Noile tehnologii şi timpul liber(pag.

74-75)
-idei principale-
Ca urmare a schimbării cadrului de viaţă, petrecerea timpului liber a
devenit o necesitate prioritară pentru majoritatea europenilor. Practica plecării la
sfârşitul săptămânii sau în concediu s-a răspândit tot mai mult, producând
modificări importante.
Aspectul locurilor de relaxare este într-o continuă schimbare : se
construiesc case de vacanţă, apar staţiuni noi atât la munte, cât şi la mare, sate de
vacanţă ş.a.m.d. Astăzi, turismul joacă un rol economic considerabil.
Creşterea numărului de turişti este legată de creşterea nivelului de trai din
ţările industrializate şi de generalizarea petrecerii vacanţelor pe alte meleaguri.
Aceste deplasări de plăcere antrenează milioane de oameni anual.
Activităţi sportive şi recreative precum schi, iahting, golf, tenis, curse auto
etc,practicate altădată de categorii privilegiate, devin desele preocupări ale unei
părţi mari din populaţie.
Activităţile culturale reprezintă o altă metodă de petrecere a timpului liber.
Aici, există însă o diferenţiere, care nu este impusă de cauze financiare. Teatrele,
muzeele, concertele de muzică clasică şi expoziţiile de pictură nu sunt prea
frecventate, în timp ce toată lumea beneficiază de tehnologie.
Televiziunea contribuie la un fenomen de omogenizare culturală,
determinând uniformizarea mentalităţilor. Totodată, televiziunea este
instrumentul principal de informare şi divertisment al populaţiei.

Activitate independentă
1. Un subiect destul de discutat în această perioadă este CoronaVirus. Prin
intermediul posturilor de televiziune conducerea ţării informează oamenii
cu ce trebuie făcut în timpul acestei epidemii.
2. Din punctul meu de vedere, tehnologia indusă în viaţa noastră de zi cu zi nu
este doar o modă trecătoare. Pe zi ce trece tehnologia devine tot mai
avansată, acest fapt aratându-ne ca jocurile video, serialele şi alte elemente
ce ţin de tehnologie vor avea o viaţă îndelungată.
 Contribuţii româneşti la dezvoltarea ştiinţei şi tehnicii
(pag.76-77) -idei principale-
De-a lungul anilor, cercetările oamenilor de ştiinţă români s-au finalizat prin
descoperiri şi invenţii valoroase care au atras atenţia şi recunoaşterea lumii
ştiinţifice internaţionale.
Contribuţii româneşti în diferite domenii :
Matematică şi alte ramuri :
 Spiru Haret - primul român cu doctorat obţinut la Paris cu o teză despre
mecanica cerească; în memoria sa, o formaţiune selenară îi poartă numele.
 Gheorghe Ţiţeica (1873-1939) considerat unul dintre creatorii geometriei
diferenţiale centroafine; ne-a lăsat „suprafeţele Ţiţeica”.
 Dimitrie Pompeiu lasă în urma sa „funcţiile Pompeiu”.
 Dan Barbilian (1895-1961 ), poet şi matematician , a introdus noi concepte
denumite „spaţii Barbilian”.
 Simion Stoilow este unul dintre creatorii teoriei topologice a
funcţiilor(1931), introducând noţiunea de „transformare interioară”
 Gheorghe Vrânceanu a introdus conceptul de „spaţii neolonome”, numite
astăzi „spaţii Vrânceanu”( 1926)
 Grigore Moisil se afirmă în logica matematică
 Dimitrie Mangeron este descoperitorul ecuaţiilor polivibrante şi autorul
teoriei acceleraţiilor reduse (1937)
Fizică
 George (Gogu) Constantinescu este descoperitorul sonicităţii
 Horia Hulubei s-a impus în domeniul razelor X
 Elie Carafoli este apreciat pentru realizări în mecanica fluidelor
 Ştefan Procopiu a descoperit magnetonul atomic şi „efectul Procopiu”
 Alexandru Poca a elaborat „ecuaţiile Proca”
Medicină
 Oculistul Ioan Piuraru Molnar şi cu Victor Babeş în domeniul bacteriologiei
 I. Cantacuzino în imunologie
 Gheorghe Marinescu în neurologie
 C. Levaditi în inframicrobiologie
 D. Danielopol, ilustru precursor al biociberneticii
 N. Paulescu descoperă insulina (1921), cu un an înaintea lui F.G.Bauting şi
J.Meheod care aveau să primească Premiul Nobel pentru această
descoperire.
 C.I.Parhon este întemeietorul endocrinologiei moderne şi descoperitor al
sindromului ce-i poartă numele
 George Emil Palade, care a primit Premiul Nobel pentru rezultatele
obţinute în studierea structurii celulei
Biologie
 Grigore Antipa, fondatorul Muzeului de Istorie Naturală din Bucureşti,
inventator al dioramei
 Emil Racoviţă întemeiază biospeologia şi creează primul Institut de
Speologie din lume( Cluj, 1920)
Geografie
 N.Milescu, cercetător şi cartograf al Siberiei spre finalul secolului al XVII-lea
 Dimitrie Cantemir, cu Descrierea Moldovei, scrisă în limba latină (1716)
 Simion Mehedinţi, care a dat o fundamentare ştiinţifică geografiei şi
metodelor ei de cercetare (1931)
Istorie
 Dimitrie Cantemir, cu lucrarea sa Istoria creşterii şi descreşterii Imperiului
Otoman, tradusă în cinci limbi
 A.D.Xenopol, teoretician al istoriei
 Nicolae Iorga, care a dominat istoriografia interbelică cu uriaşa sa
personalitate
 Vasile Pârvan, cu contribuţii de mare valoare la cunoaşterea istoriei geto-
dacilor (Getica, 1926)