UNIVERSITATEA DE VEST VASILE GOLDIS ARAD

Facultatea de Medicina, Farmacie si Medicina dentara de specialitate

LUCRARE DE DIPLOMA
PLEUREZIA SEROFIBRINOASA
(TUBERCULOASA)
Cap. I. PREZENTAREA PLEUREZIEI
TUBERCULOASE
Notiuni de anatomie si fiziologie a pleurei.
Pleura esete o membrana subtire, umeda, stralucitoare, care captuseste cavitatea
toracica, hemidiafragma si mediastinul, iar la his se rasfrange peste intreaga suprafata
aplamanului, patrunzand intre lobi.
Pleura viscerala este mai subtire si se compune dintr-un strat de elemente conjunctive
strabatut de capilarele sanguine dar si de vase limfatice plecate din lobuli corticali si care
ajung pe cale subpleurala la limfoganglioni hilari.
Pleura parietala este mai bogata conjunctivo-vascular decat cea viscerala, mai groasa,
iar pe suprafata interna,libera,este acoperita de mezotelii.
Intre pleura viscerala si pleura parietala exista o cavitate inchisa numita cavitate
pleurala care in mod normal este virtuala si care contine o cantitate infima de lichid,care
favorizeaza alunecarea.
In conditii patologice cavitatea pleurala poate deveni reala putand fi umpluta cu:
- Ser(pleurezii serofibrinoase)
- puroi(piotorax)
- sange(hemotorax)
- aer(pneumotorax).
- grasimi(chilotorax)
-transudate lichidiene(hidrotorax)
Cand cantitatea de lichid sau aer este mare,plamanul respectiv apare turtit spre hil si
functia sa respiratorie este nula.
1. Definitie
 Pleurezia tuberculoasa este definita ca acumulare de lichid in cavitatea pleurala ca
rezultat al localizarii de leziuni specifice tuberculoase la acest nivel;ea reprezinta cea mai
frecventa determinare pe seroase a tuberculozei.
2. Etiopatogenie
Frecventa pleureziilor serofibrinoase tuberculoase este in relatie directa cu starea
endemiei tuberculoase. In tarile in care declinul tuberculozei este evident s-a constatat si
scaderea pleureziilor serofibrinoase tuberculoase ca o consecinta directa a localizarii bacilului
Koch la nivelul pleurei, aratand ca pleureziile pot apare in cateva saptamani sau luni dupa
conversiunea tuberculinica, deci dupa ce au aparut in prealabil leziuni tuberculoase in
organism.
Constatarile clinice, radiologice, pleuroscopice si anatomo-patologice prin prezenta
pleureziilor uscate in contact direct cu sancrul sau cu adenopatia tuberculozei primare, prezenta
aderentelor pleurale si a leziunilor patologice in direct contact cu leziunile tuberculozei
comune si aspectele nodulare, diseminative, dispersate pe pleura, sustin, de asemenea, cele
doua cai, a contactului direct si hematogena.
Este cel mai frecvent intalnita la adultul tanar,cand poate constitui revelatia
unei primoinfectii.Frecventa pleureziei ca manifestare a primoinfectiei tardive este de
aproximativ 20%. Cu cat varsta la care apare pleurezia este mai mare,cu atat etiologia
tuberculoasa este mai putin probabila. Coexistenta cu determinari pulmonare active sau
inactive impune eticheta de pleurezii tuberculoase de insotire', apartinand stadiului secundar.
Calea de patrundere a germenilor la nivelul pleurei este
fie hematogena, fie limfatica, fie prin contaminare sau chiar deversare de continut cazeos de
la un focar subpleural.
Studiile anatomopatologice, precum si tomografia computerizata au demonstrat
existenta unor focare cazeoase mici, subpleurale, in timpul dezvoltarii pleureziei tuberculoase,
focare neevidentiate de catre radiologia conventionala, dar care constituie foarte probabil prin
ruperea lor sursa cea mai frecventa de bacili pentru cavitatea pleurala.
Leziunile miliariforme de la nivelul pleurei s-ar explica prin capacitatea structurilor
pleurale de a fagocita bacilii,realizand insamantari multiple, asemanatoare cu cele
determinate de diseminarea hematogena.
 Riscul de a face o tuberculoza pulmonara dupa un interval de 2-5 ani in cazul in care
o pleurezie nu a fost tratata corect este cuprinsa intre 25% si 50%.
Pleurezia care apartine stadiului secundar al ftiziei recunoaste in special un mecanism de
diseminare din aproape in aproape si eventual deversare de continut cazeos in cavitatea pleurala.
3. Anatomie patologica
Elementul morfopatologic principal este constituit de foliculul tuberculos, care
este insotit de o reactie inflamatorie pleurala
importanta. Vizualizarea cavitatii pleurale permite evidentierea a numeroase granulatii
gri-albicioase, repartizate uniform pe toata pleura, cu localizare foarte neta in
santul costovertebral. Frecvent apar bride si aderente. In stadii mai avansate, modificarile isi
pierd din specificitate aparand reactii inflamatorii congestive,cu depozite fibrinoase
importante,uneori hemoragice. Lichidul din cavitatea pleurala este serocitrin, mai rar
hemoragic.
Microscopic, pleura apare in buna parte denudata, prin distrugerea stratului
mezotelial. Stratul conjunctivo-vascular submezotelial apare hiperemiat si acoperit cu depozite
de fibrina. La nivelul plamanului, juxtapleural, se pot evidentia leziuni active tuberculoase.
Vindecarea se poate realiza prin resorbtia lichidului, cuposibilitatea de restitutio ad integrum.
Pahipleuritele constituite influenteaza functia respiratorie prin tulburarile de
distensibilitate pulmonara; ele pot fi de asemenea cauza dezvoltarii unei fibroze interstitiale
parenchimatoase pulmonare si a bronsiectaziilor.
4. Simptomatologie
Debutul pleureziei tuberculoase este in general acut, dar la aproximativ 30%
din cazuri se intalneste un debut insidios. In aceasta ultima situatie, simptomatologia se reduce
la dureri toracice de intensitate medie, eventual fatigabilitate, inapetenta, tuse
seaca si scadere in greutate. Debutul subacut sau insidioseste cu atat mai frecvent cu cat
varsta la care apare pleurezia este mai inaintata.
Manifestarile acute sunt precedate de o perioada de astenie, subf
ebrilitate, fatigabilitate, tuse seaca, scadere in greutate, diminuarea apetitului
constand in asa-zisa faza de impregnare bacilara.
Durerea (junghiul), initial puternica, are tendinta la diminuare odata cu
acumularea lichidului; ea are toate caracterele durerii pleurale: modificare cu respiratia, tusea
 si pozitia. Pacientii pot adopta o pozitie antalgica, spre partea bolnava, pentru a
reduce miscarile costale. Pentru aceleasi motive pacientii prefera sa se culce pe
partea bolnava.
Semnele clinice:
Febra, constant intalnita in cazul debutului acut scade
progresiv dupa 2- 3 saptamani sau chiar mai rapid. In cazul debutului
insidios,ascensiunile termice sunt constante,valorile fiind in general sub 38.De
fapt,evolutia favorabila a febrei sub tratament tuberculostatic este uneori unicul sau
singurul argument etiologic.
Tusea, in general uscata se exacerbeaza adesea cu modificarea
pozitiei bolnavului.
Dispneea este in relatie directa cu volumul revarsatului pleural.
Semnele fizice. De obicei hemitoracele de partea, bolnava are
miscari mai reduse, fie datorate durerilor. Bombarea hemitoracelui de partea bolnava
este intalnita la pacientii cu revarsat pleural in cantitate mare. In aceasta situatie pot
fii prezente deplasarea mediastinului si cordului.
5. Examinarii paraclinice:
Examenul radiologic. Volumul de lichid necesar pentru ca o pleurezie sa poata
determina o opacitate vizibila radiologic variaza intre 200-400ml. Pleurezia se manifesta
radiologic printr-o opacitate omogena de intensitate costala dispusa pe o curba cu concavitate in
sus. In momnetul punctionarii sau patrunderii aerul prin alte modalitati in spatiul
pleureal opacitatea lichidiana se dispune pe linie oriozontala deasupra careia se gaseste aer.
(curba DAMOISEAU)
Intradermoreactia la tuberculina - a fost apreciata in trecut ca fiind intens pozitiva in
caz de pleurezie tuberculoasa. In prezent, majoritatea autorilor raporteaza reactii
medii sau slabe in primele doua saptamani la testarea cu 2 u PPD. O proportie cuprinsa intre
10-30% din pleureziile tuberculoase evolueaza cuIDR la PPD negativa. Retestarea
tuberculinica dupa 3-4 saptamani,in cazul in care IDR a fost negativa, poate confirma
etiologia tuberculoasa daca reactia se pozitiveaza sau, din contra, o poate infirma daca IDR
ramane negativa.
 Examenul lichidului pleural. Aspectul lichidului este cel mai frecvent serocitrin (peste
90% din cazuri) si rareori hemoragie. Uneori pleurezia tuberculoasa evolueaza cu lichid
purulent (empiem pleural tuberculos), presupunandu-se ca mecanismul patogenic in aceasta
situatie ar fi deversarea de continut cazeos din leziunile pulmonare subpleurale.
Examenul bacteriologic poate oferi elementul de certitudine etiologica.
Determinarile biochimice din lichidul pleural nu aduc elemente de certitudine pentru
etiologia tuberculoasa. Dintre probele biochimice ale lichidului pleural
amintim: proteinopleuria (v.n. 30g/l);glicopleuria (v.n.<60mg%); amilazopleuria. Sub
raport citologic, in lichidul pleural,in cazul pleurezieituberculoase, se constata un procent
mare de limfocite (peste 80%).
Examenul morfopatologic al pleurei a devenit elementul esential al investigatiei pleurei
din momentul introducerii punctiei bioptice in practica curenta.
In cazul pleureziilor tuberculoase se pun in evidenta foliculii tuberculosi in peste 80%
din cazuri.
Daca nici punctia bioptica nu a rezolvat problema diagnosticului, se poate apela la
pleuroscopie sau chiar latoracotomie.
6. Diagnosticul pozitiv
Diagnosticul pozitiv al pleureziei tuberculoase se bazeaza, in primul rand, pe
confirmarea bacteriologica si histologica, capabile impreuna sa asigure diagnosticul la peste 85%
din cazuri.
Diagnosticul pozitiv necesita coroborarea datelor clinice, paraclinice contextului
epidemiologic si, nu in ultimul rand, evolutia sub tratament.
Argumentele cele mai importante pentru etiologia tuberculoasa pot fi astfel rezumate:
- varsta sub 35-40 ani;
- lichid serocitrin cu predominanta de limfocite;
- proteine in lichidul pleural peste 30g/l si glicopleurie sub 0.80g/l;
- IDR pozitiva la
tuberculina sau care se pozitiveaza dupa 4-6
saptamani de tratament tuberculostatic;
- vindecarea cu sechele;
- evolutie favorabila sub tratament cu tuberculostatice;
 7. Diagnosticul diferential
Manifestarile clinico-radiologice nespecifice precum si informatiile relative pe care le
furnizeaza explorarea paraclinica, in cazul in care nu s-a obtinut confirmarea bacteriologica sau
histologica,reclama un diagnostic diferential foarte riguros.
Debutul pleureziei tuberculoase, mai frecvent insidios la varsta peste 40 ani,obliga la
diferentirea, in primul rand,de pleurezia neoplazica cu care poate fi adesea confundata.
Astfel,pleurezia neoplazica evolueaza cu o cantitate de lichid mai mare, care se reface rapid
dupa evacuare,nu prezinta febra sau subfebrilitate decat exceptional,lichidul este frecvent
hemoragic iar citologia pune in evidenta celule neoplazice, tratamentul tuberculostatic este
ineficient si boala merge catre agravare treptata, eventual cu durerii progresive.
Diagnosticul diferential al pleureziei tuberculoase se mai face
cu: pleureziile infectioase, cele secundare infectiilor cu Mycoplasma
pneumoniae, Chlamidii si Rickettsii intrucat pot evolua insidios, cu lichid nu prea abundent,
si cu predominanta limfocitelor in lichid.
pleureziile cardiace prin discretia manifestarilor si caracterele macroscopice
ale lichidului si chiar biochimice si citologice, pot fi confundate cu pleurezia tuberculoasa.
Diagnosticul diferential al pleureziei tuberculoase include, in concluzie,
majoritatea pleureziilor cu lichid clar.
8. Evolutie
Pleurezia tuberculoasa poate evolua spontan favorabil, de obicei lasand sechele de tipul
simfizelor sau pahipleuritelor fibroase sau fibrocalcare. Uneori, sechelele sunt descoperite cu
ocazia unui control radiologic, fara ca pacientul sa poata semnala antecedente pleurale.
Sub tratament tuberculostatic evolutia este in general favorabila cu resorbtia totala a
lichidului in 2-3 saptamani, dar sechelele chiar in aceste conditii nu sunt deloc neglijabile.
Pleurezia tuberculoasa netratata,sau tratata incorect,chiar daca evolueaza
favorabil,prezinta un risc fitiziogen remarcabil, intre 25-30% din pacienti facand o tuberculoza
pulmonara in urmatorii 2 ani.
9. Tratament
Obiectivele principale ale tratamentului se refera la:
1) resorbtia rapida a lichidului;
 2) prevenirea sechelelor si a determinarilor tuberc
uloase
pulmonare sau in alte organe;
3) asigurarea unei functii pulmonare normale;
Mijloacele terapeutice prin care se realizeaza obiectivele tratamentului sunt: medicatia
tuberculostatica, medicatia antiinflamatoare si kineziterapia.
La noi in tara tratamentul pleureziilor autonome se efectueaza conform unor norme
oficiale emise de Ministerul Sanatatii care prevad ca pleureziile sa fie tratate cu scheme de
tuberculostatice, in asociatie tripla: rifampicina(R), hidrazida(H), pirazinamida(Z),
primele doua luni, zilnic, urmata de 4 luni cu asociere RH-in administrare bisaptamanala.
Asocierea pleureziei tuberculoase cu determinari pulmonare sau in alte organe obliga la
aplicarea schemei cu 4 tuberculostatice RHSZ 7/7-21uni, (rifampicina, hidrazida,
streptomicina, pirazinamida) urmata de RH 3/4-4 luni (rifampicina, hidrazida).
Durata tratamentului de 6 luni este apreciata ca suficienta.
Pe langa tratamentul antiinflamator, de obicei cu corticosteroizi adesea este nevoie, mai
ales in formele de debut acut, de tratament simptomatic.
Tratamentul antitusiv previne durerea prezenta in primele fazele de
debut a pleureziei pana la instalare lichidului.

Cap. II. SUPRAVEGHEREA BOLNAVULUI DIN MOMENTUL

INTERNARII SI PANA LA EXTERNARE SI EFECTUAREA TEHNICILOR
IMPUSE DE AFECTIUNE
1. Internarea pacientului in spital.
Internarea bolnavului in spital constituie o etapa deosebita in viata sa deoarece se
realizeaza in scopul vindecarii sale dar se rup legaturile permanente cu serviciul, familia,
prietenii.
In cadrul serviciului de primire bolnavul are prim contact cu spitalul, acesta avand un rol
hotarator pentru a castiga increderea bolnavului in personalul sanitar. Este foarte important ca
personalul de la serviciul de primire sa stie sa se comporte foarte frumos cu bolnavul pentru a i se
acorda incredere si convingerea ca v-a fi in siguranta, v-a fi bine ingrijit. Aceasta incredere
trebzuie sa o aiba si apartinatorii bolnavului.
Internarea bolnavului se face pe baza biletelor de trimitere emise de policlinica sau de
dispensar ori prin transfer din alte unitatii spitalicesti. Cazurile de urgenta nu necesita bilet de
trimitere si internare.
Bolnavul internat este indrumat la serviciul de primire care este alcatuit din mai multe
incaperi, sala de asteptare, birou de inregistrare a bolnavului, cabinet de consultatii. Acest
cabinet va fii trecut in registrul de internarii, aici se completeaza prima parte a fisei de
observatie cu datele de identitate si adresa exacta. In vederea examinarii bolavului, asistenta
va ajuta la dezbracarea bolnavului cu atentie in functie de boala bolnavului. Cu datele culese de
la bolnav sau apartinatori, medicul completeaza o parte a fisei de observatii. Dupa
dezbracare, bolnavul va fi condus in camera de baie, unde va fii ajutat sa se spele. Dupa
imbaiere, bolnavul va trece in camera de imbracare unde va imbraca lenjeria primita din spital
sau chiar lenjeria proprie, apoi va fi condus spre salon la indicatia medicului.
Bolnavii vor fii insotiti spre salon si primiti in primul rand pe sectie de asistenta sefa,
unde ii vor fi inregistrate datele de observatie in foaia de observatie, in registrul de internari-
iesiri, se mai noteaza numarul de inregistrare in foaia de observatie, completeaza o anexa la
foaia de observatie, pentru ca bolnavul sa primeasca alimente din ziua internarii, preda
bolnavul asistentei de salon, iar asistenta il v-a primi cu atentie si bunavointa. Repartizarea in
saloane se face in functie de gravitatea bolii.
Asistenta de salon ajuta bolnavul sa-si aranjeze lucrurile in noptiera si il prezinta celorlati
bolnavi din salon, ii va prezenta regimul de ordine interioara. Asistenta medicala ii va masura
tensiunea arteriala, pulsul, respiratia, temperatura si le va trece in foaia de observatie si va
explica bolnavului ce are de facut in vederearecoltarii analizelor de laborator.
2. Asigurarea conditiilor de spitalizare.
Saloanele bolnavilor pulmonari trebuie sa fie orientate cu ferestrele spre nord pentru a
primi la luminozitate intensa si permanenta fara actiunea directa a razelor solare. In saloane
temperatura trebuie sa fie de 19 oC si noaptea 14 o-15oC, peretii trebuie sa fie zugraviti in
culori deschise, iar mobilierul din camere sa fie voosit in alb pentru a crea bolnavului cand
este internat in spital un mediu mai obisnuit. Saloanele trebuie sa aiba o ventilatie buna.
3. Asigurarea conditilor igienice a pacientilor internati.

Pregatirea patului si accesorile lui
Este cel mai important mobilier din salon , aici bolnavul isi petrece
majoritatea timpului de boala si convalescenta. Patul trebuie sa fie comod, usor
de manevrat, usor de curatat, pentru ca ingrijirile, investigatiile si tratamentul
aplicat bolnavului sa nu fie implicat.
Patul bolnabvului este confectionat din tuburi metalice usoare dar
rezistente, in general sunt vopsite in alb.
Partea centrala a patului este confectionata din sarma inoxidabila si
intinsa pe un cadran de fier puternic.
Accesoriile patului sunt urmatoarele: saltea, perinite, cearceafuri, aleza
sau traversa, musama, 2 fete de perna, un plic de panza pentru patura, 1-2 paturi
si doua perne.
Schimbarea lenjeriei de pat
Se face pentru a reimprospata patul bolnavului care nu se poate ridica din
pat. Daca schimbarea patului se face numai pentru reimprospatare atunci aceasta
se va face dimineata inainte de curatarea salonului dar dupa masurarea
temperaturii, luarii pulsului si efectuarea toaletei eventual in timpul acesteia. Se
face dupa tehnici diferite in functie de stara generala si posibilitatile de
mobilizare ale bolnavului. Se foloseste o lenjerie completa de pat, o musama
curata si uscata, o traversa, o matura cu lopatica, cos pentru rufe murdare.
Intre timp asistenta din partea stanga ruleaza cearceaful impreuna cu
musamaua si aleza murdara pana la spatele bolnavului, iar pe suprafata
descoperita a saltelei deruleaza lenjeria curata, anterior pregatita, pana la sulul
lenjeriei murdare. Se intinde bine cearceaful si aleza pe jumatatea libera a
patului si apoi prin aceasi manevra se esaloneaza in sens invers, se intoarce
bolnavul cu multa atentie in decubit dorsal de asistenta din dreapta si mai
departe in decubit lateral stang de asistenta din stanga, aducand-ul pana la
marginea stanga a patului, acoperit deja de lenjerie curata. Se indeparteaza apoi
lenjeria murdara si se intinde cea curata pe cealalta jumatate a patului dupa care
se readuce bolnavul iarasi in decubit dorsal de catre asistenta din stanga.
 Se aranjeaza colturile cearceafului si se introduc marginile sub saltea,
dupa care se aplica patura.
Asigurarea igienei personale, corporale si vestimentare a
pacientului
Igiena corporala incepe de la internare, cand bolnavul e imbaiat si la
nevoie deparazitat. Toaleta generala trebuie efectuata atat de frecvent incat
sa asigure bolnavului o infatisare curata sau sa previna orice mirosuri neplacute si
orice forma de iritatie a pieli. Datoria asistentei medicale este de a pastra pacientul
intr-o stare de curatenie, indiferent de varsta sa, de pozitie, stare fizica sau afectiva.
Prin toaleta zilnica se intelege indepartarea de pe suprafata pielii,
a tesutului cornos descoamat, impregnat de secretiile glandelor sebacee, praf,
resturi de dejectii care adera la piele. Indepartarea de pe suprafata pielii
favorizeaza circulatia sangvina si deschide orificiul de secretie al glandelor
pielii. Acestii pacientii isi fac de obicei toaleta singuri.
Toaleta de dimineata invioreaza bolnavul,ii da senzatia de
confort,il linisteste. Toaleta se face in liniste, confort, ordine si se acorda tuturor
bolnavilor.
Ordinea spalarii bolnavului este: fata, gat, membre superioare, suprafata
anterioara a toracelui, regiunea lombara, organele genitale si regionale. Lenjeria de
corp si de pat se schimba ori de cate ori este necesar.
Toaleta se face in functie de starea bolnavului. Trebuie avut in vedere faptul ca multi
bolnavi pulmonari transpira abundent ceea ce face ca pielea sa fie foarte fragila, care se
lezeaza foarte usor,si bolnavii fac mai repede escare de decubit. Este bine ca pielea
transpirata sa fie spalata cu alcool mentolat, care invioreaza circulatia periferica.
Pozitia pacientului in pat.
Bolnavii cu pleurezie tuberculoasa adopta in pat o pozitie antalgica,spre partea bolnava,
pentru a reduce miscarile costale. Pentru aceleasi motive prefera sa se culce pe partea bolnava.
Observarea facesului, de multe ori fata bolnavului este congestionata, agitata, cu ochii
sclipitori, alteori tradeaza oboseala sau astenie grava.
4. Supravegherea functiilor vitale si vegetative.
 Supravegherea functiilor vitale ale organismului este obligatorie in cursul oricaror boli,
caci modificarea lor reflecta in mare masura, starea generala a bolnavului, precum si evolutia
si gravitatea bolii de care sufera. Asistenta medicala are obligatia sa masoare zilnic si sa noteze
in foaia de temperatura functiile vitaleale organismului (temperatura, pulsul, tensiunea arteriala,
respiratia) si functiile vegetative (diureza, scaunul).
Temperatura: masurarea temperaturii se face cu ajutorul termometrului maximal. Acesta
este gradat in scara Celsius, este un termometru cu scara redusa de la 34,5 - 42. Termometrele
in uz sunt tinute in solutie de cloramina 2%, care trebuie schimbata la 12h, in borcane pe fundul
carora se pune vata. Temperatura normala a omului variaza intre 36-37 0C. Se noteaza in foaia de
temperatura sub forma de curba cu pasta albastra, o linie orizontala corespunzand la doua
subdiviziuni de grad. Avem valori patologice atunci cand temperatura este mai mica de 36 0C si
vorbim de hipotermie iar cand temperatura este mai mare de 370C vorbim de hipertermie. La
pacientii cu pleurezie este caracteristica febra in platou'.
Masurarea temperaturii se face in cavitatii inchise: rect, vagin sau in cavitatii
semiinchise: axila, plica inghinala si cavitate bucala.
Pulsul: cu ocazia sistolei ventriculare sangele este impins in cavitatile ventriculare ale
inimii in arterele mari. Aceasta masa de sange intalneste in sistemul
arterial o alta masa de sange de care se loveste sub influenta contractiilor puternice ale
muschiului cardiac. Pulsul se masoara in repaus fizic si psihic. Poate fii masurat pe orice artera
ce poate fii comprimata pe un plan dur{artera radiala, carotida, temporala, humerala,
femurala, pedioasa). Palparea pulsului se face cu varfuldegetelor index, mediu si inelar de la
mana dreapta. Dupa ce s-a reperat santul se va exercita o usoara presiune asupra peretelui arterial
cu cele trei degete palapatoare, pana la perceperea zvacniturilor pline ale pulsului. Se numara
pulsatiile timp de un minut. Valorile normale sunt in functie de varsta: -la nou-nascut 130-
140/minut; -la copilul mici 100-120/minut; la 10 ani 90-100/minut; -la adult 60-80/minut;
-lavarstnic 72-84/minut.
In foaia de temperatura pulsul se noteza cu pix rosu printr-un punct, tinand cont ca
fiecare linie orizontala a foii reprezinta patru pulsatii.
La bolnavii cu pleurezie pulsul este usor tahicardic.
Atunci cand numarul pulsatiilor depaseste 90
pulsatii pe minut vorbim despre puls tahicardic.
 Atunci cand numarul pulsatiilor scade sub 60 pulsatii pe minut vorbim despre puls
bradicardic.
Pulsul se noteaza in foaia de temperatura printr-un punct, cu pix de culoare rosie,
socotindu-se pentru fiecare linie a foii patru pulsatii
Tensiunea arteriala este presiunea exercitata de sangele circulant asupra peretilor
arteriali. La pacientii cu pleurezie nu apar modificarii.
Masurarea tensiunii arteriale se face cu aparate speciale numite tensiometre. Se
aseaza tensiometrul pe o noptiera,fara vizibilitate pentru bolnavi. Se aplica strans manseta pe
bratul sprijinit si in extensie. Cu mana stanga se fixeaza pe artera humerala stetoscopul,sub
marginea inferioara a mansetei. Se introduc olivelein urechi, cu mana dreapta se pompeaza
aer in manseta pneumatica pana la disparitia zgomotelor pulsatile. Privind manometrul,se
decomprima cu ajutorul ventilului pana ce se aude primul zgomot - tensiunea maxima
(sistolica). Se continua decomprimarea pana la disparitia ultimei unde pulsatile
- tensiunea
minima (diastolica). Se indeparteaza manseta. Notarea tensiunii arteriale se face
cu cifre sau grafic. Valorile normale ale unui adult sanatos sunt: -tensiunea maxima 115-
140 mmHg si tensiunea
minima 75-90 mmHg. La bolnavii cu pleurezie nu apar modificari in ceea ce
priveste valoarea tensiunii arteriale.

Respiratia-urmarirea respiratiei se face in timpul somnului pentru ca bolnavul sa

nu-si modifice ritmul respirator. Respiratia,in mod normal merge paralel cu frecventa
pulsului, raportul fiind de 1:4. Frecventa respiratiei la un adult este de la 16 respiratii pe
minut la barbati si 18 respiratii pe minut la femei.
Urmarirea respiratiei se face prin simpla observare a miscarii cutiei
toracice. Se va face fara ca bolnavul sa observe, deoarece respiratia este un act reflex si
constient care poate fii supus vointei, bolnavul putand modifica ritmul. Respiratia se
noteaza in foaia de temperatura cu culoare verde. Fiecare abcisa reprezinta
doua respiratii. La bolnavii cu pleurezie apare dispnee.

Dispneea
 Prin dispnee se intelege o respiratie grea dificila. La pacientii cu
pleurezie dispneea este in relatie directa cu volumul revarsatului pleural.
Diureza
Reprezinta cantitatea de urina eliminata in 24 ore. Prin urina sunt eliminate din
organism deseurile provenite din metabolismul proteinelor care devin toxice pentru
organism, impreuna cu sarurile minerale, alte produse de dezasimilatie si apa. Este necesar
ca alaturi de diureza sa se treaca si cantitatea de lichide ingerate pentru a se putea stabilii
raportul dintre lichidele ingerate si cele eliminate. Diureza se notezeaza zilnic in foaia de
temperatura prin hasurarea cu pix albastru sau creion galben, o linie orizontala
corespunzand la 200ml de urina sau cifric in foaia de temepratura, valorile fiziologice ale
diurezei variaza la femei intre 1000- 1400 ml/24ore, iar la barbati 1200-1800 ml/24 ore.
Vorbim de valori patologice atunci cand avem 3000 ml/24 ore poliurie. Sub 1000 ml/24 ore
este vorba de oligurie. Iar anuria este atunci cand urina in vezica este absenta.
Scaunul
Scaunul (materiile fecale) sunt resturi alimentare supuse procesului de absorbtie
eliminate din organism prin anus, prin actul de fecatie. Examinarea curenta a scaunului se
face fara pregatirea bolnavului. Scaunele care prezinta modificari patologice sau sunt
suspecte vor fi pastrate pentru vizita. Scaunul pastrat pentru vizita va fi recoltat intr-un
bazinet curat. Omul sanatos are zilnic un scaun. Emisia se face usor fara eforturi. Scaunul
normal este de culoare bruna cu miros caracteristic de putrefactie, fara gaze. Observarea
caracterelor scaunului si notarea lui in foaia de temperatura.
5. Alim entatia bolnavu lu i
Pentru om alimentatia constituie substratul vietii fiind realizata prin
aportul permanent de substante nutritive. Deoarece prin alimentatie se mentine energia
organismului, ingrijirea bolnavilor are in vedere atat stabilirea unui regim alimentar echilibrat
corespunzator bolii cat si administrarea lui.
Alimentatia bolnavilor pulmonari trebuie sa fie adaptata
perioadei de evolutie a bolii. In perioadele febrile,dieta bolnavului trebuie sa fie
alcatuita din alimente lichide si pastoase, bogate in vitamina C. Mai tarziu va primi o
dieta hipercalorica, dar alcatuita din alimente usor digerabile. Trebuie asigurat si
aportul cantitativ de lichide,luand in considerare si pierderile prin expectoratie, daca aceasta este
abundenta. Supravegherea are o importanata deosebita la bolnavii varstnici care se deshidrateaza
foarte repede. Asistenta medicala se va ingriji de tranzitul intestinal regulat al bolnavului.
6. Administrarea medicamntelor si hidratarea organismului
Una din sarcinile cele mai importante ale asistentei medicale este administrarea
medicamentelor,care se face la patul bolnavului cu punctualitate, respectand: calea, modul de
administrare si doza medicamentelor. Medicamentele se administreaza numai la indicatia
medicului.
Asistenta medicala trebuie sa intervina cu oxigenoterapie inca inainte de sosirea
medicului,insa se va abtine de la administrarea oricarui medicament,in afara celor indicate. In
schimb ea trebuie sa sesizeze efectele secundare ale tuberculostaticelor. Aparitia
ametelilor sau a scaderii auditive in cursul tratamentului cu tuberculostatice se raporteaza
imediat medicului. Ingrijirea bolnavilor pulmonari pretinde si preocuparea fata de psihicul
bolnavului.
Pe langa efectuarea punctuala si constiincioasa a tuturor sarcinilor de ingrijire, saloanele
trebuie transformate in adevarate camine, cu atmosfera calda, unde bolnavul se simte bine. In
unele institutii, bolnavilor li se recomanda dimineata efectuarea de exercitii fizice si respiratorii,
iar in cursul zilei aeroterapie in gradini.
Toracocenteza
Este un gest terapeutic si trebuie efectuat cat mai precoce. Cand cantitatea de lichid
este mare, se extrage lichid pana cand pacientul incepe sa tuseasca sau sa prezinte senzatie de
constrictie toracica. Evacuarea peste limita modifica presiunea pleurala putand sa provoace
cresterea ulterioara a lichidului.
Scopul toracocentezei
a) explorator
- punerea in evidenta a prezentei lichidului pleural
- recoltarea lichidului pentru examinarea sa cantitativa si
calitativa
b) terapeutic
- evacuarea lichidului
- administrarea medicamentelor in cavitatea pleurala
(antibiotice, citostatice) dupa spalarea cavitatii
Indicatii - toracocenteza este indicata in:
- boli inflamatorii sau tumori pulmonare
- insuficienta cardiaca insotita de colectii lichidiene in cavitatea
pleurala
Contraindicatii -toracocenteza este contraindicata in:
- tulburari de coagulare a sangelui-hemofilie
- tratament cu anticoagulante
Locul punctiei se alege dupa situatia si cantitatea de lichid pleural:
- daca lichidul este in stare libera, punctia se face in spatiul 7-8
intercostal pe linia axilara posterioara;
- daca lichidul este inchistat,punctia se face in plina matitate
zona stabilita de medic
- colectiile lichidiene tuberculoase si purulente se punctioneaza
cat mai aproape de nivelul lor superior pentru a preintampina
fistularizarea lor
- punctia se face deasupra marginii superioare a coastei
inferioare, indiferent de locul punctiei
Pregatirea punctiei - materiale
- de protectie a patului
- pentru dezinfectia tegumentului
- instrumente si materiale sterile: 2-3 ace de 10 cm
lungime, cu
diametrul lmm, 2-3 seringi de 20-50 ml, seringa de 5 ml si ace
pentru anestezie, pense, manusi, camp chirurgical, tampoane,
comprese
- alte materiale: romplast, eprubete, lampa de spirt,
aparate
aspiratoare (Dieulafoy sau Pontain), recipiente pentru
colectarea lichidului, tavita renala;
Medicamente: atropina, morfina, tonice-cardiace, solutii anestezice;
 Materiale pentru efectuarea reactiei Rivalta: pahar conic de 200 ml, 50 ml apa distilata,
solutie de acid acetic glacial, pipete;
Pregatirea psihica a pacientului: - se informeaza pacientul cu privire la
scopul punctiei, pozitia in care va sta in timpul punctiei.
Pregatirea fizica a pacientului: - se administreaza cu 30 min. inaintea punctiei 1 fiola
de atropina pentru a prevenii accidentele (atropina scade excitabilitatea generala si a nervului
pneumogastric). Se aseaza in pozitie sezanda la marginea patului sau a mesei de examinare cu
picioarele sprijinite pe un scaunel,cu mana de partea bolnava ridicata peste cap pana la urechea
opusa sau cu trunchiul usor aplecat in fata, cu antebratele flectate pe brate ,cu mainile la ceafa,
coatele inainte. Pacientii cu stare buna se aseaza calare pe un scaun cu spatar, antebratele fiind
sprijinite pe spatarul scaunului. Pacientii in stare grava se aseza in decubit lateral, pe
parteasanatoasa, la marginea patului.
Executia punctiei: - se face de catre medic ajutat de doua asistente medicale.
Se desfasoara in salon sau in sala de tratament. Asistenta 1 pregateste radiografia pacientului,
isi spala mainile si le dezinfecteaza. Asistenta 2 administreaza 1 fiola de atropina cu 30 minute
inaintea punctiei, aseaza musamaua, aleza pe masa de punctie si dezbraca toracele pacientului.
Medicul stabileste locul punctiei. Asistenta 2 aseaza pacientul in pozitia corespunzatoare
locului ales. Asistenta 1 pregateste locul punctiei, il dezinfecteaza si serveste seringa cu
anestezic.Medicul efectueaza anestezia si asteapta efectul anesteziei. Asistenta 1 serveste
manusile chirurgicale, apoi campul chirurgical. Asistenta 2 mentine pacientul,il supravegheaza.
Medicul aseaza campul chirurgical in jurul toracelui sub locul punctiei. Asistenta 1 serveste
acul de punctie adaptat la seringa si dezinfecteaza locul punctiei. Medicul executa punctia,
aspira lichidul. Asistenta 1 preia seringa cu lichid si il introduce in eprubete, serveste
aparatul aspirator. Asistenta 2 mentine pacientul, il indruma sa-si retina tusea, observa culoarea
fetei si respiratia. Medicul introduce solutiile medicamentoase in functie de scopul punctiei.
Medicul retrage acul de punctie. Asistenta 1 dezinfecteaza locul si il comprima cu un tampon
steril, aplica pansament uscat fixat cu romplast, ajuta pacientul cu miscari blande, sa se aseze in
pat, ii ridica membrele inferioare, scoate aleza si musamaua, inveleste pacientul.
Ingrijirea ulterioara a pacientului: - se asigura repaus la pat pe o perioada prescrisa
de medic. Se supravegheaza functiile vitale, culoarea tegumentelor, periodic. Se informeaza
imediat medicul in cazul aparitiei cianozei, dispneei, tahicardiei, secretiilor bronsice.
 Pregatirea produsului pentru examinare: - examinarea macroscopica se face imediat,
apreciindu-se culoarea, aspectul, si cantitatea lichidului extras. Lichidul poate fii:
seros sau serocitrin (este limpede, galben deschis avand cauze
inflamatorii,sau avand drept cauza o tulburare circulatorie (insuficienta
cardiaca, cancer pulmonar)
tulbure (lichidul poate fi purulent sau chilos cu aspect albicios lactescent)
hemoragie sau serohemoragic (este roz sau rosu intens in hemoragiile
pleurale si pleurezia hemoragica). Se masoara cantitatea lichidului extras.
Examinarea biochimica consta in reactia Rivalta.
Reactia Rivalta-pozitiva confirma diagnosticul. Intr-un pahar conic se pune 50ml apa
distilata si o picatura de acid acetic glacial. Cu o pipeta se lasa sa cada 1-2 picaturi din lichidul
extras prin toracocenteza.
Reactia Rivalta pozitiva daca picatura se transforma intr-un nor asemanator cu fumul de
tigara. Lichidul esteexsudat rezultat din procesul inflamator.
Reactia Rivalta negativa daca picatura cade intr-un pahar,fara sa se modifice aspectul.
Solutia ramaneclara, lichidul e transudat - neinflamator.
7. Recoltarea produselor biologice si patologice.
Examinarile de laborator efectuate produselor biologice si patologice completeaza
simptomatolgia bolilor cu elemente obiective, exprimand modificarile aparute in morfologia,
fiziologia si biochimia organismului. Aceste elemente confirma sau infirma diagnosticul
clinic, reflecta evolutia bolii si eficacitatea tratamentului, confirma vindecarea sau semnaleaza
aparitia unor complicatii.
Asistenta medicala pe baza planului complex de ingrijire alcatuit sub indrumarea
medicului, va pregati bolnavul pentru examinarile paraclinice: radioscopie, radiografie
toracica, spirografie. Va explica bolnavului necesitatea recoltarii de sange pentru efectuarea
analizelor. Va avea grija de transportul bolnavului la serviciile de explorari si tratamente
constituind masurile de reanimare si in timpul transportului.
Utilitatea si obiectivitatea rezultatelor examenelor de laborator depind de modul de
recoltare al produselor care se analizeaza si modul cum se efectueaza examenul de laborator.
Asistenta medicala recolteaza sange pentru: determinarea V.S.H., determinarea hemogramei,
determinarea examenelor biochimice. Asistenta va ajuta medicul la efectuarea
toracocentezei,colecteaza lichidul pleural, il pregateste pentru laborator.
Radioscopia - este metoda cea mai expeditiva de examinare radiologica. Bolnavul este
asezat intre sursa de raze Roentger si ecran, imaginea fiind citita imediat.
Radiografia - este fixarea imaginii radiologice pe o placa fotografica. Radiografia este
un document obiectiv care poate fii pastrat pentru comparatii ulterioare.
Spirografia - permite inregistrarea miscarilor respiratorii. Se pot executa toate
masuratorile statice si dinamice. Ea poate fi asociata cu probe ergometrice.
Alte examinarii care se mai fac in pleurezii:
- Tomografia computerizata (C.T.);
- Examinarea cu ultrasunete;
- Rezonanta magnetica nucleara (R.M.N.);Biopsia pleurala;
Examenul sputei
Sputa este un produs ce reprezinta totalitatea secretiilor ce se expulzeaza din caile
respiratorii prin tuse.
a) Scopul este explorator - pentru examinarii macroscopice,
citologice,
bacteriologice,parazitologice,in vederea stabilirii diagnosticului.
b) Pregatirea materialelor necesare:
materiale sterile:
- cutie Petrii,pahar conic;
- scuipatoare speciala (sterilizata fara substanta dezinfectanta);
materiale nesterile:
- pahar cu apa;
- servetele sau batiste de unica intrebuintare ;
c) Pregatirea pacientului:
- se anunta si i se explica necesitatea executarii examinarii;
- se instruieste sa nu inghita sputa, sa nu o imprastie;
- se instruieste sa expectoreze numai in vasul dat
si sanu
introduca in vas saliva;
 d) Executie:
- i se ofera paharul cu apa sa-si clateasca gura;
- i se ofera vasul de colectare in functie de examenul cerut;
- se solicita pacientului sa expectoreze dupa un efort de tuse;
- se colecteaza sputa matinala sau adunata din 24h;
e) Recoltarea sputei se mai poate face prin:
- frotiu faringian si laringian;
- spalatura gastrica;
- spalatura bronsica;
f) Pregatirea produselor pentru laborator:
- recipientele se acopera, se eticheteaza si se trimit la laborator.
La bolnavii cu pleurezie tuberculoasa examenul sputei este negativ,
bacilul Koch va fii evidentiat in lichidul pleural.
Intradermoreactia la tuberculina: se executa cu tuberculina
purificata PPD. Se dezinfecteaza tegumentul in treimea mijlocie a fetei anterioare a
antebratului. Din tuberculina doza I se injecteaza intrademic 0,1ml pana la aparitia unui edem
'coaja de portocala' cu diametrul de 5 mm care persista circa 10 minute. Se citeste la l0minute.
Reactie pozitiva - eritem infiltrat de minimum 5-10mm. Ea indica
o hipersensibilitate fata de toxina bacilului tuberculozei aflat in organism.
Daca rezultatul este negativ sau dubios se va repeta cu doza a II-a la 15zile. La
bolnavii cu pleurezie tuberculoasa IDR. la tuberculina este pozitiva.
8. Educatia sanitara. Profilaxia pleureziei tuberculoase.
Trebuie sa aiba ca prim obiectiv mijloace de protectie fata de infectii incrucisate.
Bolnavii trebuie instruiti asupra modului de prevenire a imprastierii sputei in timpul tusei
si asupra utilizarii scuipatorilor. Asistenta trebuie sa lamureasca bolnavul asupra efectului
daunator al fumatului in bolile bronho -pulmonare si sa-i atraga atentia asupra rolului
fumatului in imbolnavirile canceroase bronho - pulmonare. Bolnavul fumator trebuie sa plece
din spital lamurit asupra faptului ca tusea lui 'tabagica' de multe ori ascunde debutul unei boli
canceroase a aparatului respirator, care trebuie verificat prin examinarii de specialitate.
Bolnavul cu afectiuni respiratorii trebuie educat in privinta evitarii:
 - mediului poluant (alergeni, fumul, substantele
toxice sunt
iritante pentru mucoasa cailor respiratorii;
- evitarea respiratului pe gura in anotimpul rece si umed;
- evitarea contactului cu persoane care prezinta afec
tiuni
respiratorii;
- evitarea aglomerarilor in epidemiile virale;
- combaterea obezitatii (obezitatea duce la reducerea
expansiunii
cutiei toracice; Obezii sunt receptivi la infectii respiratorii
deoarece plamanii nu se dilata in intregime si secretiile nu sunt
mobilizate;
Protectia muncii pe sectia de pneumo-ftiziologie prevede purtarea mastilor de tifon
in cursul unor procedee de ingrijire:facerea patului, predarea lenjeriei murdare,recoltarea de
sputa si secretie nazofaringiana. Masca trebuie sa acopere atat cavitatea bucala cat si orificiile
nazale. Hainele de protectie se vor schimba cat mai des,iar inainte de a parasii serviciul,se va
face baie si se va schimba complet imbracamintea. Asistenta din astfel de servicii este bine
sa-si petreaca timpul liber in aer curat,ea se va prezenta constiincios si regulat la controale
sanitare periodice.
Externarea pacientului
Momentul externarii este stabilit de medicul de sectie. In momentul externarii asistenta
medicala are o serie de sarcini:-sa adune toate documentele bolnavului in vederea formularii
epicrizei;
- sa fixeze cu bolnavul ora plecarii pentru a-i putea
asigura
alimentatia si medicatia pana in ultimul moment;
- va verifica daca hainele cu care a venit bolnavul
sunt
corespunzatoare anotimpului iar daca nu sunt va anunta
familia;
 - de asemenea va anunta familia cu 2-3 zile asupra datei
iesirii
din spital;
- ii va inmana lui sau familiei lui biletul de iesire din spital;
- asistenta medicala il va insoti la magazia de hain
e,de
unde,dupa imbracarea bolnavului va prelua de la
acesta,efectele spitalului;
- i se va explica bolnavului tratamentul pe care trebuie
sa-l
urmeze in continuare;
- va informa bolnavul asupra regimului de viata si mai
ales,
asupra celui alimentar inceput in spital;
- i se va recomanda bolnavului sa urmeze
toate indicatiile
medicului, sa se prezinte la control, la o luna de la externare,
iar apoi mai rar in functie de evolutia bolii.
Cap. III. PREZENTAREA PLANURILOR DE INGRIJIRE

CAZUL1 CULEGEREA DATELORDate fixe: Numele si prenumele: S.B. Varsta

: 25 ani
Data nasterii: 16.01.1981
Inaltime: 1.80
Greutate: 78kg
Religie: ortodoxa
Sex: masculin
Date variabile: Str. Libertatii, nr.145, loc.Targu-Mures,
jud.Mures Ocupatia: student Echipa de sustinere:familia Conditii de
viata: corespunzatoare Antecedente heredo-colaterale
 neaga TBC
Antecedente patologice personale:
- bolile infectocontagioase ale copilariei
- apendiceectomie in anul 2000
Anamneza bolnavului:
Boala debuteaza acut in urma cu o saptamana, cu junghi toracic stang, febra
38 o -39, tratate cu ampicilina si gentamicina injectabile. Se interneaza in stare generala
alterata pentru investigatii sidiagnosticare.
Motivele internarii:junghi toracic
-
- febra, frisoane
- stare generala alterata
Problemele pacientului:
- dureri toracice.dispnee
- febra, frisoane
- inapetenta, astenie fizica
- constipatie, meteorism abdominal
- anxietate
Diagnostic la internare: Pleurezie stanga de etiologie TBC Data
internarii: 03.04.2006 Data externarii:18.04.2006

DIAGNOSTIC INTERV
OBIECTIVE
DE NURSING AUTON
data: 3.04.2006-04.04 2006 - inbunatatirea - asigura
1. Respiratie inadecata respiratiei si a - asi
manifestata prin : schimburilor
- dispnee datorita gazoase diminueaza d
exudatului masiv care ventilatie maxim
comprima plamanul
- ajut pa
- dureri toracice initial
puternice, accentuate la antalgica, pe
miscarea toracelui si
diminuate odata cu
acumularea de lichid

reduce miscarile
- oxig
cu dispnee accen
- pentru
necesara efectua
medic
- informe
scopul punctiei
timpul punctiei
- la indi
o fiola de atropi
punctiei pentru
(atropina scade
 data: 05.04.2006-06.04.2006 - asigurarea - asigur
2. Hipertermie din cauza unei perioadele febri
procesului infectios la temperaturi - asigur
nivelul pleurei manifestat normale in salon
prin: - asigur
- frisoane schimb dupa fie
- diaforeza transpira
- febra in platou' (39-40C) - sterg
dupa fiecare va
cate ori este nev
- invat
debumbac a
schimbefrecven
- comba
administrarea
sucuri, ceaiuri
- la indic
medicatie
Aspirina,Parace
vitamine din co
data: 07.04.2006-08.04.2006 - pacientul sa sepoata - asigur
3. Alimentatie alimentacorespunzator un anturaj cores
inadecvatamanifestata prin: - aerises
- inapetenta fiecareimese
- scadere in greutate - educ
- astenie fizica privesteimportan
tratamentului m
alimentar
- admini
functie de orarul
- asigur
 constitui un ap
glucide si multe
organismului.
- prezin
tavaprotejata cu
- dupa
pleural inurma
va impune un re

data:.09.04.2006-l 0.04.2006 pacientul saprezinte - se a

4. Absenta peristaltismului untranzitintestinal normal lichide
intestinal manifestat prin: - se rec
- constipatie - se
- meteorism abdominal supozitoare c
ciocolax
data: 11.04.2006-12.04.2006 pacientul sa aiba un - solicit
5. Dificultate in a se odihni somnlinistit,odihnitor pe perioadainternarii evite'picotelile,,
manifestata prin: zilei, antrenandu
- treziri frecvente - asigur l
- insomnii deconfort termic
- aerises
somnului noctur
- planific
delegate, astfel i
pacientul
- la
administrezsomn
 data:13.04.200 - pacientul - preiau pacientul din Pacie
6-14.04.2006 sacomunice celputin momentul internarii si ma prezint cu ntul se
6. Comunicare non- verbal numele, functia si rolul meu in simte
la nivel cu echipa de ingrijire echipa de ingrijire in
afectiv sigur
pe toata - realizez un climat
inadecvata din cauza anta
alterarii perioadaspitalizarii de liniste,calm,asigurand pacientul deoar
profunde a starii - pacientulde intreaga mea disponibilitate in ece sunt
generale, sa fie linistit
acordarea ingrijirilor preze
manifestata prin: si convins - ma adresez calm pacientului nta in
- anxietate perm
- de prezenta si familiei, asigurandu-l ca echipa de
anenta
familiei pe toata ingrijire va face tot posibilul
- somnolenta langa
perioada bolii pentru evolutie buna
diurna bolnav.
- asigur familia ca pacientul
nu va avea dureri si ca voi fi prezenta
in
permanenta langa bolnav.

FUNCTII VITALE
T RECOLTARI DE PRODUSE E
Data P R T
.A. mm BIOLOGICE SI PATOLOGICE PARACL
ULS ESP. EMP.
Hg
3.04.2 1 1 1 4 V.S.H. -
006 10/70 00 4 0 VN: 1h 4-6 mm,2h 5-10 radiologi
4.04.2 1 8 1 3 mm VB:1h 90mm, 2h 120 mm prezenta
006 00/60 2 6 9 Hemoglobina cavitatea
5.04.2 1 7 1 3 VN: 14-18 g% VB: 10g% -
006 20/75 8 8 8.9 Hematocrit VN:4 reactia l
6.04.2 1 7 1 3
5 9% VB: 30,1% (I.D.R.) -
006 00/70 5 7 8.2
7.04.2 1 6 1 3 Leucocite -

006 15/65 9 6 7.9 VN: 4-8mil/mm3 za

 8.04.2 1 7 1 3
006 10/70 2 6 7.9
9.04.2 1 7 1 3
006 10/60 6 7 7.2
10.04. 1 7 1 3
2006 00/75 0 6 7.2
11.04. 1 6 1 3
2006 00/60 4 6 7

VB: 13 mil/mm3 -
Glicemie lichidului
VN: 70-120 mg% -ex
VB: 94mg% sangelui
G.O.T.
VN: 2-46 u/l VB: 18 u/l
G.P.T.
VN:2-49u/l VB:9u/l
Fimbrinogen VN:20
0-400mgVB: 325 mg
Ex.sputei
VN: negativ VB negativ

CAZUL 2
CULEGEREA DATELOR
Date fixe: Numele si
prenumele: A.C. Varsta: 21 ani
Data
nasterii: 3.02.1985 inaltime: 1.7
2m
 Greutate: 57kg
Religie: reformat
Sex: masculin
Date variabile: str. Principala, nr. 44, loc. Gornesti, jud.Mures
Ocupatia: mecanic Echipa de sustinere: familia Conditii de viata:
corespunzatoare
Antecedente heredo-colaterale:
- neaga T.B.C.
Antecedente patologice- personale:
- bolile infectocontagioase ale copilariei
- amigdalite acute repetate
Anamneza bolnavului:
Bolnavul acuza dureri toracice, febra 38-39C, tuse iritativa, scadere ponderala, apetit
scazut. Se prezinta la medic care ii pune diagnosticul de Pleurezie serofibrinoasa a marii cavitati
stangi si este internat la clinica de Pneumoftiziologie din Targu-Mures pentru confirmarea
diagnosticului si tratament.
Motivele internarii:
- junghi in regiunea hemitoracelui stang
- febra neregulata
- tuse seaca
- scadere ponderala
Probelemele pacientului:
- durere
- febra, frison
- scadere ponderala
- anxietate
Diagnostic de internare: Pleurezie serofibrinoasa a marii cavitati de etiologie T.B.C.
Data internarii: 06.04.2006 Data externarii: 12.05.2006

DIAGNOSTIC INTERVENTII
OBIECTIVE
 DE NURSING
data: 07.04.2006
1. Respiratie inadecvata
manifestata prin :
- dispnee datorita
exudatului masiv care
comprima plamanul
- junghi in regiunea
hemitoracelui stang
data:08.04.2006- - asigurarea unei
09.04.2006
2. Hipertermie din cauza
procesului infectios la
nivelul pleurei manifestat
prin:
AUTONOME SI DELEG
imbunatatirea - asigurarea repausului la pat
respiratiei si a - asigurarea pozitiei care dimin
schimburilor durerea si faciliteaza o ventil
gazoase maxima
- ajut pacientul sa adopte o poz
antalgica, pe partea bolnava,p
reduce miscarile costale
- oxigenoterapie la bolnavii cu
accentuata
- pentru combaterea dispneei e
necesara efectuarea toracoce
catre medic
- informez pacientul cu privire
punctiei si pozitia in care va
timpul punctiei
- la indicatia medicului admini
fiola de atropina cu 30 de mi
inaintea punctiei pentru a pre
accidentele (atropina scade
excitabilitatea generala si a n
pneumogastric)
- in timpul punctiei il indrum s
mentina tusea pentru a evita
accidentele
- dupa efectuarea punctiei ajut
sa adopte o pozitie comoda in
supraveghez functiile vitale ,
tegumentelor periodic
- pentru combaterea durerii la i
medicului administrez antialg
Algocalmin, Mabron, Tramad
- explic pacientului importanta
gimnastici respiratorii si il i
sa
o efectueze
- asigurarea repausului la pat in
temperaturi perioadele febrile
normale - asigur conditii de confort term
salon
- asigur lenjerie adecvata pe ca
- frisoane schimb dupa fiecare val de tr
- diaforeza - sterg tegumentele pacientului

-febra neregulata(39.2C) fiecare val de transpiratii si o

ori este nevoie

- invat pacientul sa poarte sose
bumbac absorbante si sa le sc

frecvent
- combaterea deshidratarii
prin administrarea de lichide
sub forma
desucuri,ceaiuri - la
indicatia medicului
administrez medicatie
antipiretica:
Aspirina,Paracetamol,
antibiotica si vitamine
dincomplexul B
 data: - pacientul sa - asigur un climat
10.04.200611.04.2006 3.Alimentatie sepoata corespunzator si un anturaj limenta
inadecvatamanifestata prin: alimentacorespunzator corespunzator
- apetit scazut - scadere varstei - aerisesc bine demanc
ponderala salonul inaintea
fiecarei mese - educ
bolnavul in ceea ce
priveste importanta
respectarii tratamentului
medicamentos si a regimului
alimentar - administrarea
medicamentelor in functie de
orarul mesei - asigur un
regim alimentar care
va constitui un aport
suficient de proteine, glucide
si multe lichide
pentru hidratarea
organismului. - prezint
meniul atractiv pe o
tavaprotejata cu un servet
curat - dupa evidentierea
lichidului pleural in urma
examenului radiologic,se va
impune un regim hiposodat
 data:12.04.2006-13.04.2006 - pacientul sa - preiau pacientul
4. Comunicare la comunice cel putin non- din momentul internarii si siguran
nivelafectiv inadecvata din verbal cu echipa de ma prezint cu numele,functia perman
cauza alterarii profunde a ingrijire pe toata si rolul meu in echipa de
starii generale, manifestata perioada spitalizarii ingrijire - realizez un climat
prin: - anxietate - somnolenta - pacientul sa fie linistit si deliniste,calm,asigurand
diurna convins - de prezenta pacientul de intreaga mea
familiei pe toata perioada disponibilitate in acordarea
bolii ingrijirilor - ma adresez
calm pacientului si
familiei, asigurandu-l ca
echipa de ingrijire va face tot
posibilul pentru evolutie
buna - asigur familia ca
pacientul nu va avea dureri
si ca voi fii prezenta
inpermanenta langa bolnav.
data:14.04.2006- - pacientul - se
15.04.2006 sa prezinte un tranzit administreaza multe untranz
5.Absenta peristaltismului intestinal normal lichide - se
intestinal manifestat recomanda
prin:- constipatie - meteorism miscare - se
abdominal administreaza
supozitoare
cu glicerina sau
ciocolax
Masurarea functiilor vitale
Data Ora T.A. P Res Te
mm/Hg uls p. mp.
07.04.2006 700 110/7 7 13 39.2
0 5
 08.04.2006 700 100/6 8 15 39.2
0 4
09.04.2006 120/7 7 18 38.5
700
5 4
10.04.2006 700 100/7 7 15 37.9
0 9
00
11.04.2006 7 115/6 6 16 38
5 9
00
12.04.2006 7 110/7 7 15 37.2
0 5
13.04.2006 110/6 7 18 36.8
700
0 2
14.04.2006 100/7 6 15 36.6
700
5 9
00
15.04.2006 7 100/6 8 16 37
0 4
Examene de laborator:
EX. CONDITII DE RECOLTARE VALORILENOR
CERUT MALE IENT
V.S.H. 1.6 ml sange venos + 0.4 ml citrat de lh 4-6mm 2h 5-
sodiu 10mm
Hemoglobi 2 ml sange venos + anticoagulant 14 -18g%
na (heparina) sauE.D.T.A.

Hematocrit 2 ml sange venos + anticoagulant 45 9%

(heparina) sauE.D.T.A.

Leucocite 2 ml sange venos + anticoagulant 4-8mil/mm3

(heparina) sauE.D.T.A.
Glicemie 2 ml sange venos + 0.4mg florura de 70-120mg%
natriu
G.O.T 3-4 ml sange venos fara anticoagulant 2-46 u/l
G.P.T 3-4 ml sange venos fara anticoagulant 2-49 u/l
Fimbrinog 4-5 ml sange venos + 0.5ml citrat de 200-400 mg
en natriu3.8%
 Ex.de urin se recolteaza urina de dimineata in negativ
a recipiente curate
Ex.sputei se recolteaza sputa prin expectoratie in negativ
baloane cu gatul larg sau in cutii Petri. inainte de
recoltare bolnavul isi va face toaleta
bucala,rinofaringiana si nazala Bolnavul tuseste
si ce se rupe in urma tuseiexpectoreaza in vasul
cu gatul larg steril sau in cutiaPetri,

Ex. -reactia Rivalta pozitiva

Iichidului
Glicopleuri 70-100 mg%
e
Amilaze 24-99U/l
pleurale
LDH 230-460U/l
pleural
Proteinople 6.2-8gr/dl
urie
Examinari paraclinice:
- examen radiologic
- intradermoreactia la tuberculina (I.D.R.)
- toracocenteza
- examenul lichidului pleural
- examenul sangelui
- E.K.G.
- sumar de urina

Administrarea medicamentelor:
Denumi C D Actiune Efecte secu
rea alea oza
Izoniazida or lx300 bacteriostatic cefalee, ameteli, polinefr
al mg
 Rifampicin or lx600 antibiotic-bactericid greata, voma, diaree, an
a al mg scotom, afectarea ficatului, hemo
Pirazinami or lxl50 antituberculos leziuni hepatice, icter, an
da al 0mg
Prednison or Ix25 antiinflamator,antialer pirozis, epigastralgii
al mg gic,antitoxic,antileuce mic agravareadiabetului, insomnie
activarea sau agravarea ulcerulu

Augmentin or 3x62 antibiotic diaree, indigestie, candid

al 5mg
Paracetam or 3x50 antipiretica eruptii cutanat
ol al 0mg nalgezic trombocitopenie,leziuni renale, a
Diclofenac or 2x25 antiinflamator greturi, varsaturi, insomn
al mg
Dicarbocal or Ix6m antiacid gastric hipersecretie gastrica, ins
m al g
Codenal or 3x20 antitusiv constipatie, greata, voma
al mg
Alimentatie si hidratare:
In primele zile bolnavului i se recomanda repaus la pat.Pe cursul spitalizarii
bolnavul va urma un regim hiposodat cu multe proteine si glucide,si multe lichide pentru
hidratarea organismului.
Concluzii generale:
Am urmarit pacientul A.Z., in varsta de 21 ani timp de 6 zile si am constatat o rapida
imbunatatire a starii generale a acestuia.
Bolnavul se interneaza in stare grava,i se efectueaza examene radiologice si de
laborator care releva unele modificarii ale valorilor normale ale analizelor de sange,iar
radiografia toracica ne arata prezenta lichidului in partea stanga a plamanilor.
Ingrijirile acordate si tratamentul efectuat au dus la imbunatatirea starii bolnavului si a
nevoilor deficitare. Nevoia de a respira este partial satisfacuta dupa efectuarea punctiei. Bolnava
nu mai acuza durerii dupa efectuarea punctiei, febra incepe sa scada dupa administararea
antipireticelor. Bolnavul se alimenteaza corespunzator,si-a recapatat pofta de mancare si
consuma multe lichide pentru a compensa pierderile suferite in perioada febrila.
 Tratamentul a constat in administarea de: Tuberculostatice (Izoniazida, Pirazinamida);
Corticoterapie (Prednison); Antibiotice dupa antibiograma, vitamine din complexul B.
Tratamentul medicamentos este benefic pe perioada spitalizarii.

CAZUL 3.
CULEGEREA DATELOR
Date fixe: Numele si
prenumele:M.A. Varsta: 28ani
Data nasterii: 3.11.1978
Inaltime: 1.72m
Greutate: 57kg
Religie: ortodoxa
Sex: feminin
Date variabile: str. Principala, nr. 44, loc. Santana de
Mures Ocupatia: croitoreasa Echipa de
sustinere: familia Conditii de viata: corespunzatoare
Antecedente heredo-colaterale:
- neaga T.B.C.
Antecedente patologice - personale:
- bolile infectocontagioase ale copilariei
Anamneza bolnavului:
Doamna F.S. se prezinta la medic acuzand durere toracica, dispnee, febra, frisoane,
transpiratii, indeosebi noaptea. La indicatia medicului de familie, a urmat un tratament
injectabil cu Ampicilina 2x500 mg. Starea pacientei se agraveaza, necesitand spitalizare si
tratament de specialitate.
Motivele internarii:
- durere toracica
- febra,frisoane
 - transpiratii
- scadere ponderala
Probelemele pacientului:
- durere
- febra, frison,transpiratii
- inapetenta,scadere ponderala
- anxietate,insomnie,somn nelinistit
Diagnostic de internare: Pleurezie serofibrinoasa de etiologie T.B.C.
Data internarii: 10.05.2006
Data externarii: 10.06.2006

DIAGNOSTI OBIECTIVE INTERVENTII AUT

C DE NURSING ONOME SI DELEGATE
 data: 11- - imunatatirear - asigurarea repausului la
12.05. 2006 espiratiei si pat - asigurarea pozitiei care
1.Respiratie aschimburilorgazoase diminueazadurerea si faciliteaza o
inadecvatamanifestat ventilatie maxima- ajut pacientul sa
a prin: - dispnee adopte o pozitieantalgica, pe partea
datoritaexudatului bolnava,pentru a reduce miscarile
masiv care comprima costale - oxigenoterapie la bolnavii cu
plamanul - dureri dispneeaccentuata - pentru combaterea
toracice dispneei este necesara efectuarea
initialputernice, toracocentezei de catre medic - informez
accentuate la pacientul cu privire la scopulpunctiei si
miscarea toracelui si pozitia in care va sta in timpul
diminuate odata punctiei - la indicatia medicului
cuacumularea de administrez o fiola de atropina cu 30 de
lichid minute inaintea punctiei pentru a preveni
accidentele (atropina scade excitabilitatea
generala si a nervului pneumogastric) - in
timpul punctiei il indrum sa-si mentina
tusea pentru a evita accidentele - dupa
efectuarea punctiei ajut bolnavul
sa adopte o pozitie comoda in
pat: supraveghez functiile vitale ,culoarea
tegumentelor periodic - pentru
combaterea durerii la indicatia medicului
administrez antialgice: Algocalmin,
Mabron,Tramadol- explic pacientului
importanta gimnastici respiratorii si il
invat cum sa o efectueze
 data: 12- - asigurarea - asigurarea repausului la pat in
13.05.2006 unei temperaturinormale perioadele febrile - asigur conditii de
2. confort termic in salon - asigur lenjerie
Hipertermie din adecvata pe care o schimb dupa fiecare val
cauza procesului de transpiratii - sterg tegumentele
infectios la nivelul pacientului dupa fiecare val de transpiratii
pleurei si ori de cate ori este nevoie - invat
manifestatprin: - fr pacientul sa poarte sosete de bumbac
isoane - diaforeza - absorbante si sa le schimbe
febra in platou' frecvent - combaterea deshidratarii
(39- 40C) prinadministrarea de lichide sub forma de
sucuri,ceaiuri - la indicatia medicului
administrez medicatie antipiretica:Aspirina,
Paracetamol, antibiotica si vitamine
din complexul B

data: 14- - pacientul sa - asigur un climat

15.05.2006 se poata alimenta corespunzator si un anturaj
3.Alimentati corespunzator varstei
e inadecvata
 manifes corespunzato - aerisesc bine regimulalimentar
tata r salonul inaintea Si prezintapofta d
prin: - inapete fiecareimese - educ
nta - scadere bolnavul in ceea ce
in privesteimportanta
greutate - aste respectarii tratamentului
nie fizica medicamentos si a
regimului
alimentar - administrarea
medicamentelor in
functie de orarul
mesei - asigur un regim
alimentar care va
constitui un aport suficient
de proteine,glucide si multe
lichide pentru
hidratarea organismului. -
prezint meniul atractiv pe o
tava protejata cu un servet
curat - dupa evidentierea
lichidului pleural in urma
examenului radiologic,se va
impune un regim hiposodat
 data: 16- - pacientu - solicit Pacientul se poate
17.05.2006 l sa aiba un somn pacientului si il ajut sa
4. Dificultate linistit, odihnitor pe evite'picotelile,, din
in a se odihni ; perioada internarii cursul zilei,antrenandu-
manifestata l in activitatii de relaxare
prin: - treziri - asigur linistea nocturna
frecvente - insomn si conditii de confort
ii termic - aerisesc
incaperea inaintea
somnului
nocturn - planific
ingrijiriile si
interventiiledelegate,
astfel incat sa evit
trezireapacientului intre
orele22-6. - la indicatia
medicului
administrez somnifere
data: 18- - pacientul sa - preiau pacientul Pacientul se
19.05.2006 comunice cel putin din momentul internarii simte insigurantadeoarec
5. non-verbal cu echipa sima prezint cu langabolnav.
Comunicare la nivel de ingrijire pe toata numele,functia si rolul meu
afectiv inadecvata din perioada spitalizarii - in echipa de ingrijire -
cauzaalterarii pacientul sa fie linistit realizez un climat
profunde a si convins de deliniste,calm,asigurand
starii generale, prezentafamiliei pe pacientul de intreaga mea
manifestata toataperioada bolii disponibilitate in acordarea
prin: - anxietate ingrijirilor - ma adresez
- somnolenta diurna calm pacientului si
familiei,asigurandu-l ca
echipa de ingrijire va
 facetot posibilul pentru
evolutie buna - asigur
familia ca pacientul nu va
avea dureri si ca voi fii
prezenta in
permanenta langa bolnav.

Urmarirea functiilor vitale:

Data Ora T.A.m P Resp. Temp.
mHg uls
11.05.2006 110/70 1 13 39.9
700
00
00
12.05.2006 7 100/60 8 15 39.9
2
13.05.2006 120/75 7 18 38.1
700
8
00
14.05.2006 7 100/70 7 17 37.2
5
00
15.05.2006 7 115/65 6 16 37.9
9
16.05.2006 110/70 7 16 37.9
700
2
17.05.2006 110/60 7 17 37.2
700
6
18.05.2006 100/75 7 16 37.2
700
0
00
19.05.2006 7 100/60 6 16 37
4
 Examen de laborator:
EX. CONDITII VALORILENORMAL
CERUT DE RECOLTARE E U LUI
V.S.H. 1.6 ml sange venos + 0.4 ml lh 4-6mm 2h 5-10mm
citrat de sodiu
Hemoglobin 2 ml sange venos + 14-18g%
a anticoagulant (heparina) sau
E.D.T.A.
Hematocrit 2 ml sange venos + 45+/-9%
anticoagulant (heparina) sau
E.D.T.A.
Leucocite 2 ml sange venos + 4-8 mil/mm3
anticoagulant (heparina) sau
E.D.T.A.
Glicemie 2 ml sange venos + 0.4 mg 70-120 mg%
florura de natriu
G.O.T 3-4 ml sange venos fara 2-46u/l
anticoagulant
G.P.T 3-4 ml sange venos fara 2-49u/l
anticoagulant
Fimbrinogen 4-5 ml sange venos + 0.5 ml 200-400mg
citrat de natriu 3.8%
Ex.de urina se recolteaza urina de -
dimineata in recipiente curate
Ex.sputei se recolteaza sputa prin negativ
expectoratie in baloane cu
gatul larg sau in cutii Petri. Inainte
de recoltare bolnavul isi va face
toaleta bucala,rinofaringiana si
nazala Bolnavul tuseste si ce se
rupe in urma tusei expectoreaza in
 vasul cu gatul larg steril sau in
cutia Petri,

Ex.lichid reactia Rivalta pozitiva

ului pleural

Amilaze pleu 24-99 U/l

rale
Proteinopleu 6.2-8gr/dl
rie
LDH pleural 230-460U/1
Glicopleurie 70-110mg%

Examinari paraclinice:
- examen radiologic-ne arata prezenta lichidului pleural
- intradermoreactia la tuberculina(I.D.R.)-pozitiva
- toracocenteza
- examenul lichidului pleural
- examenul sangelui
- sumar de urina
Administrarea medicamentelor:
Denumirea C Doza Actiune Efecte
alea
Izoniazida o lx300mg bacteriostatic cefalee, ameteli,
ral convulsii
Rifampicina o lx600mg antibiotic-bactericid greata, voma,
ral anorexie, cefalee, ameteli,
afectarea ficatului, hemoliz
 Pirazinamida o lxl500m antituberculos leziuni hepatice,
ral g anorexie, voma, greata
Prednison o 2x25mg antiinflamator,antiale pirozis, epigastralg
ral rgic,antitoxic,antileuc emic agravarea diabetului, insom
glaucom, activarea sa
ulcerului gastro-duodenal

Augmentin o 3x625mg antibiotic diaree, indigestie

ral intestinale

Paracetamol o 2x500mg antipiretic,a eruptii cutanate

ral nalgezic trombocitopenie, leziuni
agranulocitoza
Diclofenac r 2x1 sup antiinflamator
ectal
Dicarbocalm o 3x6mg antiacid gastric hipersecretie gastr
ral renala
Codenal o 3x20mg antitusiv constipatie, greata,
ral
Alimentatie si hidratare:
In primele zile bolnavei se recomanda repaus la pat. Pe cursul spitalizarii bolnava va
urma un regim hidric,hiposodat cu multe proteine, glucide si multe vitamine.
Concluzii generale:
Am urmarit pacienta F.S. timp de 8 zile si am constatat o imbunatatire a starii generale a
bolnavei. Bolnavei i s-a recoltat sange pentru efectuarea analizelor biologice, sange pentru
V.S.H., hemoleucograma, glicemie, transaminaze, fibrinogen. Valorile examenelor biologice
sunt usor modificate, insa V.S.H.-ul este foarte ridicat. S-a recoltat urina pentru sumar de urina,
ale carui rezultate sunt bune. De asemenea s-a recoltat sputa si lichid pleural pentru
determinarea bacteriei care a produs infectia. Sputa a iesit negativa,insa in lichidul
pleural s-a evidentiat prezenta bacilului Koch.
Bolnava a fost supusa unei radiografii toracice care arata prezenta lichidului pleural
in cavitatea pleurala.
 La internare bolnava prezinta temperatura crescuta 39.9C care se mentine in platou
cateva zile, pulsul a fost putin crescut, T.A. normala, si respiratia este deficitara.
Tratamentul prescris de medic constadin: Tuberculostatice (HTN, Pirazinamida,
Rifampicina), Corticoterapie (Prednison), Simptomatice (Paracetamol, Diclofenac,
Codenal), Antibiotice (Augmentin) si vitamine din complexul B.
Tratamentul a fost urmat corespunzator, efectele sale fiind benefice.
Dupa efectuarea punctiei pleurale (toracocentezei) bolnava urmeaza un regim alimentar
hiposodat, cu continut crescut de proteine si glucide.
Nevoile deficitare sunt satisfacute in momentul externarii.

Cap.IV. ANALIZA CAZURILOR DE BOALA PREZENTATE IN

PLANURILE DE INGRIJIRE
Primul caz de boala este al pacientului S.B. in varsta
de 25 ani, domiciliat in Tg-Mures la clinica de Pneumoftiziologie cu
urmatoarele simptome:junghi toracic, febra ridicata, stare generala alterata, cu diagnosticul
de pleurezie stanga de etiologie TBC. I se efectueaza bolnavului o punctie pleurala pentru
evacuarea lichidului. Cantitatea eliminata este de 800 ml, lichidul avand aspect serocitrin.
Bolnavul prezinta 6 nevoi fundamentale deficitare: nevoia de a respira,nevoia de a
mentine temperatura in limite normale,nevoia de a manca, nevoia de a elimina, nevoia de a
comunica, nevoia de a se odihni.
Obiectivele specifice legate de afectiunea de baza avute in vedere de asistenta medicala
sunt: asigurarea conditiilor de spitalizare,asigurarea unei bune respiratii, asigurarea unui climat
adecvat pentru mentinerea temperaturii constante,asigurarea unui regim alimentar
corespunzator,atat cantitativ cat sicalitativ, asigurarea igienei corporale adecvate pentru
mentinerea tegumentelor curate si uscate. In functie de nevoile deficitare asistenta medicala a
efectuat urmatoarele ingrijiri:
- in vederea obtinerii unei bune respiratii asistenta a asigurat
bolnavului
un salon curat si bine aerisit si aseaza bolnavul in pozitie semisezanda,
decubit dorsal sau lateral pe partea bolnava;
 - combaterea durerii se face prin schimbarea pozitiei bolnavului si
prin
administrarea de analgezice;
- in vederea scaderii temperaturii asistenta medicala asigura un
salon
aerisit,combate deshidratarea prin administrarea de lichide si
administreaza bolnavului medicatie antipiretica;

-
- alimentatia bolnavului va cuprinde multe proteine si vitamine care
sa
ajute la cresterea imunitatii bolnavului;
- asistenta va ajuta bolnavul pentru efectuarea igienei
corporale;lenjeria
bolnavului si cea de pat vor fischimbate cu o lenjerie curata si uscata.
Valorile normale ale produselor biologice au fost usor modificate, exceptie facand
V.S.H.-ul, care a fost foarte crescuta.
Tratamentul urmat de bolnav a constat din: Tuberculostatice (Rifampicin,
Pirazinamida, Izoniazida); Corticoterapice (Prednison); Simptomatice (Paracetamol, Codenal,
Diclofenac); Antibiotice pe baza antibiogramei (Augmentin); si Vitamine din complexul B.
La externare starea bolnavului este buna,bolnavul trebuie sa urmeze tratamentul
prescris la domiciliu, sa se fereasca de frig si eforturi fizice. Se va prezenta la control la o
luna de la externare.
Al doilea caz urmarit este al unei pacient A.C. in varsta de 21 ani, domiciliata in
Gornesti,care se interneaza in Clinica de Pneumoftiziologie cu urmatoarele acuze: junghi in
regiunea hemitoracelui stang, febra, frisoane, transpiratii, tuse seaca, scadere ponderala cu
diagnosticul de pleurezie serofibrinoasa de etiologie T.B.C.
Este supusa unei radiografii toracice care evidenteaza prezenta lichidului pleural in
cavitatea pleurala. In urma punctiei pleurale se extrag 900ml. lichid serocitrin, care examinat
releva prezenta bacilului Koch in lichidul pleural.
 Se recolteaza sange pentru investigatii de laborator. Valorile produselor biologice sunt
normale sau foarte putin modificate,iar V.S.H.-ul este foarte accelerat. Examenul urinii este
normal,iar in sputa nu se evidentiaza bacilul Koch.
Bolnavul prezinta 5 nevoi fundamentale deficitare: nevoia de a respira,nevoia de a
mentine temperatura in limite normale,nevoia de a manca si a bea,nevoia de a comunica,nevoia
de a elimina.
Obiectivele specifice legate de afectiunea de baza avute in vedere de asistenta medicala
sunt: asigurarea conditiilor de spitalizare,asigurarea unei bune respiratii,asigurarea unui climat
adecvat pentru mentinerea temperaturii constante,asigurarea unui regim alimentar
corespunzator,atat cantitativ cat sicalitativ, asigurarea unui somn linistit pe perioada
spitalizarii. In functie de nevoile deficitare asistenta medicala a efectuat urmatoarele ingrijiri:
- in vederea obtinerii unei bune respiratii asistenta a asigur
at
bolnavului un salon curat si bine aerisit si aseaza bolnavul in pozitie
semisezanda,decubit dorsal sau lateral pe partea bolnava. In
situatiile grave va administra O2.
- combaterea durerii se face prin schimbarea pozitiei bolnavului
si
-
- prin administrarea de analgezice.
- in vederea scaderii temperaturii,asistenta asigura un sal
on
aerisit,combate deshidratarea prin administrarea de lichide si
medicatie antipiretica.
-
- alimentatia bolnavului va cuprinde multe proteine si vitamine
care
sa ajute la cresterea imunitatii bolnavului.
Tratamentul urmat de bolnav a constat din:
- Tuberculostatice :Rifampicin,Pirazinamida,Izoniazida
- Corticoterapice: Cortizon
 - Simptomatice: Paracetamol, Codenal
- Vitamine: vitamine din complexul B
- Antibiotice dupa antibiograma.
La externare starea bolnavului este buna,bolnavul trebuie sa urmeze tratamentul
prescris la domiciliu,sa se fereasca de frig si eforturi fizice. Se va prezenta la control la o
luna de la externare.
Al treilea caz urmarit este al unei paciente M.A. in varsta de 28 ani, domiciliata in
Santana de Mures, care se interneaza in Clinica de Pneumoftiziologie cu urmatoarele acuze:
durere toracica, febra, frisoane, transpiratii, inapetenta, scadere ponderala cu diagnosticul de
pleurezie serofibrinoasa de etiologie T.B.C.
Este supusa unei radiografii toracice care evidenteaza prezenta lichidului pleural in
cavitatea pleurala. In urma punctiei pleurale se extrag 700ml. lichid serocitrin,care examinat
releva prezenta bacilului Koch in lichidul pleural.
Se recolteaza sange pentru investigatii de laborator. Valorile produselor biologice sunt
normale sau foarte putin modificate, iar V.S.H.-ul este foarte accelerat. Examenul urinii este
normal,iar in sputa nu se evidentiaza bacilul Koch.
Bolnava prezinta 5 nevoi fundamentale deficitare: nevoia de a respira, nevoia de a
mentine temperatura in limite normale,nevoia de a manca si a bea, nevoia de a comunica,
nevoia de a dormi.
Obiectivele specifice legate de afectiunea de baza avute in vedere de asistenta medicala
sunt: asigurarea conditiilor de spitalizare, asigurarea unei bune respiratii,asigurarea unui climat
adecvat pentru mentinerea temperaturii constante,asigurarea unui regim alimentar
corespunzator, atat cantitativ cat si calitativ,asigurarea unui somn linistit pe perioada spitalizarii.
In functie de nevoile deficitare asistenta medicala a efectuat urmatoarele ingrijiri:
-
-
- in vederea obtinerii unei bune respiratii asistenta asigura
bolnavei
un salon curat si bine aerisit si aseaza bolnava in pozitie
semisezanda,decubit dorsal sau lateral pe partea bolnava. In
situatiile grave va administra O2.
 - combaterea durerii se face prin schimbarea pozitiei bolnavei si
prin
administrarea de analgezice.
- in vederea scaderii temperaturii,asistenta asigura un salo
n
aerisit,combate deshidratarea prin administrarea de lichide si
medicatie antipiretica.
- alimentatia bolnavei va cuprinde multe proteine si vitamine care
sa
ajute la cresterea imunitatii bolnavei.
Tratamentul urmat de bolnava a constat din:
-
- Tuberculostatice :Rifampicin,Pirazinamida,Izoniazida
- Corticoterapice: Cortizon
- Simptomatice: Paracetamol,Codenal
- Vitamine: vitamine din complexul B
- Antibiotice dupa antibiograma.
La externare starea bolnavei este buna,bolnava trebuie sa urmeze tratamentul prescris
la domiciliu, sa se fereasca de frig si eforturi fizice. Se va prezenta la control la o luna de la
externare.
CAP. V. Concluzii generale asupra lucrarii
Lucrarea cu titlul 'Ingrijirea pacientului cu pleurezie serofibrinoasa de etiologie T.B.C.'
cuprinde cinci capitole:
Primul capitol trateaza, probleme legate de structura aparatului respirator respectiv a
pleurei, definitia, etiopatogenia, anatomia patologica, simptomatologia, semnele clinice,
examenele paraclinice, diagnosticul pozitiv, diagnosticul diferential, evolutia si tratamentul
pleureziei serofibrinoase de etiologie T.B.C.
Al doilea capitol se refera pe larg la atitudinea pe care o adopta asistenta medicala in
acordarea ingrijirilor pe sectia de pneumoftiziologie la un pacient cu pleurezie serofibrinoasa de
etiologie T.B.C:
 - supravegherea bolnavului din momentul internarii si pana l
a
externare
- asigurarea conditiilor de spitalizare
- asigurarea igienei corporale si generale
- pozitia bolnavului in pat
- urmarirea functiilor vitale si vegetative
- alimentarea bolnavului
- tratamentul medicamentos al bolnavului
- interventiile asistentei medicale in efectuarea toracocentezei
- efectuarea recoltarilor biologice si patologice
- educatia sanitara
- profilaxaia pleureziei serofibrinoase de etiologie T.B.C.
- externarea bolnavului.
In al treilea capitol sunt prezentate 3 cazuri de boala prin intermediul dosarului de
ingrijire.
Capitolul patru cuprinde analiza cazurilor de boala prezentate in planurile de
ingrijire.

BIBLIOGRAFIE

1. L. Gherasim

Medicina Interna vol.I Ed. a II-a Bucuresti,2003

2. M. Popescu, I.P. Stoicescu, C. Didilescu Pneumologie

Clinica Ed.Universitatii 'LucianBlaga' Sibiu, 1999
Anatomia si fiziologia omului, Ed.1996

Tehnica ingrijirii bolnavului,Vol.1,II, Ed. 1978

Manual de medicina interna pentru cadre medii, Ed. 1995
Tehnica ingrijirii bolnavului,Vol. I, II, Ed.1978
Ghid de nursing, Ed. 1995