BUCOVINA AGROTURISTICA

MITU IOANA LOREDANA

2017
 CUPRINS

INTRODUCERE .......................................................................................................3
CAPITOLUL I.Obiceiuri si traditii in zona Bucovinei .............................................5
CAPITOLUL II.Pensiuni agroturistice in Bucovina ...............................................15
2.1 Pensiune turistica ............................................................................................15
2.2 Pensiuni din Bucovina ....................................................................................16
CATOLUL III.NFIINTAREA UNEI PENSIUNI AGROTURISTICE N
JUDETUL SUCEAVA ............................................................................................19
3.1 Scopul proiectului ...........................................................................................19
3.2 Descrierea functionala si tehnologica .............................................................22
3.3 Distributia si promovarea ...............................................................................25
BIBLIOGRAFIE ......................................................................................................28
 INTRODUCERE

Turismul prezinta o activitate complexa in continua crestere, in plan economic

sintetizand rezultatele unui numar mare de activitati, iar in plan psiho-social constituindu-se ca
modalitate superioara de organizare a timpului liber, in care se recupereaza energiile cheltuite in
procesul muncii de orice fel, dar are loc, in mod intrinsec, si dezvoltarea personalitatii umane,
sporirea capacitatii sale creative.
Turismul include un ansamblu de masuri puse in aplicare pentru organizarea si
desfasurarea unor calatorii de agrement sau in alte scopuri, realizate fie prin intermediul unor
organizatii, societati sau agentii specializate, fie pe cont propriu, pe o durata limitata de timp,
precum si prin industriile adiacente care concura la satisfacerea nevoilor de consum turistic.
Toate acestea presupun insa, ca preexistente, o serie de conditii, materializate inainte de
toate prin amenajarile adecvate de baza materiala si infrastructura turistica.
Oferta turistica este formata din ansamblul atractiilor turistice care pot motiva vizitarea
lor. Practic, oferta turistica a unei tari, zone, statiuni cuprinde totalitatea elementelor care pot fi
puse in valoare la un moment dat pentru stimularea cererii turistice. Industria turismului este
caracterizata de doua categorii principale de servicii: serviciile legate de efectuarea calatoriei (a
voiajului propriu-zis) si serviciile prestate la locul de sejur.
Serviciile care dau continutul produsului turistic se constituie intr-un conglomerat sau o
combinatie de cel putin patru tipuri de baza (total diferite ca natura). Este vorba de serviciile de
transport, de cazare, de alimentatie si de agrement. Produsul turistic nu presupune intotdeauna
prestarea tuturor celor patru tipuri de servicii. Dintre toate serviciile care dau continutul
produsului turistic, indispensabil este serviciul de agrement caruia ii sunt asimilate si serviciile
de tratament si de alt interes, care motiveaza calatoriile, in lipsa caruia celelalte trei categorii ies
din sfera de cuprindere a turismului.
Calatoriile si turismul reprezinta, in esenta, o piata pe care se manifesta cererea
consumatorilor pentru o mare varietate de produse si servicii.
 Aceasta piata prezinta un interes deosebit in majoritatea tarilor, interes datorat ritmului
sau de crestere si dimensiunilor actuale, contributiei sale la dezvoltarea economica exprimata in
termeni de investitii, locuri de munca create si venituri, efectelor sale asupra comunitatilor-gazda
precum si impactului asupra mediului inconjurator.
 CAPITOLUL I

Obiceiuri si traditii in zona Bucovinei

n Bucovina, Crciunul este srbtoarea care se pstreaz, poate, mai mult dect n alte
pri, fr mari abateri de la tradiie. n preajma Crciunului, se recupereaz sau se restituie
lucrurile mprumutate prin sat, deoarece se consider c nu este bine s ai lucruri mprumutate pe
durata srbatorilor de iarn.
Crciunul este un minunat prilej pentru nfrumusearea interioarelor rneti, gospodinele
punnd, acum, sub streini diverse plante aromate (ochisele, minta creaa, busuioc, maghiran),
plante ce ramn expuse acolo o perioad ndelungat din anul viitor.
Datinile de Crciun sunt pregatite cu mult nainte, odata cu Postul Crciunului (15
noiembrie), cnd ncep s se constituie cetele de colindtori i se nva colindele ce vor fi rostite
n timpul marii srbtori.
n Bucovina, colindatul este nu numai o datin ci, prin modul de organizare, a devenit o
adevarat instituie, cu legi i reguli specifice. Copiii i tinerii se ntrunesc, din timp, n grupuri
de cte 6 persoane, pentru alctuirea viitoarelor cete, selecia fcndu-se n funcie de categoria
social, afinitaile personale, calitaile morale sau gradele de rudenie. Tot din timp se alege si
conductorul cetei - numit vtaf, calf sau turc - ce trebuie sa fie un bun organizator, sa aib
autoritate asupra tinerilor, sa aib o conduit moral ireproabili sa fie un bun dansator.
Poate cel mai important moment n derularea srbtorii Crciunului este seara de ajun,
atunci cand se pregateste o mas special, numit "masa de ajun", i ncep colindele.
Pregatirea mesei de ajun ncepea n primele ore ale dimineii, cnd gospodinele coceau
colacii "rotunzi ca Soarele i Luna " i un colac special, numit "Craciun", frumos mpodobit,
mpletit n forma cifrei opt, colac ce se pstra pn primavara, pentru a fi folosit n practicile
nceputului de an agrar. Tot acum erau preparate dousprezece feluri de mncare de post (gru
pisat i fiert, prune afumate fierte, bob fiert, sarmale cu crupe, ciuperci tocate cu usturoi, bor de
bureti, fasole fiart i "sleita" etc), precum i mncruri din pete. Bucatele erau aezate pe masa
din "casa cea mare", dupa ce pe aceasta se aternea cea mai frumoasa faa de mas. Uneori, sub
faa de mas se punea fn, peste mas se petrecea un fir de strmtur roie, legat sub form de
cruce, iar pe colurile mesei se aezau mciulii de usturoi. n mijlocul mesei se aeza un colac
rotund, iar n jurul su se ordonau dousprezece farfurii n care se aflau cele dousprezece
feluride mncare. Seara, dup trecerea preotului cu icoana, ntreaga familie se primenea i se
aeza la aceast mas.
Colindatul s-a pstrat cu mult acuratee n majoritatea comunitailor bucovinene. Datina
este deschis de ctre copii, care, n jurul prnzului, n grupuri mici, ncep colindul, trecnd, pe
rnd, pe la toate casele. In trecut, micii colindtori, nainte de a pleca s vesteasc Naterea lui
Iisus, se strngeau n cete pentru a-i cere iertare unii de la alii.
Colindele rostite de Crciun sunt considerate ca cele mai vechi forme literare, la noi fiind
atestate nca din Evul Mediu. Odat cu lsarea ntunericului, satele sunt animate de colindele
cetelor de flcai care strbat uliele, de la un capt la altul al satului, pe ntreg parcursul nopii.
Tinerii se mbraci astzi n costume de iarn tradiionale, cu sumane sau cojoace, i au cciulile
mpodobite cu mirt si mucate. eful cetei are cciula mpodobit cu panglici multicolore, ca
semn distinctiv.
TRADIII I OBICEIURI DE ANUL NOU
Srbatorile de iarna aduc cu ele miracolul Naterii Domnului, a sfrsitului i nceputului de
an. nsuirea fundamental a acestor srbatori este bucuria i sperana cu care omul ntmpin
trecerea de la anul vechi la anul nou, nceputul unei unei noi etape din via, fiind i nceputul
unei noi perioade de vegetaie din viaa stenilor. Acesta este momentul de a saluta cu bucurie
venirea Anului Nou, de a-l ntmpina cu cntece i jocuri, daruri i urri exprimate prin tradiii i
obiceiuri cunoscute fiind : Colindele, Capra, Ursul, Pluguorul, Sorcova.
Folclorul romnesc a grupat, obiceiurile n patru cicluri care concord celor patru
anotimpuri: obiceiuri de primavar, de var, de toamn i de iarn, acestea din urm fiind
deosebit de vaste, pe ntreg teritoriul folcloristic, ncrcate de semnificaii i simboluri pentru
cultura noastr popular. Conform tradiiei dupa lasarea secolului, fllcii din comuna, ce vor
mbrca costumele ciuiilor, a caprei, caut i mpac muzicanii (lutarii) care i vor nsoi la
parada mascailor, desfurat iniial n faa mulimii adunate n centrul satului n ultima zi a
anului, apoi se transfera pe la casele gospodarilor, a fetelor de mritat i pe la rude, ducand cu ei
i urturilede bun augur. Tonul pluguorului sau uratul este dat de ctre copii care, n ultima zi
din an, n preajma amiezei, ncep a umbla pe la case, rostind urturi i primind n schimb colaci,
fructe sau bani dup posibilitaile gazdelor. Urtura cea mai des rostiteste pluguorul, fiind
strns legat de mitul fertilitaii. Ctre seara copii se retrag fiecare la casele lor, alaiul
pluguorului fiind amplificat de cetele de mascai formate din ciui, uri, capre, banda jianu,
cldrari etc.
Dei nu se mai cunoate n totalitate sensul acestor semnificaii i simboluri, ntreg procesul
ritualic al acestor datini se desfoara respectnd tradiia transmis din tat n fiu , mtile de o
adevarat mestrie ntruchipnd diferite figuri mitologice, costumele, excelarea, nvatarea
dansului (jocul) ce l vor executa cetele i ntreaga recuzit sunt pregtite din timp, necesitnd
mult atente i respect, toate acordate acestor datini i obiceiuri.
Jocul ciuilor

Ciuii sunt ntlnii mai n toate satele din Bucovina, cunoscui ca buni dansatorii, ciui din
Zamostea, Dolheti, Zvoritea, Fntanele, care impresioneaza prin splendoare i elegan. Jocul
ciuilor are o valoare deosebit pentru steni, fiind unul din cele mai frumoase jocuri.
Tinerii ce formeaz grupurile de ciui sunt foarte buni dansatori, manifestnd prin joc
dinamismul i fora vital a tinereii. Dansul ciuilor inspira curajul i voinicia, vitejia celor ce
plecau s-i apere hotarele rii. Tricolorul este ntotdeauna prezent pe costumele ciuilor. Cei
care mbrac costumul de ciui sunt dotai cu capete de cal, confecionate din lemn i mbrcate
n pnz alb venind i cu alte elemente ornamentale (oglinzi, beteal, panglici). Capul de cal
este fixat ntr-un suport de lemn, de obicei o covat gurita la mijloc acoperit de o fustanel din
pnza alba, peste care se aplic elemente decorative. Ciuii sunt grupai n cete conduse de un
cpitan. Jocul acestor tineri, care intrepreteaz dansul ciuiilor se desfoar faa n fa, n linie
i n cerc, sub comanda cpitanului , amintindu-ne parc de un atac cavaleresc.
Jocul ursului
Pregtirea costumului de urs pentru mascarada de Anul Nou se face din timp, cu o
deosebit minuiozitate, capul de urs este confecionat dintr-un suport metalic astfel ncat s
redea ct mai real forma de cap a animalului, peste care se ntinde o piele de miel, fiind
mpodobit ulterior cu ireaguri de mrgele. Tinerii ce mbrac acest costum poart de la gt n jos
un cojoc lung ntors pe dos sau o blan de oaie, n mn in un toiag (bta) avnd la unul dintre
capete un lan scurt de care se prinde un franj de culoare roie. De notat faptul c fiecare sat
component al comunei ntrunete caracteristicile tradiionale participnd la desfaurarea acestor
parade prin cetele proprii de caiui, uri, capre etc. Cetele de uri sunt formate din grupuri de 3
pana la 6 personaje, n frunte cu un ursar, costumul acestuia fiind confecionat dintr-un material
n care roul este culoarea predominant.
Tinerii cei mai vnjoi ce mbrac aceste mti, au ocazia de a-i etala fora si iscusina,
caractere ntlnite la urs, ridicandu-i ursarul pe bte i purtat pe umerii acestora, si fac loc prin
mulimea adunat la aceast desfaurare de parade mascate ce au loc n ultima zi a anului n
centrul satului, intrand n spaiul special amenajat, scena derulrii acestor tradiii, n
acompaniamentul tobei i strigtelor produse de ctre ursar.
Jocul urilor este imprimat dupa un ritual vechi, n care se mimeaz moartea ursului apoi
renvierea, rotirea acestora n cerc i ridicarea pe toiag (bt), fcnd parc aluzie la depirea
iernii acestui animal prin hibernare i venirea primverii, simbol al regenerrii vegetaiei. Jocul
urilor este la fel de spectaculos ca i cel al ciuilor fiind foarte apreciat.
Jocul caprei
 Un loc deosebit l ocupa i jocul caprei, ntre jocurile cu mati. Costumul este confecionat
dintr-un cap care s redea cat mai real forma capului de capr sculptat n lemn, maxilarul inferior
este mobil, n timpul dansului acesta este acionat fiind tras de o sfoara, producnd sunetele unei
clmpniri n ritm de fluier sau a strigturilor intrepretate de ctre cioban cum ar fi: a, a, a,
cpri, a!..s corespund ct mai mult cu realitatea capul este ncadratde de dou cornie
mpodobite cu oglinzi i panglici, fixat apoi de un b care se sprijin de pmnt.
Corpul personajelor care intrepreteaz rolul caprei este acoperit n prezent cu o scoar,
peste care se cos diferite panglici, dei pn nu demult, costumul caprei era acoperit cu stuf.
Dansul caprei este sltare, intrepretnd felul zvpiat de a fi al acestor animale, totul se
desfoar pe ritmul i n acordul cntecelor unui fluiera. Ca i la jocul urilor i la jocul caprei
sunt ntlnite mai multe faze printre care mbolnvirea, moartea i renvierea.
Cercettorii presupun c dansul caprei provine din ceremoniile sacre arhaice nchinate morii
i renaterii divinitii. Jocul caprei este cunoscut ca fiind numrul final, subordonndu-se cetelor
de ciui i uri.
Oamenii din Bucovina sunt vestii pentru tradiii, n special cele legate de Anul Nou. n toate
satele, cetele de flci se pregtesc pentru urturi, iar gospodarii ateapt s apar "Ursul",
"Capra", "Bunghierii", "Ciuii", "Malanca", "Jienii". "Mascaii", aa dup cum le spune toat
lumea, i pregtesc din timp recuzita. Mai ales mtile, care vorbesc cel mai mult despre
imaginaia i umorul steanului romn. Unii meteri s-au specializat n confecionarea
costumelor, ele devenind cu timpul adevrate podoabe de art popular.
Jocurile practicate cu prilejul srbtorilor de iarn snt diferite n satele din nordul
Moldovei. La Zamostea, ca i la Zvoritea sau la Vrful Cmpului, jocul ciuilor reprezint cel
mai ndrgit dans din alaiul tradiional. Jocul este condus de ctre un dresor numit comis, care
dirijeaz dansul prin pocnituri de bici. Strigturile i fondul muzical, almurile i btile de tobe
completeaz frumuseea spectacolului. Dac acest fel de manifestare ne duce cu gndul la
arhaice practici magice de alungare a maleficului, "Pluguorul", alt obicei, este strns legat de
mitul fertilitii.
Vorbe frumoase, de prosperitate i belug tiu s spun meteugit cetele din cheia,
Cajvana, Bosanci, Mihoveni, Drgueni sau Mlini.
TRADITII I OBICEIURI DE PATI
Cea mai mare srbtoare a cretinilor, nvierea Domnului, este prilejul, pentru romni, de a
tri clipe de bucurie sfnt, dar i de a srbtori n cadrul comunitii.
Cea mai rspnditi mai renumit tradiie a ncondeiatului oulor este n Bucovina. Mai
nti, aici se ncondeiau ou crude, apoi fierte, iar azi se nchistresc ou golite de coninut.
Instrumentul cu care se "scriu" oule se numete chisi (un vrf ascuit de tabl de aram, fixat
ntr-o mciulie a unui ba plat). Tehnica tradiional spune c la ncondeiat se mica oul, iar nu
instrumentul. Acum se mai folosete i penia, n cazul ncodeierii oulor cu tu.
Ziua nvierii Domnului, cunoscut i sub numele de Pati ncepe, din punct de vedere
liturgic, n noaptea dinainte; la miezul nopii, cnd se spune ca mormntul s-a deschis i a nviat
Hristos. Chiar dac romnii particip n numr destul de mic la Sfnta Liturghie din aceast
noapte sfnt, ei vin la Slujba nvierii, pentru a lua lumin. Apoi se duc pe la casele lor,
revenind, dimineaa, la biseric, n locurile unde se sfinete pasca i prinoasele. n Bucovina e
obiceiul ca, n noaptea nvierii, s se lase luminile aprinse n toata casa i n curte, ca sa fie
luminat gospodaria, n cinstea luminii pe care a adus-o Hristos n lume, prin nvierea Sa. Din
acest moment salutul obinuit este nlocuit cu cel de "Hristos a nviat", la care se rspunde
"Adevarat a nviat", salut pstrat pana la nlarea Domnului. Este o forma de mrturisire a
nvierii i a credinei cretine.
Oule de Pati
Din marea Sptmnii Mari, dar mai ales n zilele de joi, vineri i smbt, n toate
gospodriile bucovinene se vopsesc oule roii de Pati. Obiceiul folosirii oulor colorate n
practicile de renovare a timpului primvara, cand se serba, odinioar, Anul Nou, ine de mitul
cosmogonic al oului primordial, pe care il gsim i n unele legende bucovinene.
n Bucovina oule de Pati sunt numite cu un termen generic "merioare" i erau, la nceput,
colorate numai n rou ("rosete") pentru ca mai trziu s se rspndeasca i practica vopsirii
n galben ("glbinete"), n verde ("verdee"), n albastru ("albstrele") i n negru ("negrete").
Alt dat, culorile se obineau numai din plante ce erau puse la macerat n Duminica Floriilor.
Astzi acest obicei este n mare parte pierdut, femeile folosind culori acrilice pentru vopsirea
tuturor oulor de Pati.
Cele mai frumoase ou de Pati, care fac i acum faima Bucovinei, sunt oule nchistrite,
numite impropriu ou ncondeiate. Tehnica uzitat este aceea a pstrrii culorii de fond i consta
n trasarea pe ou a unor desene, cu ajutorul cerii de albine topit, i scufundarea succesiv n bi
de culoare (galben, roie i neagr).
Cele mai rspndite motive folosite la nchistrirea oulor sunt crucea Patelui, floarea
Patelui, crarea ciobanului sau crarea rtcit, brul i desagii popii, brduul, frunza de stejar,
albina, petele, coarnele berbecului, crja ciobanului, steaua ciobanului, inelul ciobanului,
fluierul ciobanului, "patruzeci de cliniori", vrtelnia, creasta cocoului, broasca, fierul plugului,
ulia satului, grebla, sapa etc.
Martisorul confectionat din firul alb si firul rosu.
Firul alb reprezinta sinceritatea , respectul , prietenia , rosul reprezinta dragostea, sau in
foclor primavara este interpretata cromatic prin culoarea rosie.
Acest simbol al primaverii si al revenirii la viata este purtat la vedere o saptamana sau o luna , iar
spre deosebire de alte zone ale tarii , in Bucovina fetele daruiesc martisor flacailor, nevestele
sotilor si nu invers.
Se spune ca daca nu porti martisor in piept macar in prima zi a luni, vei avea ghinion in
dragoste.
In timpurile vechi , dupa razboi , cand lumea era necajita , iar matasea nu era accesibila,
martisorul era confectionat din fir de lina alba si fir de lana rosie vopsita natural cu plante: (
coaja de ceapa rosie, sunatoare , scoarta de crusin )
Dupa ce se termina perioada de purtat martisorul, acest fir se lega de creanga unui pom
roditor din doua motive.
Se credea ca si acel pom va rodi frumos si fata care lega firul in pom va avea parte de
iubire , iar gandurile ei ascunse de dragoste vor da roade.
 Pensiunea Perla Bucovinei - cazare Gura Humorului

Pensiunea Perla Bucovinei este localizata la 300 m de Manastirea Voronet si la 3 km de

Partia se schi Soimul. Pensiunea este amplasata deasupra satului, langa padure, intr-o zona
montana deosebit de pitoreasca si linistita si este ideala pentru petrecerea concediilor si a
weekend-urilor, oferindu-va servicii de cazare si masa de inalta calitate.
Natura a fost extrem de generoasa cu aceste locuri: trasee montane incantatoare de vara si
iarna, paduri seculare, partie de schi, vestigii istorice medievale. Aici te invaluie o liniste de
clestar, iar orizontul privirilor se adanceste in semetia padurilor de brad si foioase.
Daca vizitati Bucovina, va invitam din toata inima sa popositi la PERLA BUCOVINEI.
Va asteapta un restaurant cu meniuri selecte si apetisante, 12 camere pentru odihna bine-
meritata, servicii de buna calitate, toate la preturi accesibile.

Han Casa Bucovineana - cazare Gura Humorului

Han Casa Bucovineana Voronet este situata la 10 minute de mers pe jos de Manastirea
Voronet si la 40 minute de orasul Suceava.
Este locatia ideala petru toti cei care vor sa viziteze Manastirea Voronet si sa se deconecteze
de aglomeratia orasului.
Han Casa Bucovineana Voronet ofera servicii de cazare in 10 camere, maxim 20 locuri
Sa fii cazat in Voronet inseamna sa descoperi natura, datini, obiceiuri si oameni deosebiti.
Te vei putea bucura de odihna in camere cu asternuturi care miros a flori, asta inseamna
cazare in Voronet!
Mnstirea Vorone este nscris n patrimoniul UNESCO
Mnstirea Vorone este considerat Capela Sixtin a Rsritului i este renumit datorit
Albastrului de Vorone unicat n lume.

Complex Turistic Aqua-Alpin - cazare Bucovina

Pensiunea Sandru si centru SPA Aqua Alpin va ofera conditii excelente de odihna si
relaxare intr-un cadru natural de munte.
La noi veti gasi spatii pentru cazare si centru spa cu piscina, jacuzzi, sauna umeda, sauna
uscata, masaj, sala de fitness, masaj de relaxare, teren professional de fotbal si tenis de camp cu
nocturna , masa de tenis.
La restaurant te intampinam cu un meniu bogat din bucataria traditionala bucovineana, dar si
cu bauturi naturale de casa.
 Te poti bucura de drumetii montane in Rezervatia Pietrele Doamnei si pe traseele turistice din
zona Raraului si Giumalaului,vizite la stanele din zona,partide de calarie la herghelia Lucina,cura
de sanatate in salina de la Cacica,pescuit in iazul propriu si pe apele de munte, aventura si
adrenalina in parcul de tiroliene din apropierea pensiunii,vizitarea manastirilor din Bucovina !
 CAPITOLUL II

Pensiuni agroturistice in Bucovina

2.1 Pensiune turistica

Ca definiie, pensiunea turistic reprezint o structur de primire turistic, avnd o

capacitate de cazare de pn la 10 camere, totaliznd maximum 30 de locuri n mediul rural i
pn la 20 de camere n mediul urban. Aceasta funcioneaz n locuinele cetenilor sau n
cldiri independente, care asigur n spaii special amenajate cazarea turitilor i condiii de
pregtire i servire a mesei. n funcie de caracteristicile construciei, calitatea dotrilor i a
serviciilor oferite, pensiunea turistic rural trebuie s fie clasificat i s i se atribuie un numr
de margarete. Clasificarea are ca scop prioritar protecia turitilor, constituind o form codificat
de prezentare a nivelului de confort i a calitii serviciilor oferite.
Clasificarea se face de ctre Ministerul Turismului. Criteriile pentru stabilirea
standardelor i margaretelor pensiunii sunt prezentate n anexa I ataat acestui studiu. Ca
servicii suplimentare se pot oferi urmatoarele:
Servicii utile: servicii de pot, telecomunicaii, internet i publicitate; servicii
personale (frizerie, coafur etc.).
Servicii de completare a confortului: nchirieri (aparate radio, frigidere, televizoare,
pturi suplimentare etc.).
Servicii de agrement: servicii de educaie fizic i sport (nchirierea de biciclete, canoe
i brci, organizarea de excursii clare, amenajarea unor zone pentru praticarea sporturilor n aer
liber: gimnastic, bedminton, volei, fotbal, minigolf etc.); servicii de cultur i art; diverse alte
servicii (piscin, saun, sal de fitness, masaj etc.).
De cele mai multe ori, demararea unei afaceri are la baz intuiia privind evoluia pieei
ntr-un anumit domeniu. Cunoaterea relaiei pia-spaiu este foarte important din urmtoarele
motive:
necesitatea structurrii ofertei;
realizarea unui sistem logistic adecvat;
 amplasarea i dispersia spaiilor de depozitare i a punctelor de desfacere ntr-un mod
ct mai raional;
organizarea vnzarilor ntr-o manier care s permit maximizarea profiturilor. innd
cont c fiecare persoan are nevoie de odihn i recreere, cererea n turism nu va disprea
niciodat i tot mai muli turiti vor prefera s-i petreac timpul liber n mijlocul naturii, alegnd
pensiunile turistice n locul altor posibiliti de cazare. Avnd n vedere c pensiunile turistice
rurale reprezint doar 7,45% din totalul structurilor de primire existente, putem afirma c piaa
pensiunilor turistice rurale este relativ nou i n plin dezvoltare. Clienii pensiunii pot fi att
persoane fizice, din ar sau din strintate, din toate categoriile de vrst i din cele mai diferite
categorii sociale, ct i persoane juridice.

2.2 Pensiuni din Bucovina

Bucovina este printre cele mai atractive si frecventate zone turistice de pe harta
Romniei. Nu intamplator de altfel, aceasta zona, vestita astazi in intreaga lume, a fost distinsa in
anul 1975 cu premiul international Pomme dOr de catre Federatia Internationala a Ziaristilor
si Scriitorilor de Turism, iar multisecularele monumente de arhitectura cu fresce interioare si
exterioare din acest colt de tara au fost trecute de UNESCO in lista monumentelor de arta
universala.
Leagan de veche civilizatie, unde istoria se impleteste cu legenda, Bucovina pastreaza
marturii ale prezentei omului din cele mai indepartate vremuri. Cele 96 de morminte de
incineratie scoase la lumina la Zvoristea, ca si descoperirile arheologice de la Silistea
Scheii, Suceava, Bosanci, Probota sau Dolhestii Mari atesta existenta unor asezari traco-getice si
dacice bine conturate. Meleagurile bucovinene au fost martorii inchegarii si dezvoltarii in secolul
XIV, a statului feudal independent al Moldovei.
Asezari precum Baia, Siret, Suceava, Radauti pastreaza pana in zilele noastre constructii
(cetati, ctitorii si case domnesti s.a.) din vremea primilor voievozi moldoveni. Alte localitati
precum Putna, unde in 1871 festivitatile prilejuite de implinirea a 400 de ani de la zidirea
ctitoriei lui Stefan cel mare s-au transformat, cu participarea lui Mihai Eminescu, Mihai Slavici,
Ciprian Porumbescu si a altor tineri veniti din toate provinciile istorice romanesti, intr-o
impunatoare manifestare a cunostintei de neam si de tara a romanilor de pretutindeni, evoca
sugestiv rolul active pe care locuitorii suceveni l-au avut de-a lungul timpului pe scena istoriei.
Oferta de cazare este variata si exista ceva pentru fieare turist si bugetul sau. Exisa
hoteluri de lux ce indeplinesc standardele occidentale, blocuri datand din perioada coumunista,
pensiuni de moda veche, noi vile si case de vacanta care sunt mici hoteluri private si camere in
interiorul fermelor.
Arhitectura in Bucovina, la fel ca in toata Romania este o mixtura de vechi si nou. Foarte
adesea hotelurile sunt gasite in cladiri moderne anonime. Toate cladirile sunt clasificate in
functie de sistemul national de la una la cinci stele.
Pentru oricine care vrea sa viziteze regiunea singur si pentru prima data recomandam ca
varianta de cazare casele tip ferma, in ceea ce romanii numesc agroturism. Se poate gasi cazare
in oricare din satele invecinate manastirilor. Exista case normale cu o parte din camere care sunt
de inchiriat. Camerele sunt calduroase si curate, dar adesea nu sunt echipate cu extra confort, ca
de exemplu bai private. De exemplu proprietarii pot prepara cina. Preturile sunt foarte scazute
dar pot fi schimbate in functie de sezon in cele mai populare dintre sate. Cu mai putin de 10 euro
pe zi se ofera excursii in cele mai interesante locuri din imprejurimi.
Pentru a vedea viata localnicilor, puteti de asemenea opta pentru o pensiune. O pensiune
este o vila cu o locuinta intr-o parte a cladirii unde locuiesc proprietarii si in cealalata parte sunt
camere de oaspeti pentru inchiriat. Camerele cuprind de obicei baie, telefon si televizor. Si aici
se poate pregati cina de catre proprietari la cerere. Stand intr-o pensiune poti face repede parte
din viata proprietarului si a familiei sale, in special daca stati mai mult timp. Pensiunile in special
se gasesc in sate mici si orase in care se poate ajunge mai usor folosind transportul in comun, dar
se poate ajunge foarte usor folosind si masina. Pretul de cazare la o pensiune este mai scazut
decat la un hotel. O camera poate costa intre 10 si 15 pe noapte. Pentru pranz se mai adauga
inca 5 euro pe zi de persoana.
Campingurile
Priveliste din Bucovina
Campingurile au de asemenea stele, de la unu la patru, cel mai bun aici este campingul de
o stea. Cea mai buna modalitate de a gasi campingurile este de a cauta o harta in agentiile de
turism updatata cu ultimile locatii pentru ca ele se schimba des. Campingurile de prima clasa au
de obicei cabine si casute de inchiriat, dusuri calde si bucatarii mici, in timp ce cele de doua stele
sunt dotate rudimentar.
Pretul pentru un camping este de 3 euro pe noapte si pretul pentru o persoana care sa
doarma in cort este de 1,5 euro pe noapte. Insemnul Loc de campare indica unde este voie sa
se plaseze cort. Regulile Elementare de camping si conduita ar trebui respecte pentru a proteja
natura. O alternativa la campinguri o reprezinta curtile fermierilor, care pot oferi permisiunea
instalarii unui cort si de a le folosi baia si bucataria in schimbul unei mici sume de bani.
 CATOLUL III

NFIINTAREA UNEI PENSIUNI AGROTURISTICE N JUDETUL SUCEAVA

3.1 Scopul proiectului

S.C. DOINA BUCOVINEANA S.R.L. in calitate de solicitant isi desfasoara activitatea in

sectorul turistic, avand ca scop satisfacerea cerintelor consumatorilor de servicii
turistice. Aceasta se va realiza prin infiintarea unei pensiuni turistice in comuna Vadul Izei , jud.
Suceava.
Ideea centrala de la care s-a pornit in realizarea pensiunii turistice ,,DOINA este aceea
de evidentiere a cadrului natural, caracterizat de atmosfera rurala, unica si atragatoare, un loc
unde istoria este prezenta pretutindeni.
Prin implementarea acestui proiect se va asigura oferirea de servicii de calitate superioara
(cazare, masa, recreere si agreement) consumatorilor de servicii de turism rural si asigurarea unui
marketing adecvat, in principal prin intermediul unui lant voluntar constituit din ofertanti de
produse turistice si participarea la targuri sau expozitii de profil.
Grupurile tinta sunt reprezentate de:
persoane interesate de organizarea unor evenimente deosebite intr-o
ambianta rurala;
turistii care vor sa se desprinda de aglomeratia marilor orase;
persoane interesate de petrecerea unei perioade de timp intr-un mediu
linistit;
persoane care doresc sa petreaca un sfarsit de saptamana intr-un mediu
rural.
Promovarea ofertei acestei pensiuni turistice se va realiza prin intermediul Internetului, a
lantului voluntar si a agentiilor de turism, la nivelul pensiunii fiind oferita o gama diversificata
de servicii si programe turistice de mare atractie.
Principalul obiectiv al acestui proiect il reprezinta realizarea unei pensiuni turistice, in
comuna Vadul Izei , jud. Suceava prin infiintarea unei pensiuni turistice si asigurarea dotarilor
necesare in vederea clasificarii acesteia in categoria de confort 3 margarete.
Obiective directe:
Realizarea a 20 de locuri de primire turistica;
Crearea a noi locuri de munca;
Realizarea de programe turistice;
Dezvoltarea infrastructurii turistice;
Sustinerea activitatilor specifice turismului rural;
Cresterea veniturilor alternative si a oportunitatilor de angajare pentru
tinerii si femeile din mediul rural;
Certificarea calitatii serviciilor oferite in domeniul turismului;
Asigurarea de prestatii similare, din punct de vedere calitativ, cu cele ale
tarilor din U.E. si o valorificare corespunzatoare a atractiilor naturale si
antropice;
Asigurarea securitatii alimentare conform normelor U.E.;
Realizarea unui numar de 10 camere duble;
Asigurarea unui numar de 56 locuri la masa in restaurant.
Obiective indirecte:
Realizarea unui turism durabil;
Integrarea, mai larga, a turismului romanesc in circuitul mondial de
valori;
Cresterea numarului de turisti romani si straini;
Valorificarea patrimoniului national din zona (monumente istorice,
rezervatii naturale si alte atractii turistice);
Cresterea nivelului de trai;
Diminuarea ratei somajului;
Realizarea unei cresteri economice atat in zona cat si in alte zone printr-
un efect multiplicator;
Sustinerea proiectelor initiale de tineri pentru toate activitatile mentionate
mai sus;
Obiective relative:
Realizarea unei rate a profitului in crestere de la 31,97% in anul
I (2008) la 40,78% in anul V (2012);
 Cresterea numarului de locuri de cazare in zona de la 359 in anul 2008 la
379 in anul 2010 (+5,6%);
Cresterea productivitatii muncii de la 288804,40 RON in anul 2008, la
314417,72 RON in anul V de prognoza, adica 2012;
Cresterea lichiditatii imediate de la 2,14% in anul I la 6,22% in anul V de
prognoza;
Cresterea profitabilitatii economice de la 47,19% in anul I la 48,83% in
anul V de prognoza;
Recuperarea investitiei in 2 ani, 10 luni si 6 zile
Proiectul propus contribuie la cresterea eficientei economice in zona (localitatea Vadul
Izei) prin practicarea unor politici de marcheting adecvate, in stransa legatura cu psihologia
segmentului de piata a caruia i se adreseaza.
Situat in nord-estul Romaniei si fiind locuit inca din Paleolitic (100000-10000i.Hr.), jud.
Suceava a marcat istoria romanilor cu momente semnificative. Acest loc a fost leaganul primului
stat centralizat Moldova (1359) cu fondatori ai culturii europene si luptatori neanfricati care si-au
aparat pamantul stramosesc, cum ar fi: Bogdan I (1359-1365), Petru Musat (1375-1391),
Alexandru cel Bun (1400-1432) si Stefan cel Mare (1457-1504).
Pamant al legendelor, acesta este pentru vizitatorii acestei parti a Romaniei, cunoscuta
sub numele de Bucovina, un loc unde istoria e prezenta pretutindeni. Loc de nastere a unei vechi
civilizatii, judetul Suceava este situata in partea nord-estica a Romaniei si ocupa unul din primele
locuri din punct de vedere a potentialului economic, uman si turistic. Relieful este cu munti si
dealuri si cu o densa retea hidrografica cu ape repezi.
Federatia Internationala de Turism a Jurnalistilor si Scriitorilor (FIJET) a decernat
Premiul International POMME DOR in 1975, acestei zone, cunoscuta acum in intreaga
lume. Municipiul Suceava, resedinta administrativa a judetului reuneste activitati economice
specifice bogatiei resurselor din Bucovina. La 12 km de municipiul Suceava, aproape de padure,
spre satul Vadul Izei a fost ridicata Manastirea Dragomirna. Mitropolitul Anastasie Crimca, fiul
negustorului sucevean Ioan Crimca si al Cristinei a pus piatra de temelie a acestei manastiri in
anul 1602. nainte de construirea marii manastiri, o alta biserica mai mica fusese ridicata.
Aceasta bisericuta poate fi vazuta astazi in curtea Manastirii Dragomirna, fiind de fapt prima
biserica ctitorita de mitropolitul Anastasie Crimca impreuna cu rudele sale Lupu si Simion
Stroici. Pisania de la intrare arata ca biserica sta sub hramul Sfintilor Enoh, Ilie si Ioan
Botezatorul. La scurt timp dupa numirea sa ca Mitropolit al Moldovei, Anastasie Crimca incepe
sa construiasca Manastirea Dragomirna. Lucrarile au fost terminate in 1609, iar manastirea a fost
sfintita la sarbatoarea ,,Pogorarea Sfantului Duh.
n prima decada a secolului al 17-lea manastirea Dragomirna devine un puternic centru
cultural. Aici au fost create texte religioase si miniaturi. Manastirea a mostenit de-a lungul
timpului cateva obiecte de cult bisericesc care-i sporesc valoarea artistica: o frumoasa invelitoare
pentru vase sfinte, o Biblie, un Epitaf, un frumos Tetraevangheliar scris pe pergament si
decorat cu numeroase icoane, doua Liturghiere si o lustra de cristal donata de mparateasa
Ecaterina a-II-a a Rusiei.
Judetul Suceava are facilitati de cazare moderne (peste 400 locuri in hoteluri, hanuri, cabane,
campinguri, case taranesti si peste 6000 locuri in restaurante) cat si peste 1000 km de drumuri
nationale si judetene modernizate si 430 km de cale ferata.
Prin prezentul proiect se contribuie astfel la identificarea valorificarea si cresterea
gradului de exploatare a resurselor turistice, cresterea gradului de ocupare a fortei de munca care
va fi atrasa atat din mediul urban cat si din cel rural, sustinerea practicarii unor meserii
traditionale si atragerea populatiei in practicarea turismului, asigurarea unei exploatari echilibrate
si pe termen lung a resurselor turistice.

3.2 Descrierea functionala si tehnologica

Prin intermediul acestui proiect S.C. DOINA S.R.L. isi propune infiintarea unei pensiuni
turistice in Comuna Vadul Izei, judetul Suceava, care va lua fiinta prin construirea si asigurarea
dotarilor necesare clasificarii acesteia la confortul de trei margarete.
Cladirea cu destinatia pensiune agroturistica este o constructie cu un regim de inaltime
P+1E, cu o suprafata construita de 298,56 metri patrati si o suprafata desfasurata de 611,11 metri
patrati, avand urmatoarea alcatuire functionala:
a) Parter:
1. Restaurant + hol de primire S=80,60mp
2. Grup sanitar rest. S=34,45mp
3. Bucatarie S=33.60mp
4. Depozit receptie S=2,70mp
 5. Hol S=7,27mp
6. Vestiar personal S=14,90mp
7. Hol receptie S=27,00
8. Casa scarii S=12,00mp
9. Camera 1 S=18,85+4,65
10. Camera 2 S=18,44+4,58
11. Centrala termica S=9,65mp
Sc=298,56mp
Su=264,74mp
b) Etaj 1
1. Terasa restaurant S=30,50mp
2. Balcon S=65,25mp
3. Restaurant S=35,15mp
4. Camera 3 S=17,50+2,86mp
5. Camera 4 S=17,50+2,86mp
6. Camera 5 S=17,50+2,86mp
7. Camera 6 S=14,19+3,50mp
8. Camera 7 S=14,19+3,50mp
9. Camera 8 S=14,19+3,50mp
10. Camera 9 S=17,85+4,65mp
11. Camera 10 S=19,44+4,58mp
12. Casa scarii S=17,80mp
13. Gol C.T. S=6,06mp
Sc=298,56mp
Su=219,68mp
Restaurantul cuprinde o sala de mese la parter si o terasa la etaj, impreuna totalizeaza: 56
locuri de servit masa distribuite la 14 mese, oficiu, spalatorie vesela, spalator vase, preparare
legume, preparare carne, bucatarie.
Capacitatea maxima a restaurantului este de 56 locuri la mese (14 mese a cate 4 scaune la
masa).
 Serviciile turistice oferite prin implementarea acestui proiect vor creea conditii prielnice
de destindere si in acelasi timp vor contribui la reamprospatarea energizarea acestora.n final
serviciile ce vor fi oferite atrag dupa sine refacerea integrala a capacitatii fizice a organismului,
simultan cu petrecerea placuta si instructiva a timpului liber.
Pensiunea turistica proiectata practica o gama diversificata de servicii, menite sa
determine acoperirea tuturor nevoilor de consum si in acelasi timp a cerintelor turistilor in
functie de psihologia si pregatirea profesionala.
Mentionam ca acestea se vor realiza in primul rand prin asocierea serviciilor de cazare si
alimentatie cu cele de agrement.
Astfel, se are in vedere si furnizarea de servicii cultural-artistice, prin organizarea in
cadrul pensiunii de petreceri, servicii de agrement, organizarea de programe turistice.
Astfel, perioada de extrasezon va cuprinde 102 zile (18 februarie-31 mai), perioada de
sezon intermediar va cuprinde 63 zile (10 noiembrie-11 ianuarie), iar perioada de sezon care este
si cea mai lunga va cuprinde 200 zile (1 iunie-9 noiembrie; 11 ianuarie-18 februarie), pretul
camerei in sezon fiind superior tarifului unei camere din extrasezon.
Astfel, gradul de ocupare pe an (grad mediu de ocupare pe an), determina o crestere a
venitului, iar cresterea venitului determina in final o recuperare mai rapida a investitiei.
Nr.spatii Nr.locuri Grad Tarif Nr. zile
Sezon Venit total
cazare cazare ocupare Euro/cam perioada
10 20 79% 60 200 94.800
10 20 - - - 94.800
Nr.spatii Nr.locuri Grad Tarif Nr. zile
Sezon intermediar Venit total
cazare cazare ocupare Euro/cam perioada
10 20 60% 50 110 33.000
10 20 - - - 33.000
Nr.spatii Nr.locuri Grad Tarif Nr. zile
Extrasezon Venit total
cazare cazare ocupare Euro/cam perioada
10 20 25% 40 55 5.500
10
TOTAL 20 - - - 5.500
 Practicarea acestei politici manageriale determina un grad de ocupare diferit pe parcursul
anului si astfel veniturile si cheltuielile vor avea valori diferite in functie de sezon.
Pentru ca veniturile sa fie crescatoare se urmareste asigurarea unor servicii de calitate, cat
mai diversificate care sa impuna turistilor o anume siguranta si confort.
Oferta turistica vizeaza in principal mobilitatea, capacitatea de adaptare la exigentele
fiecarui consumator turistic prin imbinarea elementelor de atractivitate specifice zonei. Pentru
aceasta serviciile de cazare vor avea ca obiectiv central crearea unor conditii de odihna net
superioare celorlalte din zona.
Referitor la alimentatie, aceasta se va asigura in stransa legatura cu trebuintele si nevoile
alimentare ale turistilor.
Cuprinsul acestui proiect capata o valoare istorica deosebita, determinand astfel o atractie
turistica crescatoare odata cu intrarea pe piata turistica a pensiunii in cauza.
Organizarea calatoriilor si bogatia culturala a zonei, pot constitui baza conceperii unor
vacante, respectiv aranjamente turistice, cu multiple posibilitati de desfasurare a unor activitati
recreative, culturale si sportive.

3.3 Distributia si promovarea

Stabilirea unui sistem de distributie adecvat atrage dupa sine studierea amanuntita a
situatiei, elaborarea mai multor variante si alegerea celor mai bune mijloace de promovare, cu
rezultatele cele mai bune.
Distributia serviciilor turistice pe care le vom crea se va realiza:
1. direct - care pe langa faptul ca ofera pensiunii un grad maxim de control asupra
serviciului si a preturilor practicate, determina si o eficientizare activitatii prin
intermediul activitatilor noastre;
2. indirect - care consta in realizarea marketing-ului la nivelul lantului voluntar si
prin intermediul Internet-ului si al agentiilor de voiaj.
Procesul de distributie are un caracter dinamic sub influenta urmatorilor factori:
1. dezvoltarea si diversificarea ofertei turistice si a cererii de consum;
2. cresterea numarului de activitati in zona;
 3. cresterea sperantei de viata;
4. scaderea somajului in zona;
5. concentrarea si specializarea produselor turistice;
6. modificari in localizarea teritoriala a ofertei;
7. dezvoltarea si perfectionarea mijloacelor si cailor de transport si de valorificare a
serviciilor
Modalitatea de vanzare a serviciilor turistice influenteaza direct nivelul de satisfacere a
nevoilor de consum ale turistilor asigurand conditiile care sa faciliteze cumparatorilor
achizitionarea pachetului de servicii dorit, la locul potrivit, in cantitatea, calitatea si la pretul
corespunzator puterii lor de cumparare.
Promovarea se va realiza prin: intermediul Internetului (prin crearea unui site), a lantului
voluntar, a agentiilor de turism si prin intermediul pliantelor. Pentru aceasta se vor cumpara un
calculator, o imprimanta, licenta Microsoft Office, licenta Windows si soft aplicativ.
Promovarea va avea ca instrument de lucru, turismul rural, ce trebuie inteles ca o forma
de activitate care asigura populatiei urbane cele mai adecvate conditii de terapie impotriva
stresului determinat de tumultul vietii cotidiene.
Coordonarea activitatii globale a lantului voluntar, realizarea de variante de programe cu
integrarea ofertelor componentilor, incheierea de contracte cadru cu clientii interni si externi si
incadrarea in bugetele de promovare si publicitate, aprobate de membrii lantului voluntar,
reprezentarea membrilor in relatiile cu partenerii asociatiilor profesionale si alte institutii.
Avantajele pe care le ofera aderarea la lantul voluntar sunt:
1. campanii promotionale si editarea de ghiduri incluzand toate structurile de
primire aderente cu difuzare pe scara larga in structurile lantului, agentii de voiaj;
2. birou de rezervari informatizat;
3. asocierea la lantul voluntar a unei societati furnizoare de echipamente sau
produse alimentare si in general obtinerea de preturi preferentiale in relatie cu
furnizorii agreati;
4. acordarea de asistenta tehnica si consultanta de gestiune de catre responsabilii
alesi si salariatii permanenti la nivelul lantului;
 Componentii lantului voluntar vor beneficia de promovarea unei strategii de marketing
care are la baza propunerea unui serviciu turistic innoit, care se adreseaza unei piete relevante,
segmentate, determinata geografic pentru care trebuie sa-si adapteze produsele.
Pe langa analiza consumatorului si a pietei, membrii lantului trebuie sa-si dezvolte noi
canale de distributie egale de promovarea vanzarilor pe Internet sau prin colaborare a firmelor
din lantul voluntar, sa-si elaboreze un mix de marketing competitiv orientat spre pietele tinta,
utilizand o plasare si promovare eficienta si un pret relativ scazut in raport cu concurenta.
Modalitatile de promovare a ofertei turistice practicate de S.C. DOINA S.R.L. se refera la
infiintarea unui site, cu scopul de a reduce timpul acordat cautarii locului ideal pentru petrecerea
unui sejur de cateva zile sau unui concediu. Plecand de la ideea ca timpul costa mai mult decat
banii, crearea acestui site ar avea mari avantaje, in special pentru oamenii de afaceri. Pentru
categoriile de populatie care nu au acces la internet, vom crea pliante, afise.
 BIBLIOGRAFIE

Dionisie, Cristina- ,,Managementul turismului. Structuri de conceptie si organizare,

Editura Junimea, Iasi 2002

Bucur Sabo, Mariana- ,,Marketing turistic, Editura Irecson, Bucuresti, 2006

Stancioiu, Aurelia Felicia- ,,Strategii de marketing in turism, Editura Economica,

Bucuresti 2000

Henche Blanca Garcia, ,,Marketing in turismul rural, Editura Irecson, Bucuresti, 2004.
Nedelea Alexandru - ,,Politici de marketing in turism, Editura Economica, Bucuresti, 2003.
Nedelea Alexandru - ,,Politici de marketing in turism, Universitatea Stefan cel Mare,
Suceava, 2009.
Nedelea Alexandru - ,,Piata turistica, Editura Didactica si Pedagogica R.A., Bucuresti,
2003.
Olteanu, V. Cetina - ,,Marketingul Serviciilor, Editura Marketer&Expert, Bucuresti,
1994.Stoian Maria - ,,Managementul Pensiunii, Manual si supliment legislativ, 2005.
Sandu P. - ,,Marketig in turism si servicii, Editura Universitatii Suceava, 1998.
Udrescu Mircea, Coderie Constantin, .Managementul Marketingului, Editura Artifex, 2010
Ordinul Ministerului Turismului nr. 16/1997 privind aprobarea politicii tarifare in structurile
de primire turistice.
Hotararea de Guvern 1412 din 2002, privind clasificarea structurilor turistice.