REGIUNI GEOGRAFICE ÎN EUROPA ŞI ÎN ROMÂNIA

CARPAŢII. STUDIU DE CAZ

Originea numelui
Numele Carpaţilor se presupune că provine de la tribul dacic al carpilor, care trăia în estul Carpaţilor Orientali. Numele de carpi ar
deriva de la un cuvânt indo-european, însemnând piatră.

Aşezarea geografică
Munţii Carpaţi se întind pe o lungime de 1300 km, între Valea Dunării (Bazinul Vienei) şi Valea Timocului (care îi separă de
Munţii Balcani). Spre exterior se învecinează cu: Masivul Boemiei, Podişul Lisa Gora, Podişul Podolic, Podişul Moldovei şi Podişul
Getic. Spre interior se dezvoltă Depresiunea Panonică şi Depresiunea Colinară a Transilvaniei. Se întind pe teritoriul a opt state: Austria,
Cehia, Slovacia, Polonia, Ungaria, Ucraina, România şi Serbia.

Caracteristicile generale ale reliefului

Carpaţii s-au format în orogeneza alpină, începând cu mijlocul Erei Mezozoice, prin încreţirea scoarţei terestre şi vulcanism în
Neogen (Era Neozoică). Sunt munţi mijlocii, cel mai înalt vârf fiind Gerlachovka (Gerlachovsky) -2 655 m, în Slovacia - Munţii Tatra.
După caracteristicile fizico-geografice, se diferenţiază: Carpaţii Nord-Vestici şi Carpaţii Sud-Estici.

Carpaţii Nord-Vestici se dezvoltă între Bazinul Vienei şi Pasul Orlov din Slovacia. Au o orientare generală vest - est, cu altitudini
care scad spre sud, spre Câmpia Panonică.
La contactul cu Câmpia Panonică există munţi de origine vulcanică, iar la contactul cu Carpaţii Sud-Estici, munţii dezvoltaţi pe
fliş. în cadrul lor se diferenţiază trei subdiviziuni:
- Grupa Beskizi, în zona de interferenţă dintre statele Cehia, Slovacia, Polonia şi Ucraina. Altitudinea maximă este în Vârful Babia
Gora - Slovacia (1725 m). Sunt alcătuiţi predominant din fliş;
- Grupa Tatra, în Slovacia şi Polonia, care include Tatra Mare (2 655 m în Vârful Gerlachovka) şi Tatra Mică (2 043 m în Vârful
Dumbier), cu şisturi cristaline şi relief glaciar;
- Grupa Matra-Buck, în Ungaria, cu altitudinea maximă 1014 m în Vârful Kekes. Sunt alcătuiţi din şisturi cristaline şi roci
vulcanice. Prezintă forme de relief vulcanic.

Carpaţii Sud-Estici se desfăşoară între Pasul Orlov - Slovacia (în nord) şi Valea Timocului - Serbia (în sud). Au forma unui arc de
cerc, care are în mijloc Depresiunea Colinară a Transilvaniei. în Carpaţii Sud-Estici se dezvoltă cel mai lung lanţ montan de origine
vulcanică din Europa: Vihorlat - Oaş - Gutâi - Călimani - Gurghiu - Harghita. Au o mare complexitate geologică şi tectonică,
diferenţiindu-se cinci subdiviziuni:
- Carpaţii Păduroşi, în Slovacia şi Ucraina, cu altitudinea maximă de 2 058 m în Vârful Hovarla. Sunt alcătuiţi predominant din
fliş. în vest apar roci vulcanice şi relief vulcanic;
- Carpaţii Orientali, în România, la est de Depresiunea Colinară a Transilvaniei. Altitudinea maximă este de 2 303 m în Vârful
Pietrosu din Munţii Rodnei. Se diferenţiază trei şiruri de munţi, dispuse paralel: în vest munţi vulcanici (Oaş, Gutâi, Ţibleş, Călimani,
Gurghiu, Harghita), în centru munţi din roci cristaline şi sedimente mezozoice, iar în est şi sud munţi din roci sedimentare neogene (fliş).
în Munţii Rodnei se dezvoltă relief glaciar. Un caracter inedit îl are Lacul Sfânta Ana, format în craterul vulcanic Ciomatu Mare, din
Munţii Harghita.
- Carpaţii Meridionali („Alpii Transilvaniei"), în România, la sud de Depresiunea Colinară a Transilvaniei, cu altitudinea maximă
de 2 544 m în Vârful Moldoveanu, din Munţii Făgăraş. Sunt alcătuiţi predominant din şisturi cristaline şi granit. Relieful glaciar şi
suprafeţele de eroziune sunt bine evidenţiate;
- Carpaţii Occidentali, în România, la vest de Depresiunea Colinară a Transilvaniei şi Carpaţii Meridionali, cu atitudinea maximă
de 1849 m în Vârful Bihor, din Munţii Bihor. Se caracterizează printr-un mozaic petrografic, prezenţa reliefului carstic şi vulcanic
(Munţii Metaliferi). în sudul Munţilor Banatului se dezvoltă Defileul Dunării (134 km);
- Carpaţii Sârbeşti, în sud-estul Serbiei, au altitudini de 800-1500 m şi o largă dezvoltare a reliefului carstic.
 EVALUARE

I. încercuiţi răspunsurile corecte din enunţurile de mai jos:

1. Cel mai înalt vârf din Munţii Carpaţi este:
a. Moldoveanu b. Gerlachovka c. Omu d. Dumbier
2. Ţara care deţine cea mai mare pondere din suprafaţa Munţilor Carpaţi este:
a. Ucraina b. Slovacia c. România d. Polonia
3. Origine vulcanică au munţii:
a. Făgăraş b. Călimani c. Bieszczady d. Tatra
4. Un lac de origine vulcanică din Munţii Carpaţi este:

a. Roşu b. Sfânta Ana c. Bucura d. Vidaru

II. Completaţi spaţiile libere, din enunţurile de mai jos, cu noţiunile corecte:
1. Ţările pe teritoriul cărora se desfăşoară lanţul Munţilor Carpaţi sunt ............................................., ........................, ............................,
......................, ..........................., ............................., ..........................şi ...........................2. Numele Carpaţilor ar deriva de la
....................................................................3. Cei mai înalţi munţi din cadrul lanţului carpatic sunt..............................................., situaţi
pe teritoriul statului...............................4. Denumirea ramurilor carpatice în România este dată de poziţia acestora faţă de
................................................5. Carpaţii Meridionali mai sunt denumiţi şi.................................................................................................

III. Scrieţi denumirea subdiviziunilor Munţilor Carpaţi,

IV. Utilizând tabelul de mai jos realizaţi o comparaţie între ramurile carpatice situate pe teritoriul României.