Dosar geografie

Pop Briana
Clasa a XII-a D
 Asezarea Romaniei in Europa

Romania se afla la distante egale de extremitatile: vestica (Capul Roca), nordica

(Capul Nord) si estica (Muntii Urali), aproximativ 2800 km si mai aproape de
extremitatea sudica (Capul Matapan), aproximativ 1000km.
Romania – o tara carpato-danubiano-pontica
In Romania se gasesc 2/3 din catena carpatica, 1/3 din cursul Dunarii (1075 km)
si 244 km de litoral la Marea Neagra.
Importanta Carpatilor pentru Romania:
-potential turistic prin peisaje si statiunile balneo-climaterice
-potential hidro-energetic
-resurse de sol (pasuni si paduri) si subsol (minereuri feroase si neferoase, roci de
constructie si carbuni)
-induc modificari climatice prin altitudine si dispunerea culmilor
Importanta Dunarii pentru Romania
-potential hidroenergetic
-cale de transport ieftina (face parte din exa Rin-Maine-Dunare care traverseaza Europa
si uneste Marea Neagra de Marea Nordului)
-resurse de stuff si peste
-potential turistic (Defileul Dunarii si Delta Dunarii)
-resurse de apa potabila, industriala si pentru irigatii
Importanta Marii Negre pentru Romania
-resurse de peste si saruri
-cale de transport ieftina
-potential turistic
 Locul Romaniei pe glob si in Europa

Romania se gaseste, din punct de vedere latitudinal in emisfera nordica, iar din
punct de vedere longitudinal in emisfera estica. Principala paralele care traverseaza
Romania este cea de 450 latitudine nordica.
Importanta paralelei de 450 latitudine nordica
-Paralela de 450 latitudine nordica este situate la jumatatea distantei dintre Ecuator si
Polul Nord, ceea ce situeaza Romania in centrul zonei temperate, ferind-o de
temperaturile foarte ridicate de la Ecuator, dar si de temperaturile foarte scazute din
zona Polului Nord.
O alta paralela importanta este cea de 460 latitudine nordica. Aceasta imparte
Romania in 2 parti aproximativ egale.
Principalul meridian care traverseaza Romania este cel de 250 longitudine
estica.
Importanta meridianului de 250 longitudine estica
-Meridianul de 250 longitudine estica imparte atat Romania, cat si Europa in doua
parti aproximativ egale, ceea ce demonstreaza faptul ca Romania este o tara central
europeana.

Punctele extreme ale tarii noastre

-Cea mai nordica localitate din Romania este Horodistea (48015|06|| latitudine nordica)
-Cea mai sudica localitate de pe teritoriul tarii noastre este Zimnicea (43037|07||
latitudine nordica)
-Cea mai vestica localitate a Romaniei este Beba Veche (20015|44|| longitudine estica)
-Cea mai estica localitate a Romaniei este Sulina (29041|24|| longitudine estica)

Romania se desfasoara pe 4037||59|| din punct de vedere latitudinal si pe 9025||

40|| din punct de vedere longitudinal.
 Relieful Romaniei

Caracteristici
-relieful Romaniei este variat: pe o suprafata relativ mica se intalnesc: munti, podisuri,
dealuri, campii, plaje, delta
-relieful Romaniei este proportional: formele majore de relief (muntii, dealurile si
podisurile si campiile) se gasesc in proportii relativ egale, aproximativ 1/3.
-principalele trepte de relief ale tarii noastre sunt dispuse concentric: centrul tarii este
ocupat de Depresiunea Colinara a Transilvaniei inconjurata de coroana carpatica. La
exteriorul acesteia se gasesc Subcarpatii (Moldovei, Curburii, Getici), podisurile
(Moldovei, Mehedinti, Getic) si Dealurile de Vest. Ultima treapta o formeaza campiile:
Campia Romana si Campia de Vest. In S-E tarii se gasese Podisul Dobrogei si Delta
Dunarii.
-relieful Romaniei este complementar: exemplu: Carpatii Occidentali, Dealurile de Vest
si Campia de Vest.
-formarea celor 3 unitati este in stransa legatura. In primele faze ale orogenezei alpine
s-au format Carpatii Occidentali. Acestia au fost erodati, iar din aluviunile depuse in fata
lor s-au format Dealurile de Vest si, ulterior, Campia de Vest;
-reteaua hidrografica este comuna;
-din punct de vedere economic, complementaritatea este demonstrata de activitatile
specifice (pastoritul si prelucrarea lemnului la munte, cultura cerealelor la campie si
pomiviticultura in zonele de deal), rezultatele acestora fiind utilizate in urma comertului
de catre toti locuitorii celor trei regiuni.

Evolutia teritoriului Romaniei

Cel mai vechi uscat de pe teritoriul Romaniei se gaseste in fundamentul
Podisului Moldovei (in N) si face parte din platforma Est-Europeana care apare la zi in
Campia Europei de Est.
Cel mai vechi uscat la zi din Romania este Podisul Casimcei si s-a format in
orogeneza baikaliana, cand s-au cutat sisturile verzi din regiune.
N Podisului DObrogei s-a format odata cu fundamentul sudic al Podisului
Moldovei, in orogeneaza hercinica, cand s-au cutat granitele din Muntii Macinului.
Cea mai mare parte a reliefului Romaniei s-a format in orogeneza alpina. In
primele faze ale acesteia s-au inaltat Carpatii. Aceasta inaltare a dus la scufundarea
interiorului coroanei carpatice si la inundarea acestuia. In acest spatiu s-au acumulat,
treptat, sedimente, formandu-se Depresiunea Colinara a Transilvaniei. Tot prin
sedimentare s-au format, la exteriorul Carpatilor: dealurile, podisurile si campiile.
In prima parte a cuaternarului a avut loc o racirea a climei care a dus la
instalarea ghetarilor pe cele mai inalte varfuri ale Carpatilor. In a doua parte a
cuaternarului, clima s-a mai incalzit, ghetarii s-au topit si s-au format vaile, definitivandu-
se relieful fluviatil. Tot acum incepe formarea Deltei Dunarii.

Date despre Romania

Lungimea totala a granitelor Romaniei: 3149,9 km

Suprafata totala a Romaniei: 238.381 km2
Populatia Romaniei: 21,7 milioane de locuitori

Romania se afla, dupa suprafata, pe locul 12 in Europa si pe 80 pe glob.

 GRUPA NORDICA A CARPATILOR ORIENTALI

1. Asezare si limite
In nordul tarii si in nordul Carpatilor Orientali
LIMITE:-in N: granita cu Ucraina
-in S: aliniamentul format din: pasul Tihuta, Depresiunea
Dornelor, pasul Mestecanis si Depresiunea Campulung
Moldovenesc Gura Humorului;
-in E: Podisul Moldovei (Podisul Sucevei)
-in V: Campia de Vest, Dealurile de vest si Depresiunea
Colinara a Transilvaniei

2. Caracteristici
-s-a format in orogeneza alpine prin incretirea scoartei si activitate vulcanica
-directia de orientare a culmilor este NV-SE
-se remarca un accentuat paralelism al culmilor
-se remarca prezenta a trei fasii petrografice: roci vulcanice in V, cristaline in centru si
sedimentare in E
-Grupa Nordica are altitudini maxime in Carpatii Orientali, cu Varful Pietrosu (2303 m) si
Varful Ineu (2279 m) in Masivul Rodnei
-sunt prezente tipuri de relief ca: relieful glaciar (forme de relief: circuri glaciare, vai
glaciare, morene si custuri), relieful vulcanic (conuri, cratere si platouri vulcanice),
relieful fluviatil (cu petice de lunca in depresiuni), relieful petrografic (pe conglomerate,
pe calcare, pe argile)
-sunt fragmentati cu numeroase depresiuni, pasuri si culoare de vale.
 GRUPA CENTRALA A CARPATILOR ORIENTALI

Asezare si limite
Se gaseste in centrul Carpatilor Orientali si in partea central-estica a tarii.
LIMITE: -in N: aliniamentul format din Pasul Tihuta, Depresiunea Dornelor,
Pasul Mestecanis, Depresiunea Campulung Moldovenesc Gura Humorului
-in S: aliniamentul format din Pasul Vladeni, Depresiunea Brasov, Pasul Oituz,
Depresiunea Oituz.
-in V: Depresiunea Colinara a Transilvaniei
-in E: Subcarpatii Moldovei

Caracteristici
-s-a format in orogeneza alpine prin incretirea scoartei si activitate vulcanica
-directia de orientare a culmilor este NV-SE
-se remarca un accentuat paralelism al culmilor
-se remarca prezenta a trei fasii petrografice: roci vulcanice in V, cristaline in centru,
sedimentare cutate in E si S
-au inaltimi medii in Carpatii Orientali, altitudinea maxima fiind in Varful Pietrosu
Calimani (2100 m)
-relieful este variat: relieful vulcanic (conuri, cratere, platouri vulcanice), relieful fluviatil
(cu petice de lunca in depresiuni), relieful petrografic (pe conglomerate, calcare, argile)
-sunt fragmentati cu numeroase depresiuni, pasuri si culoare de vale
 GRUPA SUDICA A CARPATILOR ORIENTALI
SAU GRUPA CURBURII

1. Asezare si limite
Se gaseste in S Carpatilor Orientali si in centrul Romaniei.
Se intinde de la aliniamentul format din Pasul Vladeni, Depresiunea Brasov, Pasul
Oituz, Valea Oituz, pana la Valea Prahovei.
La exterior se invecineaza cu Carpatii Curburii.

Caracteristici
-s-a format in orogeneza alpine prin incretirea scoartei
-culmile isi schimba directia de orientare
-dispar rocile vulcanice si cristaline si se extinde flisul
-au inaltimi minime in Carpatii Orientali, cel mai inalt varf fiind Ciucas (1954 m)
-relieful este variat (relief fluviatil, relief pe conglomerate – Sfinxul si Tigaile din Ciucas,
relief pe argile)
-sunt fragmentati cu depresiuni, culoare de vale si pasuri
-aici se gaseste cea mai mare depresiune intramontana din Carpatii Romanesti, o
depresiune cu aspect de ses si bine populate – Depresiunea Brasov.
 GRUPA BUCEGI
Asezare si limite
Se gaseste in centrul tarii si in E Carpatilor Meridionali.
Se intinde de la valea Prahovei, pana la Valea Dambovitei.
Se invecineaza in S cu Subcarpatii Curburii.
Caracteristici
- este cea mai scunda grupa din Meridionali cu inaltimea maxima de 2505 m, in Varful
Omu
-relieful glaciar apare in Bucegi (5 circuri glaciare in jurul Varfului Omu)
-este o grupa masiva, cu o singura unitate joasa, Culoarul Bran-Rucar
-este format din roci cristaline (Muntii Leaota), calcare (Muntii Piatra-Craiului),
conglomerate (Muntii Bucegi)
-partea superioara a Muntilor Bucegi are aspectul unui platou, presarat cu martori de
eroziune (Sfinxul si Babele)
-pe calcare se formeaza relief carstic (Cheile Tatarului, Pestera Dambovicioarei)
Subdiviziuni
Culmi: Bucegi, Leaota, Piatra-Craiului
Unitati joase: Culoarul Bran-Rucar
Hidrografie
Rauri: Prahova, Dambovita si Ialomita care izvoraste de sub Varful Omu
Lacuri: pe Ialomita, lacurile de acumulare Bolboci si Scropoasa
 GRUPA FAGARAS
Asezare si limite
Se afla in centrul tarii si in partea central-estica a Carpatilor Meridionali.
Se intinde de la Valea Dambovitei la Valea Oltului.
Se invecineaza in N cu Depresiunea Fagaras si in S cu Subcarpatii Getici.
Caracteristici
-este o grupa masiva, principala unitate joasa fiind Depresiunea Lovistei
-este cea mai inalta grupa din Carpatii Romanesti, cu Vf. Moldoveanu (2544m) si Vf.
Negoiu (2535m)
-este formata din roci dure, cristaline
-este prezent relieful glaciar cu circuri, vai, morene si custuri
-culmea Fagarasilor se prezinta ca o creasta continua, cu o lungime de 70 km
Subdiviziuni
Muntii Fagaras in N, iar in S: Muntii Cozia, Muntii Frunti, Muntii Ghitu si Muntii Iezer-
Papusa
Unitati joase: Depresiunea Lovistei drenata de Olt
Reteaua hidrografica
-Argesul cu afluentii : Raul Targului, Raul Doamnei, Valsan si Dambovita
-Oltul cu afluentul Topolog
Lacuri: -lacuri glaciare: Balea si Podragu in Muntii Fagaras si Iezeru-Mare in Muntii
Iezer-Papusa
-lacuri de acumulare: Vidraru pe Arges
 GRUPA PARANG
Asezare si limite
Se afla in V tarii si in partea central-vestica a Carpatilor Meridionali.
Se intinde de la Valea Oltului pana la Valea Jiului si Streiului.
Se invecineaza in N cu Depresiunea Colinara a Transilvaniei si in S cu Subcarpatii
Getici
Caracteristici
-este o grupa masiva, cu putine culoare de vale
-este formata din roci cristaline, iar din loc in loc se intalnesc calcare
-pe calcare se dezvolta un relief carstic cu chei, doline si pesteri (Pestera Muierii)
-este dezvoltat relieful glaciar cu circuri, vai, morene si custuri
-inaltimea maxima e de 2519m in Parangul Mare
Subdiviziuni
Muntii Parang
Muntii Surianu si Muntii Candrel in N, separate de Valea Sebesului
Muntii Lotrului si Capatanii in E, separate de Valea Lotrului
Hidrografie
Jiul
Streiul si Sebesul (amandoi afluenti ai Muresului): Oltul cu afluentul Lotru
Lacuri: -lacul de acumulare Vidra pe Lotru
-lacul Galcescu in Muntii Parang (lac glaciar)
 GRUPA RETEZAT-GODEANU
Asezare si limite
Se afla in partea de V a tarii si in V Carpatilor Meridionali.
Se intinde de la Vaile Jiului si Streiului pana la Valea Timisului si a Cernei.
Se invecineaza in N cu Grupa Poiana Rusca si in S cu Podisul Mehedinti si Subcarparii
Getici.
Caracteristici
-este o grupa masiva, principalele unitati joase fiind Depresiunea Petrosani si
Depresiunea Hateg
-este formata din roci dure, cristaline, calcare si conglomerate
-pe calcare se dezvolta un relief carstic, cu pesteri, doline, chei (Cheile Cernei)
-inaltimea maxima e de 2509m in Vf Peleaga
-este expresiv si intins relieful glaciar
Subdiviziuni
Munti: Muntii Retezat, Muntii Godeanu, Muntii Tarcului, Muntii Cernei, Muntii Mehedinti,
Muntii Valcan.
Unitati joase: Depresiunea Petrosani drenata de Jiu
Depresiunea Hateg drenata de Strei si afluentul Raul Mare
Depresiunea Petrosani este principalul bazin huilifer (de huila) al tarii, iar Depresiunea
Hateg este presarata cu vestigii daco-romane.
Hidrografie
-Streiul cu afluentul Raul Mare
-Timisul
-Cerna
Lacuri:
-lacuri glaciare: -Lacul Bucura - cel mai intins lac glaciar din tara
-Lacul Zanoaga – cel mai adanc lac glaciar din tara
-lacuri de acumulare: pe Raul Mare: Lacul Trei Ape.