P. 1
Carpatii Si Orogeneza Carpatilor

Carpatii Si Orogeneza Carpatilor

|Views: 906|Likes:
Published by Panait Andrei

More info:

Published by: Panait Andrei on Jul 02, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/06/2014

pdf

text

original

La sfarsitul tertiarului Muntii Carpati superior, sa format in zona de Alaturi de Dunare si Marea Neagra, Carpatii - "Corona Montium" - constituie

margine a elementul geografic fundamental pentru definirea teritoriala a statului roman. Insusi bazinului numele acestor munti deriva de la numerosul si puternicul popor liber geto-dacic al Transilvanie carpilor: Karpathos-Horos, conform primelor informatii istorice grecesti. i cel mai lung lant Carpatii Romanesti apartin sistemului muntos alpino-carpato-himalaian, ce cuprinde aria intercontinentala a Euroasiei. Lantul carpatic incepe la nord de Bratislava vulcanic din si ajunge pana la raul Timok, in Iugoslavia, constituind o prelungire a Alpilor. Lungimea Europa, acestuia Carpatilor o depaseste pe cea a Alpilor, inaltimea lor fiind insa mai mica. Carpatii se apartinandu impart in mai multe grupe: Carpatii Occidentali, Padurosi, Orientali si Meridionali, -i si rocile extinzandu-se pe teritoriile Cehiei, Slovaciei, Poloniei, Ucrainei si Romaniei. Carpatii vulcanice, Romanesti inconjoara bazinul transilvanean dinspre nord, est, sud si vest, asemenea unui zid ocrotitor, fiind numiti, pe buna dreptate, "coloana vertebrala" a spatiului mioritic. bogate in aur si Literatura romaneasca de specialitate imparte Carpatii Romanesti in trei grupe: argint, din Muntii Apuseni. • Carpatii Orientali Carpatii si Orogeneza Carpatilor Glac iatiunea Lungimea Carpatilor Orientali si a celor Meridionali, de la granita nordica a tarii si intervenita pana la defileul Dunarii - Portile de Fier, este de cca 750 km, iar latimea lor variaza intre acum cca 1,5 milioane 40 km - in Muntii Fagarasului - si 110 km. de ani a dus la aparitia Cele mai inalte culmi se afla in Carpatii Meridionali - Moldoveanu (2544 m) si ghetarilor si Negoiu (2535 m) -, care, datorita configuratiei lor alpine, mai sunt numiti si "Alpii la formarea Transilvaniei". Inaltimea medie a Carpatilor Orientali este de cca 950 m, mai mica decat unor vai cea a Carpatilor Meridionali (1136 m). Limita dintre cele doua grupe de munti este glaciare in considerata de geografi Valea Prahovei. forma de albie. La Carpatii Occidentali ai Romaniei sunt formati din Muntii Apuseni si Muntii altitudini de Banatului, situati in vestul si, respectiv, sud-vestul tarii. Culmile lor nu depasesc 1850 m, peste 2000 motiv pentru care sunt considerati munti de inaltime medie. Numeroase vai pitoresti, m, culmile brazdate de ape curgatoare, despart masivele muntoase ale Carpatilor Romanesti, muntilor ssubimpartindu-le in unitati mai mici. au transformat Orogeneza Carpatilor a inceput cu milioane de ani in urma, in mezozoic, cand in coaste rocile din care acestia sunt formati s-au sedimentat pe fundul Marii Tethys. O data cu abrupte si sedimentarea depunerilor geosinclinalului carpatic, in cretacicul superior, si cu inaltarea accidentale, crestelor muntoase deasupra apei, a inceput actiunea fortelor de eroziune, astfel incat cu o orogeneza Carpatilor trebuie inteleasa ca o alternanta intre cutare, inaltare si eroziune a configuratie formelor de relief existente. Configuratia lor curbilinie este determinata de blocurile alpina. cristaline, iar prin continua ridicare a spatiului carpatic, acesta a devenit, in final, uscat. Dovezile Intr-o serie de bazine, umplute cu roci aluvionare, s-au format depresiunile acestui intramontane, care prezinta o deosebita importanta, fiind primele vetre de locuire in fenomen Carpati. sunt lacurile glaciare • •

Carpatii Meridionali Carpatii Occidentali

incepe vulcanica) sunt alcatuite mai ales din andezit. Astfel.5 grade C. iar cantitatea de precipitatii este de 800-1200 mm/an. muntii din grupa nordica etajul (Maramuresului. se pot frigului (datorita aerului rece. 1700-2544 m. Intregalde. faliile si cheile sunt prezente mai ales in masivele La calcaroase . precum si colinele si morenele terminale. extrem de diversificata. Predeal. Oituz. Gurghiu. sensibil mai dure. aceste depresiuni transformandu-se in adevarati poli ai m. cu cca 10. care stagneaza in locurile mai joase). Pe langa sisturi cristaline. Ulterior. Carpatii Orientali si Meridionali pot fi peste 1200 traversati cu usurinta printr-o serie de trecatori: Tulghes. Harghita (catena 600 m. se pot distinge mai multe etaje de vegetatie.5 grade C. vantul. bazalt. Rodnei si partial ai Bargaului) sunt alcatuiti din sisturi cristaline. apa versantii au dus la alte modificari ale formelor de relief. incepe Rosu. In Pana la depresiunile intramontane ale Carpatilor Orientali apar adesea inversiuni termice. in structuta lor geologica se gasesc si roci molidisurilor : molid. m. granite si magmatite. s-au depus calcare. paltinul. Flora Carpatilor cuprinde 1350 fagi izolati si de specii. Structura geologica a Carpatilor Romanesti este deosebit de complexa. corespunzand m. silvice. Turnu m. intre 800-1700 m. In timp de la cca ce masivele Carpatilor Orientali: Oas. aceasta etajului forestier montan. zona molidisurilor Clima in Carpati este umeda si racoroasa. Nucleul cristalin al Carpatilor Occidentali este alcatuit din Muntii tranzitie spre etajul Bihorului. cu amprenta continentala.Cheile Bicazului. Configuratia reliefului montan romanesc s-a conturat in functie de rocile care-i servesc drept fundament. gresii. Zanoaga -. constituind intinsa zona de flis din Carpatii Orientali. 1400 mm si chiar mai mult. pana spre varf. In functie de altitudine si de conditiile climaterice. calcaroase si dolomite. ci si de orientarea culmilor. variatiile termice. Gutai. sedimentate dupa Pe topirea ghetarilor. Temperatura anuala medie in muntii mijlocii este de +2 grade si limita C. alaturi de Flora. se 1600-1700 intalnesc doua etaje bioclimatice: al muntilor mijlocii. +4 grade C.Ciucas. . Muntii Metaliferi sunt de origine vulcanica. ajunge pana la De la poalele muntilor. fapt usor observabil in zona silvestra. pe un fundament cristalin. Sibles. iar precipitatiile anuale ating. unde prezenta sau absenta unor mesteacanu specii de arbori este determinata nu numai de altitudine. brad si mai putin fag. dintre care 116 endemice. 600-800 m peate nivelul marii. superioara a zonei In zona alpina. Rametilor. urmeasza o Incepand de la Muntii Iezerului si Fagarasului. 1400-1500 sesizabile si la nivelul vegetatiei. si cel al muntilor inalti . care Temperatura si cantitatea de precipitatii se modifica in functie de cresterea altitudinii. Spre sud. Bucura. Bicaz. precum si nordici ai culmile cu pasuni montane au un rol important in economia zonelor alpine din Carpati. intalni.zona situata deasupra padurilor constituind montane. . temperatura medie anuala scade la +0. ai Gilaului si Muntele Mare. Podoaba muntilor este haina lor vegetala. urmeaza o serie de masive in alcatuirea carora intra sisturi cristaline. Suprafatele de denudatie. urmeaza muntii in care.000 de ani in urma. granodiorite). pana la cca 900-1000 conglomerate. Carpatilor Meridionali. -2.precum si cele ale Pietrei Craiului si Bucegilor. dacit. mai ales pe versantii nordici. plopul tremurator Factorul care limiteaza extinderea pe verticala a speciilor vegetale este si temperatura. De la calcaroase si conglomerate sunt formate si masivele Carpatilor de curbura . gnais si intruziuni magmatice zona de (granite. 1000-1200 Postavaru . l. fagului. Tot din roci m. Caliman.Balea.

cea de contact cu padurea montana. Pe infloritele pajisti alpine atrag stancoase atentia numerosi fluturi si variate specii de gandaci. pentru disparea apoi cu desavarsire. unde molizi in grupe sau izolati incearca sa creasca in pofida conditiilor neprielnice. fiind: cerbul carpatin. Majo ritatea mamiferelor care traiesc in Carpatii Romanesti sunt In iulie si august. Pe pajistile de ursul brun.inceputul lui martie. ier floristice din Europa Centrala. marile pasari afin si merisor. se afla etajul de subtranzitie. coastele muntelui devin rosii. cu podbealul. aceasta relicta a glaciatiunii. . vulturulsolitar au Specificitatea botanica a Carpatilor Romanesti se exprima prin plantele devenit endemice ale acestora. intr-o serie de lanturi muntoase . la sfarsitul lui iunie . gusa-porumbelului. O serie de plante din Alpi pot fi intalnite si aici: dediteii (Pulsatilla pratensis alpina). zaganul a ascutite. ciocanitoarea-de-munte. iarba-rosioara (Silene dinarica) etc. bursuca (Bartsia alpina). In padurile de foioase traieste sarpele Aesculap. se intinde braul subalpin al jnepenisurilor (1700-2000/2200m).Muntii Rodnei. In gropile adanci si umede din padurile de fag poate fi intalnita. Anul floricol carpatin incepe la sfarsitul lui februarie . pajistile. clopoteii (Campanula). grohotisuri. Carpatii Romanesti apartin zonei 1930. imparatia ocazional. de munte Padurea oferind ocrotire. specia de baza fiind jneapanul (Pinus mugo). In padurea de fag traiesc cca 100 (Triturus de specii de pasari. siguranta si suficienta hrana. Sosirea toamnei este anuntata de stelita (Aster amellus) si de lumanarica. circuri glaciare. fasa-deapa. Retezat etc. unde zona alpina. iar pe coastele caprelor insorite pot fi vazute viperele-cu-cruce. gentiana-punctata si cea galbena. vulpea etc. ghiocelul. traieste si salamandra Etajele de vegetatie influenteaza distributia spatiala a speciilor de animale. scortarelul si vulturul de stanca. intre care sunt: garofta Pietrei Craiului (Dianthus callizonus). cuprinzand pagini alpine. acoperite de minunatul covor al bujorilor de munte. care incheie multicolorul rasul. Fauna Carpatilor Romanesti este si ea deosebit de bogata si diversificata. Regiunile Insectele numara specii variate. munte infloresc sofranul-de-toamna si brandusele-de-toamna. brebenei si cocosei. barba-ungurului (Dianthus spiculifolius). . musafiri foarte rari. pierit inca din anii Din punct de vedere al geografiei botanice. Aceasta este zona in care. iar in arealul superior. macul galben (Papaver corona sanctistephani). soparlita. In zona inferioara. jderul. devenind tot mai mici si mai chirciti. buha si altele. ciocarliaurecheata. ghindura vulturulcalugar si (Gentiana).inceputul lui iulie. vreo 13 specii. bursucul. cu pereti de stanca si culmi rapitoare. Pasarile al caror habitat se afla mai sus de limita padurilor sunt: fluierarul. specii de iarba grasa. in padurea de molid aproximativ alte 40. Soparlele traiesc din zona de padure pana in negre. se afla cel al tufisurilor pitice: campii de smirdar. formand intre acestea rozete si pernite sau folosindu-se de spalieri. Plantele de munte s-au adaptat la conditiile vitrege ale etajului alpin. salamandra. In padurea de fag intalnim pitigoiul. prezente pretutindeni. cu iezere sau ochiuri de mare. a bujorilor de munte. crucea-voinicului.Mai sus de etajul padurilor alpine. In raurile limpezi de munte traiesc constituie pastravul si lipanul. grohotisurile si peretii de stanca sunt transformati in panze multicolore.a supravietuit zambrul (Pinus cembra). Dintre Mai sus de etajul jnepenisurilor. diferite locuitori ai padurilor. Un eveniment deosebit este inflorirea. prin inflorirea altor plante: mici clopotei. Acest etaj continua in sus cu zona alpina. Carpatii au plante comune si cu Muntii Balcani. gentiana. inca alpestris). ochiul-soricelului. cand mai sus de braul jnepenisurilor. alai floricol al toamnei.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->