La sfarsitul tertiarului Muntii Carpati superior, sa format in zona de Alaturi de Dunare si Marea Neagra, Carpatii - "Corona Montium" - constituie

margine a elementul geografic fundamental pentru definirea teritoriala a statului roman. Insusi bazinului numele acestor munti deriva de la numerosul si puternicul popor liber geto-dacic al Transilvanie carpilor: Karpathos-Horos, conform primelor informatii istorice grecesti. i cel mai lung lant Carpatii Romanesti apartin sistemului muntos alpino-carpato-himalaian, ce cuprinde aria intercontinentala a Euroasiei. Lantul carpatic incepe la nord de Bratislava vulcanic din si ajunge pana la raul Timok, in Iugoslavia, constituind o prelungire a Alpilor. Lungimea Europa, acestuia Carpatilor o depaseste pe cea a Alpilor, inaltimea lor fiind insa mai mica. Carpatii se apartinandu impart in mai multe grupe: Carpatii Occidentali, Padurosi, Orientali si Meridionali, -i si rocile extinzandu-se pe teritoriile Cehiei, Slovaciei, Poloniei, Ucrainei si Romaniei. Carpatii vulcanice, Romanesti inconjoara bazinul transilvanean dinspre nord, est, sud si vest, asemenea unui zid ocrotitor, fiind numiti, pe buna dreptate, "coloana vertebrala" a spatiului mioritic. bogate in aur si Literatura romaneasca de specialitate imparte Carpatii Romanesti in trei grupe: argint, din Muntii Apuseni. • Carpatii Orientali Carpatii si Orogeneza Carpatilor Glac iatiunea Lungimea Carpatilor Orientali si a celor Meridionali, de la granita nordica a tarii si intervenita pana la defileul Dunarii - Portile de Fier, este de cca 750 km, iar latimea lor variaza intre acum cca 1,5 milioane 40 km - in Muntii Fagarasului - si 110 km. de ani a dus la aparitia Cele mai inalte culmi se afla in Carpatii Meridionali - Moldoveanu (2544 m) si ghetarilor si Negoiu (2535 m) -, care, datorita configuratiei lor alpine, mai sunt numiti si "Alpii la formarea Transilvaniei". Inaltimea medie a Carpatilor Orientali este de cca 950 m, mai mica decat unor vai cea a Carpatilor Meridionali (1136 m). Limita dintre cele doua grupe de munti este glaciare in considerata de geografi Valea Prahovei. forma de albie. La Carpatii Occidentali ai Romaniei sunt formati din Muntii Apuseni si Muntii altitudini de Banatului, situati in vestul si, respectiv, sud-vestul tarii. Culmile lor nu depasesc 1850 m, peste 2000 motiv pentru care sunt considerati munti de inaltime medie. Numeroase vai pitoresti, m, culmile brazdate de ape curgatoare, despart masivele muntoase ale Carpatilor Romanesti, muntilor ssubimpartindu-le in unitati mai mici. au transformat Orogeneza Carpatilor a inceput cu milioane de ani in urma, in mezozoic, cand in coaste rocile din care acestia sunt formati s-au sedimentat pe fundul Marii Tethys. O data cu abrupte si sedimentarea depunerilor geosinclinalului carpatic, in cretacicul superior, si cu inaltarea accidentale, crestelor muntoase deasupra apei, a inceput actiunea fortelor de eroziune, astfel incat cu o orogeneza Carpatilor trebuie inteleasa ca o alternanta intre cutare, inaltare si eroziune a configuratie formelor de relief existente. Configuratia lor curbilinie este determinata de blocurile alpina. cristaline, iar prin continua ridicare a spatiului carpatic, acesta a devenit, in final, uscat. Dovezile Intr-o serie de bazine, umplute cu roci aluvionare, s-au format depresiunile acestui intramontane, care prezinta o deosebita importanta, fiind primele vetre de locuire in fenomen Carpati. sunt lacurile glaciare • •

Carpatii Meridionali Carpatii Occidentali

precum si nordici ai culmile cu pasuni montane au un rol important in economia zonelor alpine din Carpati. Bucura. variatiile termice. iar precipitatiile anuale ating. 600-800 m peate nivelul marii. pana la cca 900-1000 conglomerate. silvice.Cheile Bicazului. extrem de diversificata. pe un fundament cristalin. Carpatilor Meridionali. dacit. -2. vantul. plopul tremurator Factorul care limiteaza extinderea pe verticala a speciilor vegetale este si temperatura. In Pana la depresiunile intramontane ale Carpatilor Orientali apar adesea inversiuni termice. . Oituz. alaturi de Flora. care stagneaza in locurile mai joase). s-au depus calcare. Predeal. Suprafatele de denudatie. Temperatura anuala medie in muntii mijlocii este de +2 grade si limita C. unde prezenta sau absenta unor mesteacanu specii de arbori este determinata nu numai de altitudine. brad si mai putin fag. In functie de altitudine si de conditiile climaterice. aceste depresiuni transformandu-se in adevarati poli ai m. superioara a zonei In zona alpina. urmeaza o serie de masive in alcatuirea carora intra sisturi cristaline. Spre sud. Astfel. temperatura medie anuala scade la +0. gresii.precum si cele ale Pietrei Craiului si Bucegilor. Flora Carpatilor cuprinde 1350 fagi izolati si de specii. apa versantii au dus la alte modificari ale formelor de relief. Configuratia reliefului montan romanesc s-a conturat in functie de rocile care-i servesc drept fundament. urmeaza muntii in care. Zanoaga -. faliile si cheile sunt prezente mai ales in masivele La calcaroase . Rodnei si partial ai Bargaului) sunt alcatuiti din sisturi cristaline. fagului. 1000-1200 Postavaru . iar cantitatea de precipitatii este de 800-1200 mm/an. 1400 mm si chiar mai mult. zona molidisurilor Clima in Carpati este umeda si racoroasa. corespunzand m. se pot frigului (datorita aerului rece. Ulterior. gnais si intruziuni magmatice zona de (granite. Pe langa sisturi cristaline. m. urmeasza o Incepand de la Muntii Iezerului si Fagarasului. Turnu m. intalni. in structuta lor geologica se gasesc si roci molidisurilor : molid. Structura geologica a Carpatilor Romanesti este deosebit de complexa. Tot din roci m. incepe Rosu. Sibles. aceasta etajului forestier montan. Gutai.zona situata deasupra padurilor constituind montane. l.5 grade C. granite si magmatite. constituind intinsa zona de flis din Carpatii Orientali. ci si de orientarea culmilor.Balea. . granodiorite). fapt usor observabil in zona silvestra. mai ales pe versantii nordici. incepe vulcanica) sunt alcatuite mai ales din andezit. paltinul. Muntii Metaliferi sunt de origine vulcanica. Harghita (catena 600 m. muntii din grupa nordica etajul (Maramuresului. precum si colinele si morenele terminale. intre 800-1700 m. se 1600-1700 intalnesc doua etaje bioclimatice: al muntilor mijlocii. pana spre varf. se pot distinge mai multe etaje de vegetatie.5 grade C. Carpatii Orientali si Meridionali pot fi peste 1200 traversati cu usurinta printr-o serie de trecatori: Tulghes. ajunge pana la De la poalele muntilor. 1700-2544 m.Ciucas. calcaroase si dolomite. si cel al muntilor inalti . De la calcaroase si conglomerate sunt formate si masivele Carpatilor de curbura . ai Gilaului si Muntele Mare. Intregalde. cu cca 10. sensibil mai dure. cu amprenta continentala. +4 grade C. Nucleul cristalin al Carpatilor Occidentali este alcatuit din Muntii tranzitie spre etajul Bihorului. Caliman. dintre care 116 endemice. Bicaz. 1400-1500 sesizabile si la nivelul vegetatiei. In timp de la cca ce masivele Carpatilor Orientali: Oas. sedimentate dupa Pe topirea ghetarilor. bazalt. care Temperatura si cantitatea de precipitatii se modifica in functie de cresterea altitudinii.000 de ani in urma. Rametilor. Gurghiu. Podoaba muntilor este haina lor vegetala.

Sosirea toamnei este anuntata de stelita (Aster amellus) si de lumanarica. crucea-voinicului. Dintre Mai sus de etajul jnepenisurilor. gentiana-punctata si cea galbena. siguranta si suficienta hrana. intre care sunt: garofta Pietrei Craiului (Dianthus callizonus). diferite locuitori ai padurilor. barba-ungurului (Dianthus spiculifolius). cu iezere sau ochiuri de mare. aceasta relicta a glaciatiunii. Regiunile Insectele numara specii variate.a supravietuit zambrul (Pinus cembra). Carpatii au plante comune si cu Muntii Balcani. ghiocelul. . cea de contact cu padurea montana. coastele muntelui devin rosii. Majo ritatea mamiferelor care traiesc in Carpatii Romanesti sunt In iulie si august. bursuca (Bartsia alpina). In gropile adanci si umede din padurile de fag poate fi intalnita. musafiri foarte rari. vulturulsolitar au Specificitatea botanica a Carpatilor Romanesti se exprima prin plantele devenit endemice ale acestora. ghindura vulturulcalugar si (Gentiana). buha si altele. pentru disparea apoi cu desavarsire. In raurile limpezi de munte traiesc constituie pastravul si lipanul. in padurea de molid aproximativ alte 40. imparatia ocazional. Retezat etc. a bujorilor de munte. prin inflorirea altor plante: mici clopotei. O serie de plante din Alpi pot fi intalnite si aici: dediteii (Pulsatilla pratensis alpina). scortarelul si vulturul de stanca. unde zona alpina. circuri glaciare. devenind tot mai mici si mai chirciti. pajistile. prezente pretutindeni. soparlita. cuprinzand pagini alpine. se intinde braul subalpin al jnepenisurilor (1700-2000/2200m). grohotisuri. Soparlele traiesc din zona de padure pana in negre. macul galben (Papaver corona sanctistephani). . gusa-porumbelului. Pe infloritele pajisti alpine atrag stancoase atentia numerosi fluturi si variate specii de gandaci. specia de baza fiind jneapanul (Pinus mugo). Acest etaj continua in sus cu zona alpina. vulpea etc. inca alpestris). formand intre acestea rozete si pernite sau folosindu-se de spalieri. munte infloresc sofranul-de-toamna si brandusele-de-toamna. unde molizi in grupe sau izolati incearca sa creasca in pofida conditiilor neprielnice. Aceasta este zona in care. salamandra. se afla etajul de subtranzitie.Muntii Rodnei. Carpatii Romanesti apartin zonei 1930. cu podbealul. ciocanitoarea-de-munte. In padurea de fag traiesc cca 100 (Triturus de specii de pasari. In padurea de fag intalnim pitigoiul. zaganul a ascutite. Anul floricol carpatin incepe la sfarsitul lui februarie . vreo 13 specii. bursucul. cand mai sus de braul jnepenisurilor. traieste si salamandra Etajele de vegetatie influenteaza distributia spatiala a speciilor de animale. se afla cel al tufisurilor pitice: campii de smirdar. jderul. care incheie multicolorul rasul. fiind: cerbul carpatin. specii de iarba grasa. alai floricol al toamnei.inceputul lui iulie. iarba-rosioara (Silene dinarica) etc. iar in arealul superior. iar pe coastele caprelor insorite pot fi vazute viperele-cu-cruce.inceputul lui martie. Pasarile al caror habitat se afla mai sus de limita padurilor sunt: fluierarul. Fauna Carpatilor Romanesti este si ea deosebit de bogata si diversificata. Un eveniment deosebit este inflorirea. gentiana. In padurile de foioase traieste sarpele Aesculap. pierit inca din anii Din punct de vedere al geografiei botanice. la sfarsitul lui iunie . fasa-deapa. acoperite de minunatul covor al bujorilor de munte.Mai sus de etajul padurilor alpine. brebenei si cocosei. Pe pajistile de ursul brun. intr-o serie de lanturi muntoase . Plantele de munte s-au adaptat la conditiile vitrege ale etajului alpin. marile pasari afin si merisor. cu pereti de stanca si culmi rapitoare. clopoteii (Campanula). de munte Padurea oferind ocrotire. ciocarliaurecheata. ier floristice din Europa Centrala. ochiul-soricelului. In zona inferioara. grohotisurile si peretii de stanca sunt transformati in panze multicolore.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful