Turism montan 20.02.

2007
curs 1

Muntii Carpati

1. Pozitia Carpatilor romanesti in lantul Carpatic

- este f. imp. pt. ca acesti Carpati fac parte din lantul Carpatic care este al doilea lant
montan din Europa, are o lungime de 1600 Km sio suprafata de 170.000 m2 intre bazinul
Vienei si de la Bratislava din Slovacia, pana in Valea Timocului la sud de Dunare in
Serbia.
Carpatii N-V – Vf Tatra Mare 2663 m si este situat intre Dunare si Valea Bialei
Carpatii de mijloc – intre vaile Uh si Rika
Carpatii S-E intre vaile Uh si Rika pana la Valea Timocului (include Carpatii Romanesti)
Carpatii Romanesti reprez cea mai mare parte a Carpatilor S-E si se intind de la frontiera
de nord pana la Valea Dunarii, ei formeaza un inel in jurul por Transilvaniei.
Ca asezare geografica Carpatii reprez axa reliefului Romaniei.
In interiorul lantului Carpat. Romanesti se disting cele 3 ramuri: Carpat. Orientali
Carpatii Meridionali (sudici) intre valea Prahovei pana la culuarul Timis Cerna.
Carpat. Occidentali – formati din cele 2 subdiviziuni cunoscute.
-de retinut categ de roci din care sunt formati muntii
Roci:
- roci cristaline (roci dure care nu dau prea multe forme ascutite) –Rodnei
-roci vulcanice – platouri vulcanice, conuri vulcanice
-roci sedimentare – calcare, conglomerate si gresie si altele.
cele mai imp sunt rocile calcaroase

Limitele Carpatilor

- spre exterior – Podisul Sucevei

- Subcarpatii Moldovei intre Vaile Moldovei si Trotusului
- Sucarpatii Vrancei intre valea Trotusului si valea Slanicului
- Subcarpatii Buzaului – sunt intre Valea Slanicului si Valea Teleajanului.
- Subcarpatii Prahovei intre Valea Teleajanului si V. Dambovitei
- Muscelele Argesului – intre V. Dambovitei si Topolog
- Subcarpatii Valcei intre Topolog si V. Oltetului
- Subcarpatii Gorjului intre Oltet si Motru
- Podisul Mehedinti (500-600 m) – este o unitate montana ca structura geologica, format
din calcare.

1
Turism montan 27.02.2007
Curs 2

Carpatii Rom – munti tineri cu forme impresionante fac parte din lantul Alpino – Carpato-
Hymalaian

Caracterizare generala:
- supraf 66.303 Km2 – reprez 27,8% din suprafata tarii
- lungime de peste 910 Km, intre Valea Tisei- Defileul Dunarii si valea
Somesului
- latimi variabile – 80 km intre Oravita si Drobeta Turnu Severin; 70 km intre
Novaci si Sebes; 40 Km in sectorul muntilor Fagaras; 110 Km in regiunea
Carpatilor de Curbura
- latimea Muntilor Apuseni e cea mai mare – 140 km intre Alba Iulia si Minis
si 110 km intre Turda si Oradea

D.p.d.v. al reliefului dintre cele 2 lanturi, Carpatii Orientali ocupa jumate, Meridionalii 21
% si Occidentalii 24%.
La scara Occidentala, Carpatii fac parte din categ m-tilor mijlocii si mici
Inaltimea medie generala este de 840 m
90% din suprafata Carpatilor se situeaza la sub 1500 m inaltime
Altitudinile sunt repartizate neuniform in cadrul celor 3 unitati. Cele mai mari sunt in
Carpatii Meridionali care au 11 varfuri de peste 2000 m dintre care vf. Moldoveanu
2544 m si vf Negoiu 2535 m.
Carpatii se afla sub limita zapezilor vesnice intre 1400 – 1500 si f rar 1800 m.
Carpatii Occidentali au per ansamblu altitudini cele mai reduse, depasind 1400 m in m-ti
Semenic si 1800 m in Apuseni.
Relieful Carpatilor Romanesti se caract printr-o mare fragmentare datorata inaltimii vailor
care ii strabat. Vaile sunt unele transversale si longitudinale.
Energia reliefului este definita dintre diferenta dintre valorile minime si maxime.
Diferenta dintre cea mai mica culme si cea mai mare = 600m
Inclinatia versantilor este predominant intre 10º si 30º .
Pantele abrupte sunt carac. masivelor formate din calcare si sisturi cristaline si se mai
intalnesc pe circurile si vaile glaciare.
Trebuie subliniat prezenta multimii depresiunilor in special in Carpatii Orientali, precum si
pasurile si trecatorile ce favorizeaza circulatia turistica.
2
Clima (element utilizat ca resursa nationala)
Particularitatile climatice se datoreaza prezentei zoneler si altitudinilor.
Cele mai multe mante apar in Carpati datorita altitudinilor pt ca tara si lantul Carpatic se
afla in zona temperate. Toata etajarea in altitudine porneste de la nivelul caract. climei
temperate. De aici se produce etajarea pe verticala a elem climatice si a celor bio- pedo-
geografice.
Altitudinea este elem de baza ce produce modif climatice.
Al 2 – lea element este pozitionarea masivelor muntoase fata de circulatia generala a
atmosferei.
Exista in zona Carpatica o dif climatica pe etaje, si aceasta se observa si in elem bio-pedo-
geografice.
Exista etajul muntilor scunzi
Exista elajul muntilor miflocii
Exista elajul muntilor inalti

Ptr muntii inalti se dif 2 subtipuri:

- alpin
- subalpin
Principalele elem climatice variaza astfel:
- exista un contrast termic de la iarna la vara sau de la zi la noapte mai mare in Carpatii
Orientali fata de C. Occidentali cu 1-2º C .Contrastul dintre valoarea lunara poate fi de
pana la 6ºC
- amplitudinile termice dintre la sub 2000 m au val. cele mai mari la sf verii iar cele mai
mici in decembrie
- peste 2000 m maximele aprilie si octombrie iar minimile – decembrie
- precipitatiile dif de la V la E este de peste 100 mm
- se observa dif intre versantii dinspre Transilvania care primesc 100mm anual mai putine
precipitatii decat zonele exterioare la aceeasi altitudine.
- climat de adapost – depresiunile din Oltenia la poalele muntilor dintre Olt si Dunare
- inversiuni termice din Depresiunea Giurgeu si Ciuc

Hidrologie:
-reteaua hidrologica a Rom. izvoraste si se alimenteaza din Carpati.
- scurgerea cantitatilor de ape ptr zonele inalte atinge valorile cele mai ridicate primavara
in C. Occidentali (feb-martie-aprilie) si mai tarziu in C. Orientali ( martie-aprilie- mai-
iunie)
- debitul cel mai mare al raurilor este primavara cand cantitatea de precipitatii se suprapun
cu topirea zapezilor
- scurgerea apelor in timpul verii este mai ridicata la obarsii (C. Orientali 25-30 %) in C.
Occidentali cele mai scazute val ale scurgerii medii – toamna, iar in C. Orientali si
Meridionali – iarna
- Cantit. de precipitatii din zonele montane si modul sunt determinante ptr. alim. cu apa a
localitatilor, a unit. ec si inclusiv turistice.
3
- constructia barajelor din reg montana inalta are imp pt ec nationala dar si pt
turism( Arges, Lotru,Dunare,Barzava, Somes, Buzau,etc)

Vegetatie si fauna

- exista 4 etaje imp:

- etajul alpin – 2200 m in S
- 1090 m in N
- etajul subalpin – 1650 – 2000 in S
- 1500-1900 in N
- etajul boreal – 1300 – 1650 in S
- 1000 -1500 in N
- etajul nemoral – 200 -1300 in S
- 400 -1000 in N
Resurse naturale

-calcarul ( f exploatat la noi, au distrus multe zone ex Valea Cernei,exploatarea de la

Matciar)
- exploatari de minereuri feroase si neferoase (zona Baia Mare)distructive pt turism si
natura.
- carbunii (din depresiunea Petrosani)

Ariile naturale protejate

- In Rom cele mai multe se afla in m-tii Carpati
- exista peste 1000 de arii
- paraurile nat si naturale se afla in Carpati

Elemente de pop si asezarile omenesti

- desf activ umane a fost favorizata de conducerea nationala care se caract si sub raport
social/economic prin unit regionala si diversificare locala oferind o mare varietate de
resurse.
- se obs o mare concentrare a asezarilor umane in reg de contact ale m-tilor cu reg
inconjuratoare
- exista astfel de asezari la contactul Carpatilor cu Podisul Mehedinti, Sucevei iar pe
interior cu podisul Transilvaniei
- exista asezari din depres intramontane formate langa unele retele hidrografice
- peisajul geografic a fost modificat datorita umanizarii de la satele ca catunele cele mai
mici situate in Romania pana la asezarile urbane mari (ex Brasov sist in cea mai mare
depres intramontana din C Romaniei
- peisajul umanizat al Carpatilor reflecta poz geografica a acestora la limita dintre Europa
Centrala si cea Rasariteana
- dezv si intensificarea umanizarii cu efectele soc-ec aferente au avut un suport favorabil in
partcul. fizico-geografice.
4
- vetrele asezarilor au folos. terasele crae insotesc raurile
- diversitatea resurselor naturale a generat o diversitate a activ ec. dif. pe cele 3 ramuri
carpatice
- carpatii au fost locuiti din cele mai vechi timpuri - dovada stau descoperirile arheologice
- C.Rom. au contribuit deasemenea la pastrarea caract. romanitatii orientale fiind ocoliti
de pop migratoare. Ei au constituit un factor de unitate si omogenizare etno- lingvistica si
cultra a daco- romanilor
- Carpatii cu multimea vailor,pasurilor, trecatorilor si depresiunilor au atras populatia. In
prezent exista peste 2500 de asezari in Carpati dintre care 64 orase
- repartitia pop. in spatiul carpatic pe etaje de altitudini a reprez un fenomen de pendulare
intre partile joase ale vailor si depresiunilor si zona montana inalta.
Primele asezari s-au creeat prin defrisarea padurilor sau la limita acestora si in apropierea
apelor.

Turism montan 13.03.2007

curs 3

In mediul montan - localitatile sunt mici , urmaresc limite de relief

- exista sate ce se intind in altitudine - ex : Franta - loc. Saint Verant
( 350 locuitori situate intre 1900 si 2040 m altitudine)
O problema pt acestia este aprovizionarea si cresterea animalelor.
De aici majoritatea tinerilor au migrat spre localitati,orase mai mari. Aceste sate deci
sufera de depopulare. ex Alpi, Platourile din Anzi, Caucaz, Himalaya
Ptr turisti ce petrec sejururi aceste localitati repez puncte de atractivitate.
In satele montane inalte, casele au arhitectura simpla, cu putine decoratiuni. Maj,
familiilor poseda si o a 2-a locuinta utilizata de o parte a familiei in timpul verii pt a fi
aproape de turmele de animale (situate la altitudini f ridicate)
Casele cu decoratiuni au aparut recent ca urmare a dezvoltarii turismului
Tipul de casa specific zonei montane a fost cabana
Cabana a fost mai intai un loc de prelucrare a prod locale.In prezent, aceasta, este
considerata doar un loc de cazare ptr oraseni fiind dotata cu tot confortul posibil si cu
arhitectura ext. atragatoare.
Ideea de cazare lamunte se identifica cu cazare in cabana
Hotelurile si celelalte constructii tb sa se adapteze stilului montan (acoperisul in 2
ape sa se poata scurge zapada, balcoane exteriare protejate de zapada.)
Satul alcatuit din cabane nu poate sa primeasca decat un nr limitat de turisti
Cele mai multe sate atrag turisti prin natura locurilor si peisajul pitoresc.
Arhitectura populara traditionala utilizeaza ca material de baza lemnul, piatra si
caramida.In zona de munte casele traditonale sunt construite din barna de brad sau stejar
cu acoperisuri inalte, prispa lata, stalpi impodobiti si acoperiti cu sita. Decoratiunile
interioare si exterioare sunt des intlanite in case traditionale situate in zona montana mai
joasa.
In privinta sculpturilor in lemn in Rom se remarca 2 tipuri de constructii:
5
- partile monumentale sculptate in lemn
- bisericile din lemn
Unele dintre ele au vechimi de 200-300 de ani si deci se remarca si prin aceasta.
Unele sate dintre acestea au fost declarate sate turistice.
In zona montana exista si tipul modern ce nu se inspira din traditiile locale. Reprez
realizarea unor case asemanatoare cu cele construite in orase. In ultimele decenii au aparut
cladiri masive , din materiale grele , f apropiate unele de altele dand aspectul statiunilor
montane moderne. Acestea au un potential de cazare f mare.
ex. 1960-1980 in planurle de dezvoltare turistica din Franta ref. la zona alpina au fost
construite Hot. gigantice. Unele depaseau 10-12 etaje, iar recordul l-a detinut constructia
Superdevolny unde puteau fi cazati aprox 5000 turiti odata.
Planurile de amenajare a spatiului montan concepute dupa al 2-lea razboi mondial
au tb sa accepte modif arhitecturii montane (marirea constructiilor)
Toate statiunile montane sunt produsul conceptiilor moderne care au aparut duoa al
2-lea Razb. Mondial odata cu aparitia oraselor gradina.
Agricultura -principala ocupatie a zonei montane ce a impus schimbarea aspectului
zonei prin respandirea defrisarilor si constructiilor.
Pt noile forme de turism dezv in spatiul montan este necesar sa se practice o
agricultura biologica.
Aceasta are menirea sa furnizeze produse mai cautate care sa fie obt printr-un
impact mic asupra mediului.
Agricultura montana se bazeaza pe cresterea animalelor si in plan secundar pe
cultivarea plantelor (furajere). Modificarea peisajului det. transf peisajelor montane in
pasuni si fanete dar si degradarea solului prin pasunat intensiv sau culturi necoresp.
Cresterea animalelor implica construirea unor adaposturi. Acestea tb sa tina seama
de anumite regului de protectie a mediului.

Caile de acces - introduc modificarea in structura mediului inconjurator

Mediul de viata citadin pe care turistii doresc sa-l regaseasca in zona montana det
amenajarea multor drumuri carosabile, asfaltate. Apare poluarea din cauza noxelor. Dar
drumurile sunt sectoare impermeabile in care apa in loc sa patrunda in sol, se scurge la
baza versantilor si marginea drumurilor ,iar in timpul precip. abundente , canalele de
drenaj nu fac fata si se creaza puternici eroziuni.

Transporturile rutiere din reg montana au un impact negativ care se manifesta prin
gradul de poluare ,prin nivelul de zgomot.

Vegetatia si oamenii au de suferit chiar in interiorul muntilor acolo unde totul tb sa

fie proaspat,nepoluat.
Modul de viata in statiunile montane seamana mult cu cel al oraselor si mai putin
asem. cu localitatile rurale din zona.
Cel mai mare sezon turistic montan este iarna iar ocupatia principala este schiatul.

6
 In statiunile ultramontane rez. se fac cu mult timp inainte de inceperea sezonului pt
a avea variantele cele mai bune.
Statiunile montane sunt comp. cu orase ciudate in care stazile sunt acoperite in
totalitate cu zapada unde nu circula masini.
Mediul cu zapada este conservat si artificial pt a putea asigura schiatul.
Maj zonelor de munte care atrag turisti sunt slab populate si vulnerabile :
- pt ca multe persoane incearca sa-si castige existenta din cultura pamantului.
- satele sunt alcatuite din populatia imbatranita
Totusi in ultimele decenii se obs o crestere a turismului in aceste zone.

Reorientarea fluxurilor turistice - unele destinatii au fost mai putin cautate in

favoarea altor statiuni. Turistii care s-au reorientat cand ajung in alte statiuni cauta sa
gaseasca aceleasi conditii. Vinovata este moda, persoanele pleaca in destinatii ce sunt la
moda.

Dintre activ practicate la munte, schiatul este considerat cea mai mare amenintare
asupra mediului. Infrastructura necesara , a fi in pas cu dezv rapida a acestei industrii
produce un impact negativ major.Trasarea unor partii duce la aparitia de noi statiuni, dar
acestea genereaza defrisarea unor suprafete majore necesare constructiilor si creeri
partiilor de schi. Accelereaza eroziunea solului.
Atmosfera ulterioara a statiunilor, mentinerea lor la gradul de ocupare maxima
poate avea un impact negativ asupra mediului.
Zapada artificiala are efect negativ deoarece cantitatea mare de apa folosita este
sustrasa de la alte utiliz. Ptr un hectar de suprafata de zapada se folosesc 200000 litrii de
apa luata din rauri,lacuri.
Topirea acestei cantitati de apa si care prin scurgerea pe versanti det eroziunea
solului.
In urma unor evenimente deosebite (olimpiade de iarna) asupra impactului
turismului asupra mediului se fac constructii speciale. In urma analizei in urma olimpiadei
din Franta 1992 s-a ajuns la :
- zonele mlastinoase alpine au fost distruse de schiatul pe teren variat
- traseele de scki au fost sapate in stanca
- noile trambuline au necesitat implantarea pilonilor in versanti
In unele localitati din apropierea partiilor satenilor li s-au dat masti de gaze deoarece
are prea mult amoniac pe pistele de bob.
In unele statiuni au aparut initiative menite sa reduca impactul negativ al schiatului
asupra mediului.
In statiunea germana Granbunden s-au luat o serie de masuri:
- incurajarea turistilor de a folosii transp public oferindule bilete de calatorie ptr
tren,autobuz,telescaun.
- elab progr de conservare a energiei.
- propg speciale de reciclare a tuturor ob. utiliz de schiori

7
 La Conferinta de la Viena din 1992 s-au popularizat unele initiative luate in Noua
Zeelanda ptr a reduce prob. neg. asociate schiatului.
1)Pastrarea dreptului de propr. a pamantului din statiuni de catre Parcurile Nat si Ag. de
protectie a mediului ptr a evita exploatarea acestora.
2)Implementarea unei decizii de schiat cu elicopterul
3)Efectuarea unor evaluari in legatura cu impactul schiatului asupra mediului inainte se
aprobare.

Conditiile naturale ale muntelui sunt mai dure in comparatie cu cele ale regiunilor intra si
extracarpatice si au impus activitati mai austere,cum ar fi : mineritul, pastoritul si activitati
forestiere de prelucrare a lemnului.
Economia Caratilor are un caracter compensator in raport cu dealurile, podisurile si
campiile.
Depresiunile si vaile carpatice, culmile mai domoale si mai usor de strabatut, pe care
aveau loc targurile, au constituit arii de conservare a vietii spirituale romanesti. Pasurile si
trecatorile au functionat ca axe de convergenta si de dispersie a oamenilor, a bunurilor
materiale si a bogatiei spirituale.Dpdv social, muntele a puternica influienta asupra fortei
de munca si economiei din Subcarpati si Depr. Transilvaniei.Agricultura in Carpati are
traditii indelungate, in special in cresterea animalelor, mai ales a ovinelor.In acest scop au
fost construite agro-terasele. Cresterea ovinelor a fost favorizata de existenta pasunilor
naturale, fiind conduse de ciobanii lor in fenomenul de transhumanta. Zona montana
exceleaza prin prezenta padurilo, care ocupa 60-70% din suprafata Carpatilor.Arhitectura
zonei montane s-a dezvoltat in functie de utilizarea lemnului si a pietrei. Mestesugul
olaritului are o vechime milenara in Carpati, cuprinzand tehnici de modelare si decorare
specifice fiecarei zone.Existau o serie de instalatii industriale taranesti actionate de apa,
care erau utilizate fie pentru macinat graunte, fie pentru fasonat lemn sau obtinerea unor
produse textile. La aceste activitati se adauga industria prelucratoare si turismul.

Potentialul turistic al Carpatilor ii situeaza pe unul din primele locuri preferate pentru
turism in Romania.Potentialul turistic natural si antropic dotarile tehnico-edilitare
infrastructura si fluxurile turistice create trezesc interes pentru zona montana in general si
in special si pentru anumite arii:
1. Valea Prahovei si abuptul Bucegilor
2. Culuarul Rucar Bran
3. Muntii Fagaras
4. Muntii Retezat
5. Ceahlaul
8
 6. Defileul Dunarii si Muntii Arinei
7. Muntii Bihor
8. Muntii Rodnei
Toate dotarile, dar si infrastructura, s-au modernizat, in asa fel incat Carpatii romani au
intrat in ultimile decenii in turismul montan mondial. In putine zone montane din Europa
se pastreaza mostenirea spirituala si culturala, asa de bine ca in Carpatii
Romanesti.Potentialul turistic mintan se caracterizeaza prin urm trasaturi:
a. Mare complexitate- ca structura si volum cu unele resurse generatoare de turism.
Ex:domenii schiabile de la 800-2000 m cu expunere Nordica si nord-estica sau
estica, cu un cliamt moderat si cu un indice moderat termic.
b. Un fon balnear diversificat, care cuprinde ape minerale, bio-climat favorabil etc.
c. O retea hidrografica cu rauri si lacuri variate
d. Fond cinegetic si piscicol
e. Paduri de interes social recreativ, uneori si stiintific
f. Arii natural protejate
g. Domenii pentru practicare alpinismului

Diversitatea aspectelor peisagistice ce confera atractivitate muntilor rezulta din:

- prezenta diferitelor structuri geologice
- Prezenta diferitelor tipuri de relief
- Diferentele de altitudine, oglindite in alternantele dintre vai, depresiuni si culmi
inalte;
- Configuratia invelisului vegetal de la padurile de foioase si de conifer pana la
pajistile din zonele montale inalte;
- Frumusetea si specificul gospodariilor taranesti care urca pana la 1200-1300 m.

Posibilitatea de dezvoltare a turismului:aceasta da posibilitate de functionalitate complexa

a muntilor tot timpul anului si cu precadere iarna si vara; de pot practica foarte multe
forme de turism , pentru toate gusturile.

Regiunile montane sunt considerate medii geografice specifice caracterizate prin

extinderea in latime si lungime, dar mai ales prin dipozitia altitudinala.

Altitudine apana la care se adapteaza omul este variabila si si dependenta de mediul in

care odata cu cresterea valorii ei se produc modificari si anume:scaderea presiunii
atmosferice si a umiditatii
Scaderea valorilor acestor elemente isi pune amprenta pe toate elementele statice ale
mediului natural(ape,sol,vegetatie).

Animalele si onul-elemente dinamice, afectate de-o potriva au nevoie de o aclimatizare.

La munte,mai mult decat in alte medii , trebuie bine cunoscute toate componentele sale-
este mediul cel mai vulnerabil, ce poate fi usor distrus de catre oameni, uneori inreversibil.

9
Modificarea mediului montan a constituit o tentative ,atat pentru localnici, dar mai ales
pentru autoritatile nationale.Motivele pentru interventia umana au fost diferite: construirea
de baraje si a lacurilor de acumulare in scopul de a produce energie. In mai toate masivele
montan,au fost introduse astfel de constructii se afla in peisajul local.Ele au fost preferate
pt producerea energiei care este mai ieftina si produce putina poluare.
Barajele sunt considerate adevarate reactoare de locuri de munca. Pentru turism, ele au
devenit importante, datorita punctelor de belvedere si spectaculozitatii peisajelor.Prin
imprejurimilelor au aparut locuri de cazare si masa.
Pe langa alte utilizari,apele lacurile de acumulare din zona barajelor sunt utilizate pt
producerea zapezii artificial.
Atractivitatea constructiilor din zonele montane cuprinde 2 tipuri:
- Traditional construit= cu sate mici, case mici sau cabane
Este construit din case individuale care au functie de ferma; trasatura fundamental a
satului romanesc din zona montana. Caracteristic este raspandirea vetrei pe aproape
intreaga suprafata a patrimoniului sau funciar. Modil de amenajare a gospodariilor de tipul
acesta atrage turisti. Fiecare gospodarie este dublata de o locuinta tempora, care in functie
de zona se numeste: salaj,odaie,coliba etc.
Casele utilizate pentru locuinta permanenta sunt construite in vai sau in zona culuarelor
montane si sunt foarte pitoresti.
In Muntii Apuseni aria de distribuire teritoriala se desfasoara intre 600-1100m, urmata
apoi de sate mici intre 1200-1400m.
- Constructii ultramodern= dezvoltate pe vertical si orizontala.

10