La sfarsitul tertiarului Muntii Carpati superior, sa format in zona de Alaturi de Dunare si Marea Neagra, Carpatii - "Corona Montium" - constituie

margine a elementul geografic fundamental pentru definirea teritoriala a statului roman. Insusi bazinului numele acestor munti deriva de la numerosul si puternicul popor liber geto-dacic al Transilvanie carpilor: Karpathos-Horos, conform primelor informatii istorice grecesti. i cel mai lung lant Carpatii Romanesti apartin sistemului muntos alpino-carpato-himalaian, ce cuprinde aria intercontinentala a Euroasiei. Lantul carpatic incepe la nord de Bratislava vulcanic din si ajunge pana la raul Timok, in Iugoslavia, constituind o prelungire a Alpilor. Lungimea Europa, acestuia Carpatilor o depaseste pe cea a Alpilor, inaltimea lor fiind insa mai mica. Carpatii se apartinandu impart in mai multe grupe: Carpatii Occidentali, Padurosi, Orientali si Meridionali, -i si rocile extinzandu-se pe teritoriile Cehiei, Slovaciei, Poloniei, Ucrainei si Romaniei. Carpatii vulcanice, Romanesti inconjoara bazinul transilvanean dinspre nord, est, sud si vest, asemenea unui zid ocrotitor, fiind numiti, pe buna dreptate, "coloana vertebrala" a spatiului mioritic. bogate in aur si Literatura romaneasca de specialitate imparte Carpatii Romanesti in trei grupe: argint, din Muntii Apuseni. • Carpatii Orientali Carpatii si Orogeneza Carpatilor Glac iatiunea Lungimea Carpatilor Orientali si a celor Meridionali, de la granita nordica a tarii si intervenita pana la defileul Dunarii - Portile de Fier, este de cca 750 km, iar latimea lor variaza intre acum cca 1,5 milioane 40 km - in Muntii Fagarasului - si 110 km. de ani a dus la aparitia Cele mai inalte culmi se afla in Carpatii Meridionali - Moldoveanu (2544 m) si ghetarilor si Negoiu (2535 m) -, care, datorita configuratiei lor alpine, mai sunt numiti si "Alpii la formarea Transilvaniei". Inaltimea medie a Carpatilor Orientali este de cca 950 m, mai mica decat unor vai cea a Carpatilor Meridionali (1136 m). Limita dintre cele doua grupe de munti este glaciare in considerata de geografi Valea Prahovei. forma de albie. La Carpatii Occidentali ai Romaniei sunt formati din Muntii Apuseni si Muntii altitudini de Banatului, situati in vestul si, respectiv, sud-vestul tarii. Culmile lor nu depasesc 1850 m, peste 2000 motiv pentru care sunt considerati munti de inaltime medie. Numeroase vai pitoresti, m, culmile brazdate de ape curgatoare, despart masivele muntoase ale Carpatilor Romanesti, muntilor ssubimpartindu-le in unitati mai mici. au transformat Orogeneza Carpatilor a inceput cu milioane de ani in urma, in mezozoic, cand in coaste rocile din care acestia sunt formati s-au sedimentat pe fundul Marii Tethys. O data cu abrupte si sedimentarea depunerilor geosinclinalului carpatic, in cretacicul superior, si cu inaltarea accidentale, crestelor muntoase deasupra apei, a inceput actiunea fortelor de eroziune, astfel incat cu o orogeneza Carpatilor trebuie inteleasa ca o alternanta intre cutare, inaltare si eroziune a configuratie formelor de relief existente. Configuratia lor curbilinie este determinata de blocurile alpina. cristaline, iar prin continua ridicare a spatiului carpatic, acesta a devenit, in final, uscat. Dovezile Intr-o serie de bazine, umplute cu roci aluvionare, s-au format depresiunile acestui intramontane, care prezinta o deosebita importanta, fiind primele vetre de locuire in fenomen Carpati. sunt lacurile glaciare • •

Carpatii Meridionali Carpatii Occidentali

paltinul.Ciucas. intre 800-1700 m. cu cca 10.000 de ani in urma. Bucura. se pot frigului (datorita aerului rece. 600-800 m peate nivelul marii. 1400 mm si chiar mai mult. constituind intinsa zona de flis din Carpatii Orientali. De la calcaroase si conglomerate sunt formate si masivele Carpatilor de curbura . urmeaza o serie de masive in alcatuirea carora intra sisturi cristaline. Gutai. calcaroase si dolomite. corespunzand m. Zanoaga -. ci si de orientarea culmilor. zona molidisurilor Clima in Carpati este umeda si racoroasa. 1400-1500 sesizabile si la nivelul vegetatiei. granite si magmatite. dintre care 116 endemice. Rametilor. -2. Spre sud. incepe Rosu. intalni. Tot din roci m. Harghita (catena 600 m. Astfel. plopul tremurator Factorul care limiteaza extinderea pe verticala a speciilor vegetale este si temperatura. vantul. Rodnei si partial ai Bargaului) sunt alcatuiti din sisturi cristaline. iar cantitatea de precipitatii este de 800-1200 mm/an. Carpatii Orientali si Meridionali pot fi peste 1200 traversati cu usurinta printr-o serie de trecatori: Tulghes. si cel al muntilor inalti . fapt usor observabil in zona silvestra. aceasta etajului forestier montan. faliile si cheile sunt prezente mai ales in masivele La calcaroase . urmeasza o Incepand de la Muntii Iezerului si Fagarasului. bazalt. ajunge pana la De la poalele muntilor. Caliman. m. silvice. muntii din grupa nordica etajul (Maramuresului. precum si nordici ai culmile cu pasuni montane au un rol important in economia zonelor alpine din Carpati. se 1600-1700 intalnesc doua etaje bioclimatice: al muntilor mijlocii. in structuta lor geologica se gasesc si roci molidisurilor : molid.precum si cele ale Pietrei Craiului si Bucegilor. pana spre varf. pe un fundament cristalin. . se pot distinge mai multe etaje de vegetatie. Muntii Metaliferi sunt de origine vulcanica. . Flora Carpatilor cuprinde 1350 fagi izolati si de specii. mai ales pe versantii nordici. cu amprenta continentala. Configuratia reliefului montan romanesc s-a conturat in functie de rocile care-i servesc drept fundament.zona situata deasupra padurilor constituind montane. ai Gilaului si Muntele Mare. Predeal. Nucleul cristalin al Carpatilor Occidentali este alcatuit din Muntii tranzitie spre etajul Bihorului. granodiorite). Pe langa sisturi cristaline. Intregalde. variatiile termice.Balea. care stagneaza in locurile mai joase). Turnu m. Gurghiu. +4 grade C. Ulterior. In functie de altitudine si de conditiile climaterice. Structura geologica a Carpatilor Romanesti este deosebit de complexa. iar precipitatiile anuale ating. superioara a zonei In zona alpina. 1000-1200 Postavaru . 1700-2544 m. incepe vulcanica) sunt alcatuite mai ales din andezit. In timp de la cca ce masivele Carpatilor Orientali: Oas. apa versantii au dus la alte modificari ale formelor de relief.5 grade C. fagului. Suprafatele de denudatie. sensibil mai dure. Podoaba muntilor este haina lor vegetala. gnais si intruziuni magmatice zona de (granite. l. Carpatilor Meridionali. urmeaza muntii in care. aceste depresiuni transformandu-se in adevarati poli ai m. pana la cca 900-1000 conglomerate. precum si colinele si morenele terminale.Cheile Bicazului. s-au depus calcare. Sibles. alaturi de Flora. Bicaz. In Pana la depresiunile intramontane ale Carpatilor Orientali apar adesea inversiuni termice. temperatura medie anuala scade la +0. brad si mai putin fag. dacit. gresii.5 grade C. care Temperatura si cantitatea de precipitatii se modifica in functie de cresterea altitudinii. extrem de diversificata. sedimentate dupa Pe topirea ghetarilor. unde prezenta sau absenta unor mesteacanu specii de arbori este determinata nu numai de altitudine. Temperatura anuala medie in muntii mijlocii este de +2 grade si limita C. Oituz.

iar in arealul superior. bursucul. prin inflorirea altor plante: mici clopotei. Pe pajistile de ursul brun. Fauna Carpatilor Romanesti este si ea deosebit de bogata si diversificata. intre care sunt: garofta Pietrei Craiului (Dianthus callizonus). ciocanitoarea-de-munte. cu pereti de stanca si culmi rapitoare. iarba-rosioara (Silene dinarica) etc.Muntii Rodnei. salamandra. cu podbealul. siguranta si suficienta hrana. Carpatii Romanesti apartin zonei 1930. bursuca (Bartsia alpina). pierit inca din anii Din punct de vedere al geografiei botanice. Dintre Mai sus de etajul jnepenisurilor. in padurea de molid aproximativ alte 40. . In padurea de fag traiesc cca 100 (Triturus de specii de pasari.a supravietuit zambrul (Pinus cembra). Acest etaj continua in sus cu zona alpina. vulturulsolitar au Specificitatea botanica a Carpatilor Romanesti se exprima prin plantele devenit endemice ale acestora.inceputul lui iulie. a bujorilor de munte. aceasta relicta a glaciatiunii. barba-ungurului (Dianthus spiculifolius). Retezat etc. cand mai sus de braul jnepenisurilor. In zona inferioara. soparlita. . pentru disparea apoi cu desavarsire. fasa-deapa. zaganul a ascutite. care incheie multicolorul rasul. gusa-porumbelului. vulpea etc. munte infloresc sofranul-de-toamna si brandusele-de-toamna. crucea-voinicului. Anul floricol carpatin incepe la sfarsitul lui februarie . Aceasta este zona in care. cuprinzand pagini alpine. coastele muntelui devin rosii. In padurea de fag intalnim pitigoiul. Pasarile al caror habitat se afla mai sus de limita padurilor sunt: fluierarul. Carpatii au plante comune si cu Muntii Balcani. ier floristice din Europa Centrala. ghindura vulturulcalugar si (Gentiana). ochiul-soricelului. alai floricol al toamnei. ghiocelul. grohotisurile si peretii de stanca sunt transformati in panze multicolore. pajistile. se afla cel al tufisurilor pitice: campii de smirdar. Sosirea toamnei este anuntata de stelita (Aster amellus) si de lumanarica. cea de contact cu padurea montana. Pe infloritele pajisti alpine atrag stancoase atentia numerosi fluturi si variate specii de gandaci. prezente pretutindeni. se intinde braul subalpin al jnepenisurilor (1700-2000/2200m). In gropile adanci si umede din padurile de fag poate fi intalnita. In raurile limpezi de munte traiesc constituie pastravul si lipanul. imparatia ocazional. circuri glaciare. gentiana-punctata si cea galbena. Regiunile Insectele numara specii variate. Soparlele traiesc din zona de padure pana in negre. buha si altele. In padurile de foioase traieste sarpele Aesculap. Un eveniment deosebit este inflorirea. devenind tot mai mici si mai chirciti. inca alpestris). intr-o serie de lanturi muntoase . scortarelul si vulturul de stanca. traieste si salamandra Etajele de vegetatie influenteaza distributia spatiala a speciilor de animale. O serie de plante din Alpi pot fi intalnite si aici: dediteii (Pulsatilla pratensis alpina). musafiri foarte rari. la sfarsitul lui iunie . unde molizi in grupe sau izolati incearca sa creasca in pofida conditiilor neprielnice. formand intre acestea rozete si pernite sau folosindu-se de spalieri. diferite locuitori ai padurilor. grohotisuri.inceputul lui martie. specii de iarba grasa. iar pe coastele caprelor insorite pot fi vazute viperele-cu-cruce. ciocarliaurecheata. se afla etajul de subtranzitie. de munte Padurea oferind ocrotire. jderul. gentiana. acoperite de minunatul covor al bujorilor de munte. specia de baza fiind jneapanul (Pinus mugo). unde zona alpina. Plantele de munte s-au adaptat la conditiile vitrege ale etajului alpin.Mai sus de etajul padurilor alpine. cu iezere sau ochiuri de mare. vreo 13 specii. brebenei si cocosei. macul galben (Papaver corona sanctistephani). marile pasari afin si merisor. fiind: cerbul carpatin. clopoteii (Campanula). Majo ritatea mamiferelor care traiesc in Carpatii Romanesti sunt In iulie si august.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful