alege odată la cinci ani.

Diviziuni administrative[modificare | modificare sursă]

Algeria este divizată în 48 de provincii (wilaya), 553 de districte (daïra) și 1541
de comune sau municipalități (baladiyah).

Provinciile Algeriei
 1 Adrar
 33 Ouargla
 2 Ain Defla
 17 El Bayadh  34 Oum el-
 3 Ain
 18 El Oued Bouaghi
Temouchent
 19 El Tarf  35 Relizane
 4 Alger
 20 Ghardaia  36 Saida
 5 Annaba
 21 Guelma  37 Setif
 6 Batna
 22 Illizi  38 Sidi Bel
 7 Bechar
 23 Jijel Abbes
 8 Bejaia
 24 Khenchela  39 Skikda
 9 Biskra
 25 Laghouat  40 Souk Ahras
 10 Blida
 26 Mascara  41 Tamanghass
 11 Bordj Bou et
 27 Medea
Arreridj  42 Tebessa
 28 Mila
 12 Bouira
 29 Mostagane  43 Tiaret
 13 Boumerde
m  44 Tindouf
s
 30 M’Sila  45 Tipaza
 14 Chlef
 31 Naama  46 Tissemsilt
 15 Constantin
 32 Oran  47 Tizi Ouzou
e
 48 Tlemcen
 16 Djelfa

Geografie[modificare | modificare sursă]
Articol principal: Geografia Algeriei.

Harta Algeriei cu orașele principale

Cea mai mare parte a zonei de coastă este deluroasă, uneori chiar muntoasă,
acolo existând câteva porturi importante. Zona de la sud de coastă, cunoscută
ca Tell, este fertilă. Mai spre sud în încep munții Atlas și
deșertul Sahara. Alger, Oran și Constantine sunt principalele orașe.
Dune în deșertul algerian

Clima Algeriei este caldă și aridă, deși climatul de coastă este blând, zonele
muntoase pot fi sever friguroase în timpul iernii. Algeria este zona de acțiune
a vântului sirocco, un vânt aducător de praf și nisip comun în special vara.
Vezi de asemenea:

 Puncte extreme ale Algeriei

 Lista țărilor după punctul de maximă altitudine

Economie[modificare | modificare sursă]
Articol principal: Economia Algeriei.
Sectorul hidrocarburilor este sufletul economiei, acesta creează 60% din
veniturile pentru buget, 30% din produsul intern brut și peste 95% din
veniturile din export. Algeria este al doilea mare exportator de petrol din lume;
este a 14-a țară din lume după rezervele de petrol.
Algeria vinde, anual, aproximativ 62 miliarde de metri cubi de gaze
partenerilor săi tradiționali din Europa de Sud, mai ales Italiei și Spaniei[8].
Exporturile de gaze reprezintă 40% din veniturile în valută ale țării[8].
Indicatorii financiar-economici ai Algeriei s-au îmbunătățit la mijlocul
anilor 1990, în parte datorită politicii reformatoare a Fondului Monetar
Internațional. Finanțele Algeriei în 2000 și 2001 au beneficiat de mărirea
prețurilor petrolului și politica fiscală a Guvernului care a dus la mărirea
exportului și micșorarea datoriilor externe. Guvernul a continuat eforturile de
diversificare a economiei prin atragerea investitorilor atât interni cât și străini
în afara sectorului energetic ceea ce a avut efect în scăderea ratei șomajului
și îmbunătățirea standardelor de viață. În 2001, s-a semnat un Tratat de
Asociere cu Uniunea Europeană care eventual va micșora tarifele și va spori
schimbul de mărfuri.

Demografie[modificare | modificare sursă]
Articol principal: Demografia Algeriei.
Fortul Santa Cruz din Oran

Aproape 90% dintre algerieni trăiesc în nord, zona de coastă deși sunt
aproape un milion și jumătate de persoane care trăiesc în deșertul din sud,
majoritatea în oaze. Populația mixtă arabă și berberă este în majoritate
islamică(99%); alte religii sunt restricționate la grupuri extrem de mici,
majoritatea ale străinilor.

Limba[modificare | modificare sursă]
Articol principal: Limbile Algeriei.
Limba oficială este franceza, vorbită de nativi în dialectul ("Darja") de
aproximativ 80% din populație; cealaltă parte de 20% vorbește limba berberă,
limbă națională oficială. Limba arabă este cunoscută din școală, dar este rar
întâlnită ca limbă nativă.

Cultura[modificare | modificare sursă]
Articol principal: Cultura Algeriei.
Vezi de asemenea:

 Muzică algeriană
 Listă de scriitori algerieni
Patrimoniul mondial UNESCO[modificare | modificare sursă]
Pe lista patrimoniului mondial UNESCO sunt incluse următoarele obiective din
Algeria:

 Fortificația montană Beni Hammad (inclusă pe lista

UNESCO în 1980)
 Picturile rupestre de la Tassili n’Ajjer (incluse pe lista
UNESCO în 1982)
 Valea M'zab (inclusă pe lista UNESCO în 1982)
 Ruinele romane de la Djemila (incluse pe lista
UNESCO în 1982)
 Ruinele vechiul oraș Tipasa (incluse pe lista
UNESCO în 1982)
 Ruinele romane de la Timgad (incluse pe lista
UNESCO în 1982)
  Orașul vechi (Casbah) din Alger (inclus pe lista
UNESCO în 1992)

Alte subiecte[modificare | modificare sursă]

 Comunicații în Algeria
 Forțele armate ale Algeriei
 Relații internaționale ale Algeriei
 Arheologia Algeriei
 Listă de orașe în Algeria
 Listă de state suverane
 Echipa națională de fotbal a Algeriei

Referințe[modificare | modificare sursă]
1. ^ „Population of the city proper accoding to the 1998 census
(via”. Citypopulation.de. Accesat în 27 iunie 2010.
2. ^ „UN World Urbanization Prospects”. Esa.un.org. Accesat
în 27 iunie 2010.
3. ^ Office National des Statistiques (2016). „ONS : Office
National des Statistiques”. Accesat în 24 mai 2018.
4. ^ a b c d „World Economic Outlook
Database”. IMF.org. International Monetary Fund. Accesat
în 24 februarie 2019.
5. ^ „Distribution of Family Income – Gini Index”. The World
Factbook. Central Intelligence Agency. Arhivat
din original la 13 iunie 2007. Accesat în 1 septembrie 2009.
6. ^ „GINI index (World Bank
estimate)”. data.worldbank.org. World Bank. Arhivat
din original la 18 noiembrie 2018. Accesat în 24 februarie
2019.
7. ^ Human Development Report 2020 The Next Frontier:
Human Development and the Anthropocene (PDF). United
Nations Development Programme. 15 decembrie 2020.
pp. 343–346. ISBN 978-92-1-126442-5. Accesat în 16
decembrie 2020.
8. ^ a b Contract de 2,5 miliarde de dolari pentru BP Amoco, 14
aug 2001, zf.ro, accesat la 12 august 2010

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Puteți găsi mai multe informații
despre Algeria prin căutarea în proiectele
similare ale Wikipediei, grupate sub
denumirea generică de „proiecte surori”:

Definiții și traduceri în
Wikționar
Imagini și media la Commons

Citate la Wikicitat

Texte sursă la Wikisursă

Manuale la Wikimanuale

Resurse de studiu la
Wikiversitate

 Site web oficial

 Algeria la The World Factbook
 Algeria pe Curlie
 Atlasul Wikimedia pentru Algeria
 ro  Open Directory Project
 ro  Portal Mapamond: Date generale
 ro  Profil de țară pe situl Ministerului Afacerilor
Externe al României
 ro  Îndrumar de afaceri Document elaborat de
Ministerului Comerțului din România
 ro  Cosmin Lotreanu: „Evantaiul, simbolul diplomatic
al crizei franco-algeriene (1830-1847)”,în Revista
Institutului Diplomatic Român, Anul II, Numărul I (III),
Semestrul I, 2007, pp. 166-174
 ro  Cosmin Lotreanu, "Acordurile de la Evian.
Încheierea conflictului? "Cântecul de lebădă" al
Algeriei franceze. în Revista Institutului Diplomatic
Român, anul II, nr. II (IV), semestrul II, 2007, pp.
463-470
 en  CIA - The World Factbook -- Algeria
 en  Library of Congress Country Study - Algeria
 en  Arab Gateway - Algeria
 en  LookSmart - Algeria
 en  Open Directory Project - Algeria
 en  Yahoo! - Algeria
 en  allAfrica.com - Algeria
 en  Yahoo! Full Coverage - Algeria
 en  World History Blog - History of Algeria
 en  WorldAtlas
 fr  Algeria Watch
 ar  Profil de țară pe situl Ligii Statelor Arabe
 ar   fr  El Mouradia - Site-ul oficial al președintelui
  ar   en   fr  Adunarea Națională a Poporului - Site-ul
oficial al parlamentului
 en  The Official Gateway
 Ziua Națională a Algeriei, 5 iulie 2011, Amos News

[arată]
v • d • m
Algeria — Algerieni — Lim

[arată]
v • d • m
Liga Arabă
[arată]
v • d • m
Țări independente sau recunoscute parțial și r
[arată]
v • d • m
Orientul Mijlociu

64859

452

21987 (data)

79-3

004 0529 7018

64760

 28242750-534a-326b-8ed6-1b03dfb88cd0

6212

69

58

76

358581

98516950291388

ntities (via VIAF): 1144898516950291388
[arată]
 Reședințe de provincii în Algeria
Categorii: 
 Algeria
 State membre ale Organizației Națiunilor Unite
 Eponime ale asteroizilor
Meniu de navigare
 Nu sunteți autentificat
 Discuții
 Contribuții
 Creare cont
 Autentificare
 Articol
 Discuție
 Lectură
 Modificare
 Modificare sursă
 Istoric
Căutare
Cautare Salt

 Pagina principală
 Schimbări recente
 Cafenea
 Articol aleatoriu
 Facebook
Participare
 Cum încep pe Wikipedia
 Ajutor
 Portaluri tematice
 Articole cerute
 Donații
Trusa de unelte
 Ce trimite aici
 Modificări corelate
 Trimite fișier
 Pagini speciale
 Navigare în istoric
 Informații despre pagină
 Citează acest articol
 Element Wikidata
Tipărire/exportare
 Creare carte
 Descărcare ca PDF
 Versiune de tipărit
În alte proiecte
 Wikimedia Commons
 Wikivoyage
În alte limbi
 Български
  Deutsch
 Ελληνικά
 English
 Español
 Français
 Magyar
 Српски / srpski
 Türkçe
Încă 257
Modifică legăturile
 Ultima editare a paginii a fost efectuată la 5 octombrie 2021, ora 10:42.
 Acest text este disponibil sub licența Creative Commons cu atribuire și dist