La sfarsitul tertiarului Muntii Carpati superior, sa format in zona de Alaturi de Dunare si Marea Neagra, Carpatii - "Corona Montium" - constituie

margine a elementul geografic fundamental pentru definirea teritoriala a statului roman. Insusi bazinului numele acestor munti deriva de la numerosul si puternicul popor liber geto-dacic al Transilvanie carpilor: Karpathos-Horos, conform primelor informatii istorice grecesti. i cel mai lung lant Carpatii Romanesti apartin sistemului muntos alpino-carpato-himalaian, ce cuprinde aria intercontinentala a Euroasiei. Lantul carpatic incepe la nord de Bratislava vulcanic din si ajunge pana la raul Timok, in Iugoslavia, constituind o prelungire a Alpilor. Lungimea Europa, acestuia Carpatilor o depaseste pe cea a Alpilor, inaltimea lor fiind insa mai mica. Carpatii se apartinandu impart in mai multe grupe: Carpatii Occidentali, Padurosi, Orientali si Meridionali, -i si rocile extinzandu-se pe teritoriile Cehiei, Slovaciei, Poloniei, Ucrainei si Romaniei. Carpatii vulcanice, Romanesti inconjoara bazinul transilvanean dinspre nord, est, sud si vest, asemenea unui zid ocrotitor, fiind numiti, pe buna dreptate, "coloana vertebrala" a spatiului mioritic. bogate in aur si Literatura romaneasca de specialitate imparte Carpatii Romanesti in trei grupe: argint, din Muntii Apuseni. • Carpatii Orientali Carpatii si Orogeneza Carpatilor Glac iatiunea Lungimea Carpatilor Orientali si a celor Meridionali, de la granita nordica a tarii si intervenita pana la defileul Dunarii - Portile de Fier, este de cca 750 km, iar latimea lor variaza intre acum cca 1,5 milioane 40 km - in Muntii Fagarasului - si 110 km. de ani a dus la aparitia Cele mai inalte culmi se afla in Carpatii Meridionali - Moldoveanu (2544 m) si ghetarilor si Negoiu (2535 m) -, care, datorita configuratiei lor alpine, mai sunt numiti si "Alpii la formarea Transilvaniei". Inaltimea medie a Carpatilor Orientali este de cca 950 m, mai mica decat unor vai cea a Carpatilor Meridionali (1136 m). Limita dintre cele doua grupe de munti este glaciare in considerata de geografi Valea Prahovei. forma de albie. La Carpatii Occidentali ai Romaniei sunt formati din Muntii Apuseni si Muntii altitudini de Banatului, situati in vestul si, respectiv, sud-vestul tarii. Culmile lor nu depasesc 1850 m, peste 2000 motiv pentru care sunt considerati munti de inaltime medie. Numeroase vai pitoresti, m, culmile brazdate de ape curgatoare, despart masivele muntoase ale Carpatilor Romanesti, muntilor ssubimpartindu-le in unitati mai mici. au transformat Orogeneza Carpatilor a inceput cu milioane de ani in urma, in mezozoic, cand in coaste rocile din care acestia sunt formati s-au sedimentat pe fundul Marii Tethys. O data cu abrupte si sedimentarea depunerilor geosinclinalului carpatic, in cretacicul superior, si cu inaltarea accidentale, crestelor muntoase deasupra apei, a inceput actiunea fortelor de eroziune, astfel incat cu o orogeneza Carpatilor trebuie inteleasa ca o alternanta intre cutare, inaltare si eroziune a configuratie formelor de relief existente. Configuratia lor curbilinie este determinata de blocurile alpina. cristaline, iar prin continua ridicare a spatiului carpatic, acesta a devenit, in final, uscat. Dovezile Intr-o serie de bazine, umplute cu roci aluvionare, s-au format depresiunile acestui intramontane, care prezinta o deosebita importanta, fiind primele vetre de locuire in fenomen Carpati. sunt lacurile glaciare • •

Carpatii Meridionali Carpatii Occidentali

Gurghiu. iar precipitatiile anuale ating. muntii din grupa nordica etajul (Maramuresului. granodiorite). De la calcaroase si conglomerate sunt formate si masivele Carpatilor de curbura . aceasta etajului forestier montan. silvice. pe un fundament cristalin. granite si magmatite. Bicaz. precum si nordici ai culmile cu pasuni montane au un rol important in economia zonelor alpine din Carpati. Rodnei si partial ai Bargaului) sunt alcatuiti din sisturi cristaline. Nucleul cristalin al Carpatilor Occidentali este alcatuit din Muntii tranzitie spre etajul Bihorului.Cheile Bicazului. Tot din roci m.000 de ani in urma. pana la cca 900-1000 conglomerate. alaturi de Flora. Astfel. paltinul. dintre care 116 endemice. Turnu m. aceste depresiuni transformandu-se in adevarati poli ai m. care stagneaza in locurile mai joase). . Suprafatele de denudatie. 1400-1500 sesizabile si la nivelul vegetatiei. urmeasza o Incepand de la Muntii Iezerului si Fagarasului. Podoaba muntilor este haina lor vegetala. 1400 mm si chiar mai mult. Sibles. faliile si cheile sunt prezente mai ales in masivele La calcaroase . -2. unde prezenta sau absenta unor mesteacanu specii de arbori este determinata nu numai de altitudine. Spre sud. incepe Rosu. urmeaza o serie de masive in alcatuirea carora intra sisturi cristaline. cu amprenta continentala. l. fapt usor observabil in zona silvestra. sensibil mai dure. ai Gilaului si Muntele Mare.5 grade C. variatiile termice. gnais si intruziuni magmatice zona de (granite. 600-800 m peate nivelul marii. gresii. Ulterior. incepe vulcanica) sunt alcatuite mai ales din andezit. urmeaza muntii in care. Zanoaga -. corespunzand m.precum si cele ale Pietrei Craiului si Bucegilor. constituind intinsa zona de flis din Carpatii Orientali. Flora Carpatilor cuprinde 1350 fagi izolati si de specii. brad si mai putin fag. Carpatilor Meridionali. Rametilor. superioara a zonei In zona alpina. bazalt. se 1600-1700 intalnesc doua etaje bioclimatice: al muntilor mijlocii. Caliman. se pot distinge mai multe etaje de vegetatie. In timp de la cca ce masivele Carpatilor Orientali: Oas. vantul. intalni. plopul tremurator Factorul care limiteaza extinderea pe verticala a speciilor vegetale este si temperatura. pana spre varf. Configuratia reliefului montan romanesc s-a conturat in functie de rocile care-i servesc drept fundament. Predeal. mai ales pe versantii nordici.zona situata deasupra padurilor constituind montane. sedimentate dupa Pe topirea ghetarilor. Muntii Metaliferi sunt de origine vulcanica. Pe langa sisturi cristaline. apa versantii au dus la alte modificari ale formelor de relief. m. precum si colinele si morenele terminale. ci si de orientarea culmilor.5 grade C. Harghita (catena 600 m. In Pana la depresiunile intramontane ale Carpatilor Orientali apar adesea inversiuni termice. iar cantitatea de precipitatii este de 800-1200 mm/an. s-au depus calcare. care Temperatura si cantitatea de precipitatii se modifica in functie de cresterea altitudinii. Carpatii Orientali si Meridionali pot fi peste 1200 traversati cu usurinta printr-o serie de trecatori: Tulghes. Oituz. Intregalde. extrem de diversificata. Gutai. zona molidisurilor Clima in Carpati este umeda si racoroasa. Temperatura anuala medie in muntii mijlocii este de +2 grade si limita C. 1000-1200 Postavaru . se pot frigului (datorita aerului rece. intre 800-1700 m. calcaroase si dolomite. . +4 grade C. 1700-2544 m. ajunge pana la De la poalele muntilor. si cel al muntilor inalti . fagului. In functie de altitudine si de conditiile climaterice.Ciucas. Structura geologica a Carpatilor Romanesti este deosebit de complexa. cu cca 10. Bucura.Balea. temperatura medie anuala scade la +0. dacit. in structuta lor geologica se gasesc si roci molidisurilor : molid.

in padurea de molid aproximativ alte 40. cu pereti de stanca si culmi rapitoare. . Pe infloritele pajisti alpine atrag stancoase atentia numerosi fluturi si variate specii de gandaci. la sfarsitul lui iunie . siguranta si suficienta hrana. circuri glaciare. barba-ungurului (Dianthus spiculifolius). . ier floristice din Europa Centrala. vreo 13 specii. Regiunile Insectele numara specii variate. ghindura vulturulcalugar si (Gentiana). soparlita. fiind: cerbul carpatin. vulturulsolitar au Specificitatea botanica a Carpatilor Romanesti se exprima prin plantele devenit endemice ale acestora. scortarelul si vulturul de stanca. gentiana-punctata si cea galbena. Majo ritatea mamiferelor care traiesc in Carpatii Romanesti sunt In iulie si august. zaganul a ascutite. se intinde braul subalpin al jnepenisurilor (1700-2000/2200m). inca alpestris). se afla etajul de subtranzitie. aceasta relicta a glaciatiunii. Fauna Carpatilor Romanesti este si ea deosebit de bogata si diversificata. intre care sunt: garofta Pietrei Craiului (Dianthus callizonus). buha si altele. musafiri foarte rari. jderul. imparatia ocazional. pentru disparea apoi cu desavarsire. gentiana.inceputul lui martie. Carpatii au plante comune si cu Muntii Balcani. care incheie multicolorul rasul. ciocanitoarea-de-munte. Pe pajistile de ursul brun. gusa-porumbelului. alai floricol al toamnei. unde molizi in grupe sau izolati incearca sa creasca in pofida conditiilor neprielnice. iar in arealul superior. cu iezere sau ochiuri de mare. In zona inferioara. pierit inca din anii Din punct de vedere al geografiei botanice. formand intre acestea rozete si pernite sau folosindu-se de spalieri. ochiul-soricelului. prezente pretutindeni. salamandra. clopoteii (Campanula). specia de baza fiind jneapanul (Pinus mugo). Un eveniment deosebit este inflorirea. iarba-rosioara (Silene dinarica) etc. de munte Padurea oferind ocrotire. marile pasari afin si merisor. cea de contact cu padurea montana. Retezat etc. grohotisuri. cu podbealul. crucea-voinicului. coastele muntelui devin rosii.Muntii Rodnei. Acest etaj continua in sus cu zona alpina. ghiocelul. Anul floricol carpatin incepe la sfarsitul lui februarie . intr-o serie de lanturi muntoase . Carpatii Romanesti apartin zonei 1930. unde zona alpina. vulpea etc. acoperite de minunatul covor al bujorilor de munte. brebenei si cocosei. Pasarile al caror habitat se afla mai sus de limita padurilor sunt: fluierarul. Sosirea toamnei este anuntata de stelita (Aster amellus) si de lumanarica. devenind tot mai mici si mai chirciti. In padurea de fag traiesc cca 100 (Triturus de specii de pasari.Mai sus de etajul padurilor alpine. Plantele de munte s-au adaptat la conditiile vitrege ale etajului alpin. se afla cel al tufisurilor pitice: campii de smirdar. In raurile limpezi de munte traiesc constituie pastravul si lipanul. iar pe coastele caprelor insorite pot fi vazute viperele-cu-cruce. In gropile adanci si umede din padurile de fag poate fi intalnita. traieste si salamandra Etajele de vegetatie influenteaza distributia spatiala a speciilor de animale. grohotisurile si peretii de stanca sunt transformati in panze multicolore. bursuca (Bartsia alpina). ciocarliaurecheata. cand mai sus de braul jnepenisurilor. diferite locuitori ai padurilor. prin inflorirea altor plante: mici clopotei. macul galben (Papaver corona sanctistephani). Aceasta este zona in care.inceputul lui iulie. munte infloresc sofranul-de-toamna si brandusele-de-toamna. Soparlele traiesc din zona de padure pana in negre. In padurea de fag intalnim pitigoiul. specii de iarba grasa.a supravietuit zambrul (Pinus cembra). pajistile. Dintre Mai sus de etajul jnepenisurilor. bursucul. a bujorilor de munte. fasa-deapa. In padurile de foioase traieste sarpele Aesculap. cuprinzand pagini alpine. O serie de plante din Alpi pot fi intalnite si aici: dediteii (Pulsatilla pratensis alpina).