La sfarsitul tertiarului Muntii Carpati superior, sa format in zona de Alaturi de Dunare si Marea Neagra, Carpatii - "Corona Montium" - constituie

margine a elementul geografic fundamental pentru definirea teritoriala a statului roman. Insusi bazinului numele acestor munti deriva de la numerosul si puternicul popor liber geto-dacic al Transilvanie carpilor: Karpathos-Horos, conform primelor informatii istorice grecesti. i cel mai lung lant Carpatii Romanesti apartin sistemului muntos alpino-carpato-himalaian, ce cuprinde aria intercontinentala a Euroasiei. Lantul carpatic incepe la nord de Bratislava vulcanic din si ajunge pana la raul Timok, in Iugoslavia, constituind o prelungire a Alpilor. Lungimea Europa, acestuia Carpatilor o depaseste pe cea a Alpilor, inaltimea lor fiind insa mai mica. Carpatii se apartinandu impart in mai multe grupe: Carpatii Occidentali, Padurosi, Orientali si Meridionali, -i si rocile extinzandu-se pe teritoriile Cehiei, Slovaciei, Poloniei, Ucrainei si Romaniei. Carpatii vulcanice, Romanesti inconjoara bazinul transilvanean dinspre nord, est, sud si vest, asemenea unui zid ocrotitor, fiind numiti, pe buna dreptate, "coloana vertebrala" a spatiului mioritic. bogate in aur si Literatura romaneasca de specialitate imparte Carpatii Romanesti in trei grupe: argint, din Muntii Apuseni. • Carpatii Orientali Carpatii si Orogeneza Carpatilor Glac iatiunea Lungimea Carpatilor Orientali si a celor Meridionali, de la granita nordica a tarii si intervenita pana la defileul Dunarii - Portile de Fier, este de cca 750 km, iar latimea lor variaza intre acum cca 1,5 milioane 40 km - in Muntii Fagarasului - si 110 km. de ani a dus la aparitia Cele mai inalte culmi se afla in Carpatii Meridionali - Moldoveanu (2544 m) si ghetarilor si Negoiu (2535 m) -, care, datorita configuratiei lor alpine, mai sunt numiti si "Alpii la formarea Transilvaniei". Inaltimea medie a Carpatilor Orientali este de cca 950 m, mai mica decat unor vai cea a Carpatilor Meridionali (1136 m). Limita dintre cele doua grupe de munti este glaciare in considerata de geografi Valea Prahovei. forma de albie. La Carpatii Occidentali ai Romaniei sunt formati din Muntii Apuseni si Muntii altitudini de Banatului, situati in vestul si, respectiv, sud-vestul tarii. Culmile lor nu depasesc 1850 m, peste 2000 motiv pentru care sunt considerati munti de inaltime medie. Numeroase vai pitoresti, m, culmile brazdate de ape curgatoare, despart masivele muntoase ale Carpatilor Romanesti, muntilor ssubimpartindu-le in unitati mai mici. au transformat Orogeneza Carpatilor a inceput cu milioane de ani in urma, in mezozoic, cand in coaste rocile din care acestia sunt formati s-au sedimentat pe fundul Marii Tethys. O data cu abrupte si sedimentarea depunerilor geosinclinalului carpatic, in cretacicul superior, si cu inaltarea accidentale, crestelor muntoase deasupra apei, a inceput actiunea fortelor de eroziune, astfel incat cu o orogeneza Carpatilor trebuie inteleasa ca o alternanta intre cutare, inaltare si eroziune a configuratie formelor de relief existente. Configuratia lor curbilinie este determinata de blocurile alpina. cristaline, iar prin continua ridicare a spatiului carpatic, acesta a devenit, in final, uscat. Dovezile Intr-o serie de bazine, umplute cu roci aluvionare, s-au format depresiunile acestui intramontane, care prezinta o deosebita importanta, fiind primele vetre de locuire in fenomen Carpati. sunt lacurile glaciare • •

Carpatii Meridionali Carpatii Occidentali

calcaroase si dolomite. ai Gilaului si Muntele Mare. vantul. . Ulterior. granite si magmatite. sedimentate dupa Pe topirea ghetarilor. incepe Rosu. fapt usor observabil in zona silvestra. se pot frigului (datorita aerului rece. gnais si intruziuni magmatice zona de (granite.Balea. Configuratia reliefului montan romanesc s-a conturat in functie de rocile care-i servesc drept fundament. si cel al muntilor inalti . Temperatura anuala medie in muntii mijlocii este de +2 grade si limita C. bazalt. precum si colinele si morenele terminale. Harghita (catena 600 m.zona situata deasupra padurilor constituind montane. iar cantitatea de precipitatii este de 800-1200 mm/an. cu amprenta continentala. Suprafatele de denudatie. ajunge pana la De la poalele muntilor. faliile si cheile sunt prezente mai ales in masivele La calcaroase . In functie de altitudine si de conditiile climaterice. intalni.Cheile Bicazului. aceste depresiuni transformandu-se in adevarati poli ai m.000 de ani in urma. plopul tremurator Factorul care limiteaza extinderea pe verticala a speciilor vegetale este si temperatura. 1700-2544 m. In timp de la cca ce masivele Carpatilor Orientali: Oas. Caliman. incepe vulcanica) sunt alcatuite mai ales din andezit. zona molidisurilor Clima in Carpati este umeda si racoroasa. Sibles. temperatura medie anuala scade la +0. l. granodiorite). apa versantii au dus la alte modificari ale formelor de relief. Podoaba muntilor este haina lor vegetala. Rodnei si partial ai Bargaului) sunt alcatuiti din sisturi cristaline. mai ales pe versantii nordici. ci si de orientarea culmilor. in structuta lor geologica se gasesc si roci molidisurilor : molid. aceasta etajului forestier montan. dacit. care stagneaza in locurile mai joase). pana spre varf. fagului. 600-800 m peate nivelul marii. intre 800-1700 m. urmeaza o serie de masive in alcatuirea carora intra sisturi cristaline. pana la cca 900-1000 conglomerate. m. brad si mai putin fag. Rametilor. dintre care 116 endemice. Bucura. Nucleul cristalin al Carpatilor Occidentali este alcatuit din Muntii tranzitie spre etajul Bihorului. se 1600-1700 intalnesc doua etaje bioclimatice: al muntilor mijlocii. muntii din grupa nordica etajul (Maramuresului. pe un fundament cristalin. De la calcaroase si conglomerate sunt formate si masivele Carpatilor de curbura . se pot distinge mai multe etaje de vegetatie. Gurghiu. Pe langa sisturi cristaline. paltinul. iar precipitatiile anuale ating. constituind intinsa zona de flis din Carpatii Orientali.precum si cele ale Pietrei Craiului si Bucegilor. Predeal. Carpatii Orientali si Meridionali pot fi peste 1200 traversati cu usurinta printr-o serie de trecatori: Tulghes. unde prezenta sau absenta unor mesteacanu specii de arbori este determinata nu numai de altitudine. +4 grade C. extrem de diversificata. Structura geologica a Carpatilor Romanesti este deosebit de complexa. In Pana la depresiunile intramontane ale Carpatilor Orientali apar adesea inversiuni termice.5 grade C. precum si nordici ai culmile cu pasuni montane au un rol important in economia zonelor alpine din Carpati. 1400-1500 sesizabile si la nivelul vegetatiei. Bicaz. Gutai. sensibil mai dure. Oituz. Carpatilor Meridionali. variatiile termice. corespunzand m. 1000-1200 Postavaru . alaturi de Flora. Tot din roci m.Ciucas. superioara a zonei In zona alpina. Muntii Metaliferi sunt de origine vulcanica. Zanoaga -. Astfel. care Temperatura si cantitatea de precipitatii se modifica in functie de cresterea altitudinii. Intregalde. Flora Carpatilor cuprinde 1350 fagi izolati si de specii. Turnu m. s-au depus calcare. gresii. 1400 mm si chiar mai mult.5 grade C. Spre sud. cu cca 10. urmeaza muntii in care. silvice. urmeasza o Incepand de la Muntii Iezerului si Fagarasului. -2. .

In gropile adanci si umede din padurile de fag poate fi intalnita. In padurile de foioase traieste sarpele Aesculap. specii de iarba grasa. grohotisurile si peretii de stanca sunt transformati in panze multicolore. specia de baza fiind jneapanul (Pinus mugo). scortarelul si vulturul de stanca. acoperite de minunatul covor al bujorilor de munte. iar pe coastele caprelor insorite pot fi vazute viperele-cu-cruce. alai floricol al toamnei. barba-ungurului (Dianthus spiculifolius).Mai sus de etajul padurilor alpine.inceputul lui iulie. Pe pajistile de ursul brun. Majo ritatea mamiferelor care traiesc in Carpatii Romanesti sunt In iulie si august. se afla cel al tufisurilor pitice: campii de smirdar. vulpea etc. O serie de plante din Alpi pot fi intalnite si aici: dediteii (Pulsatilla pratensis alpina). se afla etajul de subtranzitie. Regiunile Insectele numara specii variate. cea de contact cu padurea montana. aceasta relicta a glaciatiunii. cuprinzand pagini alpine. cu iezere sau ochiuri de mare. ochiul-soricelului. In padurea de fag traiesc cca 100 (Triturus de specii de pasari. Carpatii Romanesti apartin zonei 1930. zaganul a ascutite. Anul floricol carpatin incepe la sfarsitul lui februarie .Muntii Rodnei. Acest etaj continua in sus cu zona alpina. coastele muntelui devin rosii. pentru disparea apoi cu desavarsire. jderul. salamandra. bursucul. cu podbealul. buha si altele. macul galben (Papaver corona sanctistephani). musafiri foarte rari. grohotisuri. cand mai sus de braul jnepenisurilor. ier floristice din Europa Centrala. de munte Padurea oferind ocrotire. Sosirea toamnei este anuntata de stelita (Aster amellus) si de lumanarica. intre care sunt: garofta Pietrei Craiului (Dianthus callizonus). unde zona alpina. bursuca (Bartsia alpina). marile pasari afin si merisor.inceputul lui martie. iar in arealul superior. fasa-deapa. inca alpestris). prin inflorirea altor plante: mici clopotei. Retezat etc. fiind: cerbul carpatin. a bujorilor de munte. munte infloresc sofranul-de-toamna si brandusele-de-toamna. Carpatii au plante comune si cu Muntii Balcani. traieste si salamandra Etajele de vegetatie influenteaza distributia spatiala a speciilor de animale. care incheie multicolorul rasul. Pasarile al caror habitat se afla mai sus de limita padurilor sunt: fluierarul. in padurea de molid aproximativ alte 40. In zona inferioara. Dintre Mai sus de etajul jnepenisurilor. siguranta si suficienta hrana. pierit inca din anii Din punct de vedere al geografiei botanice. brebenei si cocosei. gentiana. pajistile.a supravietuit zambrul (Pinus cembra). ghindura vulturulcalugar si (Gentiana). iarba-rosioara (Silene dinarica) etc. circuri glaciare. vulturulsolitar au Specificitatea botanica a Carpatilor Romanesti se exprima prin plantele devenit endemice ale acestora. Aceasta este zona in care. imparatia ocazional. . crucea-voinicului. intr-o serie de lanturi muntoase . . Plantele de munte s-au adaptat la conditiile vitrege ale etajului alpin. cu pereti de stanca si culmi rapitoare. gusa-porumbelului. ghiocelul. vreo 13 specii. Soparlele traiesc din zona de padure pana in negre. soparlita. clopoteii (Campanula). unde molizi in grupe sau izolati incearca sa creasca in pofida conditiilor neprielnice. diferite locuitori ai padurilor. ciocanitoarea-de-munte. Pe infloritele pajisti alpine atrag stancoase atentia numerosi fluturi si variate specii de gandaci. Un eveniment deosebit este inflorirea. devenind tot mai mici si mai chirciti. prezente pretutindeni. ciocarliaurecheata. In padurea de fag intalnim pitigoiul. formand intre acestea rozete si pernite sau folosindu-se de spalieri. In raurile limpezi de munte traiesc constituie pastravul si lipanul. la sfarsitul lui iunie . Fauna Carpatilor Romanesti este si ea deosebit de bogata si diversificata. se intinde braul subalpin al jnepenisurilor (1700-2000/2200m). gentiana-punctata si cea galbena.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful