La sfarsitul tertiarului Muntii Carpati superior, sa format in zona de Alaturi de Dunare si Marea Neagra, Carpatii - "Corona Montium" - constituie

margine a elementul geografic fundamental pentru definirea teritoriala a statului roman. Insusi bazinului numele acestor munti deriva de la numerosul si puternicul popor liber geto-dacic al Transilvanie carpilor: Karpathos-Horos, conform primelor informatii istorice grecesti. i cel mai lung lant Carpatii Romanesti apartin sistemului muntos alpino-carpato-himalaian, ce cuprinde aria intercontinentala a Euroasiei. Lantul carpatic incepe la nord de Bratislava vulcanic din si ajunge pana la raul Timok, in Iugoslavia, constituind o prelungire a Alpilor. Lungimea Europa, acestuia Carpatilor o depaseste pe cea a Alpilor, inaltimea lor fiind insa mai mica. Carpatii se apartinandu impart in mai multe grupe: Carpatii Occidentali, Padurosi, Orientali si Meridionali, -i si rocile extinzandu-se pe teritoriile Cehiei, Slovaciei, Poloniei, Ucrainei si Romaniei. Carpatii vulcanice, Romanesti inconjoara bazinul transilvanean dinspre nord, est, sud si vest, asemenea unui zid ocrotitor, fiind numiti, pe buna dreptate, "coloana vertebrala" a spatiului mioritic. bogate in aur si Literatura romaneasca de specialitate imparte Carpatii Romanesti in trei grupe: argint, din Muntii Apuseni. • Carpatii Orientali Carpatii si Orogeneza Carpatilor Glac iatiunea Lungimea Carpatilor Orientali si a celor Meridionali, de la granita nordica a tarii si intervenita pana la defileul Dunarii - Portile de Fier, este de cca 750 km, iar latimea lor variaza intre acum cca 1,5 milioane 40 km - in Muntii Fagarasului - si 110 km. de ani a dus la aparitia Cele mai inalte culmi se afla in Carpatii Meridionali - Moldoveanu (2544 m) si ghetarilor si Negoiu (2535 m) -, care, datorita configuratiei lor alpine, mai sunt numiti si "Alpii la formarea Transilvaniei". Inaltimea medie a Carpatilor Orientali este de cca 950 m, mai mica decat unor vai cea a Carpatilor Meridionali (1136 m). Limita dintre cele doua grupe de munti este glaciare in considerata de geografi Valea Prahovei. forma de albie. La Carpatii Occidentali ai Romaniei sunt formati din Muntii Apuseni si Muntii altitudini de Banatului, situati in vestul si, respectiv, sud-vestul tarii. Culmile lor nu depasesc 1850 m, peste 2000 motiv pentru care sunt considerati munti de inaltime medie. Numeroase vai pitoresti, m, culmile brazdate de ape curgatoare, despart masivele muntoase ale Carpatilor Romanesti, muntilor ssubimpartindu-le in unitati mai mici. au transformat Orogeneza Carpatilor a inceput cu milioane de ani in urma, in mezozoic, cand in coaste rocile din care acestia sunt formati s-au sedimentat pe fundul Marii Tethys. O data cu abrupte si sedimentarea depunerilor geosinclinalului carpatic, in cretacicul superior, si cu inaltarea accidentale, crestelor muntoase deasupra apei, a inceput actiunea fortelor de eroziune, astfel incat cu o orogeneza Carpatilor trebuie inteleasa ca o alternanta intre cutare, inaltare si eroziune a configuratie formelor de relief existente. Configuratia lor curbilinie este determinata de blocurile alpina. cristaline, iar prin continua ridicare a spatiului carpatic, acesta a devenit, in final, uscat. Dovezile Intr-o serie de bazine, umplute cu roci aluvionare, s-au format depresiunile acestui intramontane, care prezinta o deosebita importanta, fiind primele vetre de locuire in fenomen Carpati. sunt lacurile glaciare • •

Carpatii Meridionali Carpatii Occidentali

Caliman. iar precipitatiile anuale ating. 600-800 m peate nivelul marii. intalni. Zanoaga -. Predeal. Podoaba muntilor este haina lor vegetala.Cheile Bicazului. m.Balea. pana la cca 900-1000 conglomerate. apa versantii au dus la alte modificari ale formelor de relief. Structura geologica a Carpatilor Romanesti este deosebit de complexa. superioara a zonei In zona alpina. corespunzand m. De la calcaroase si conglomerate sunt formate si masivele Carpatilor de curbura . cu cca 10. dintre care 116 endemice. plopul tremurator Factorul care limiteaza extinderea pe verticala a speciilor vegetale este si temperatura. muntii din grupa nordica etajul (Maramuresului. Turnu m. se pot distinge mai multe etaje de vegetatie. ci si de orientarea culmilor.Ciucas.precum si cele ale Pietrei Craiului si Bucegilor. se 1600-1700 intalnesc doua etaje bioclimatice: al muntilor mijlocii. 1000-1200 Postavaru . paltinul. dacit. precum si colinele si morenele terminale. granodiorite). Temperatura anuala medie in muntii mijlocii este de +2 grade si limita C.5 grade C. Spre sud. Bucura. constituind intinsa zona de flis din Carpatii Orientali. silvice. Rodnei si partial ai Bargaului) sunt alcatuiti din sisturi cristaline. Carpatii Orientali si Meridionali pot fi peste 1200 traversati cu usurinta printr-o serie de trecatori: Tulghes. in structuta lor geologica se gasesc si roci molidisurilor : molid. In Pana la depresiunile intramontane ale Carpatilor Orientali apar adesea inversiuni termice. granite si magmatite. alaturi de Flora. . In functie de altitudine si de conditiile climaterice. temperatura medie anuala scade la +0. cu amprenta continentala. gnais si intruziuni magmatice zona de (granite. calcaroase si dolomite. In timp de la cca ce masivele Carpatilor Orientali: Oas. incepe Rosu. Oituz. mai ales pe versantii nordici. Gutai. gresii. ajunge pana la De la poalele muntilor. iar cantitatea de precipitatii este de 800-1200 mm/an. sensibil mai dure. faliile si cheile sunt prezente mai ales in masivele La calcaroase . si cel al muntilor inalti . urmeaza o serie de masive in alcatuirea carora intra sisturi cristaline. Pe langa sisturi cristaline. Harghita (catena 600 m.000 de ani in urma. care stagneaza in locurile mai joase). Gurghiu. urmeasza o Incepand de la Muntii Iezerului si Fagarasului. incepe vulcanica) sunt alcatuite mai ales din andezit. +4 grade C. variatiile termice. precum si nordici ai culmile cu pasuni montane au un rol important in economia zonelor alpine din Carpati. se pot frigului (datorita aerului rece. bazalt. Muntii Metaliferi sunt de origine vulcanica. zona molidisurilor Clima in Carpati este umeda si racoroasa. ai Gilaului si Muntele Mare. Astfel. vantul. Carpatilor Meridionali.zona situata deasupra padurilor constituind montane. aceste depresiuni transformandu-se in adevarati poli ai m. aceasta etajului forestier montan. extrem de diversificata. 1400 mm si chiar mai mult. sedimentate dupa Pe topirea ghetarilor. fagului. Nucleul cristalin al Carpatilor Occidentali este alcatuit din Muntii tranzitie spre etajul Bihorului. Tot din roci m. Ulterior. fapt usor observabil in zona silvestra. Intregalde. urmeaza muntii in care. 1700-2544 m.5 grade C. Suprafatele de denudatie. -2. Configuratia reliefului montan romanesc s-a conturat in functie de rocile care-i servesc drept fundament. s-au depus calcare. l. care Temperatura si cantitatea de precipitatii se modifica in functie de cresterea altitudinii. unde prezenta sau absenta unor mesteacanu specii de arbori este determinata nu numai de altitudine. 1400-1500 sesizabile si la nivelul vegetatiei. brad si mai putin fag. pana spre varf. Bicaz. Flora Carpatilor cuprinde 1350 fagi izolati si de specii. Sibles. Rametilor. . pe un fundament cristalin. intre 800-1700 m.

siguranta si suficienta hrana. ghiocelul. Pe pajistile de ursul brun. Un eveniment deosebit este inflorirea. jderul. cu iezere sau ochiuri de mare. clopoteii (Campanula). cu podbealul. cuprinzand pagini alpine. imparatia ocazional. munte infloresc sofranul-de-toamna si brandusele-de-toamna. Acest etaj continua in sus cu zona alpina. In padurea de fag traiesc cca 100 (Triturus de specii de pasari. Regiunile Insectele numara specii variate.inceputul lui martie. Sosirea toamnei este anuntata de stelita (Aster amellus) si de lumanarica. Fauna Carpatilor Romanesti este si ea deosebit de bogata si diversificata. vulturulsolitar au Specificitatea botanica a Carpatilor Romanesti se exprima prin plantele devenit endemice ale acestora. grohotisuri. care incheie multicolorul rasul. scortarelul si vulturul de stanca. specii de iarba grasa. iar pe coastele caprelor insorite pot fi vazute viperele-cu-cruce. vulpea etc. gusa-porumbelului. de munte Padurea oferind ocrotire. In gropile adanci si umede din padurile de fag poate fi intalnita. In raurile limpezi de munte traiesc constituie pastravul si lipanul. ier floristice din Europa Centrala. pentru disparea apoi cu desavarsire. devenind tot mai mici si mai chirciti. musafiri foarte rari. cea de contact cu padurea montana. la sfarsitul lui iunie . bursucul. grohotisurile si peretii de stanca sunt transformati in panze multicolore. marile pasari afin si merisor. circuri glaciare. gentiana-punctata si cea galbena. ochiul-soricelului. Soparlele traiesc din zona de padure pana in negre. Aceasta este zona in care. In padurile de foioase traieste sarpele Aesculap. formand intre acestea rozete si pernite sau folosindu-se de spalieri. O serie de plante din Alpi pot fi intalnite si aici: dediteii (Pulsatilla pratensis alpina).inceputul lui iulie. intre care sunt: garofta Pietrei Craiului (Dianthus callizonus). ciocarliaurecheata. unde zona alpina. pajistile. brebenei si cocosei. salamandra. Anul floricol carpatin incepe la sfarsitul lui februarie . . In padurea de fag intalnim pitigoiul. traieste si salamandra Etajele de vegetatie influenteaza distributia spatiala a speciilor de animale. a bujorilor de munte. coastele muntelui devin rosii. iar in arealul superior. vreo 13 specii. Pe infloritele pajisti alpine atrag stancoase atentia numerosi fluturi si variate specii de gandaci. macul galben (Papaver corona sanctistephani). acoperite de minunatul covor al bujorilor de munte. Carpatii Romanesti apartin zonei 1930. alai floricol al toamnei. zaganul a ascutite. gentiana. Dintre Mai sus de etajul jnepenisurilor. barba-ungurului (Dianthus spiculifolius). cand mai sus de braul jnepenisurilor. crucea-voinicului. in padurea de molid aproximativ alte 40. prezente pretutindeni. Carpatii au plante comune si cu Muntii Balcani. Pasarile al caror habitat se afla mai sus de limita padurilor sunt: fluierarul. Plantele de munte s-au adaptat la conditiile vitrege ale etajului alpin. se intinde braul subalpin al jnepenisurilor (1700-2000/2200m). aceasta relicta a glaciatiunii. intr-o serie de lanturi muntoase . ciocanitoarea-de-munte. inca alpestris). specia de baza fiind jneapanul (Pinus mugo). diferite locuitori ai padurilor. fiind: cerbul carpatin. bursuca (Bartsia alpina). prin inflorirea altor plante: mici clopotei. soparlita. cu pereti de stanca si culmi rapitoare. Retezat etc. unde molizi in grupe sau izolati incearca sa creasca in pofida conditiilor neprielnice. ghindura vulturulcalugar si (Gentiana).Mai sus de etajul padurilor alpine. buha si altele. . se afla cel al tufisurilor pitice: campii de smirdar.Muntii Rodnei. fasa-deapa. Majo ritatea mamiferelor care traiesc in Carpatii Romanesti sunt In iulie si august. se afla etajul de subtranzitie. In zona inferioara. pierit inca din anii Din punct de vedere al geografiei botanice.a supravietuit zambrul (Pinus cembra). iarba-rosioara (Silene dinarica) etc.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful