Sunteți pe pagina 1din 4

Lapadatescu D.

Valeriu Ioan 1730806451531

Traditii culturale in tara noastra

Interesul oamenilor s-a indreptat in ultimii ani spre obiceiurile folclorice.Acest fenomen
se datoreaza incarcaturii valorice pe care le au obiceiurile,precum si interesului omului pentru
ele.
Obiceiurile sunt,cu certitudine,pitoresti manifestari folclorice. Ele cuprind semnificatii
profunde asupra omului si relatiilor lui cu natura,cu lumea inconjuratoare.Aceste obiceiuri
prezinta viata sociala si diverse aspecte ale randuielii ei.
In cultura romaneasca obiceiurile,cele pe care folcloristii le-au numit calendaristice sau
de peste an,impreuna cu cele ale vietii de familie,formeaza un sistem interrelational,un sistem
corelat cu viata omului. Sistemul este corelat la normele care organizeaza aceasta viata,la
regulile de convietuire sociala,la regulile dupa care omul isi organizeaza,prin munca,
raporturile lui cu natura.
Acest sistem de reguli asigura buna randuire a societatii.
Traditiile formeaza :
- un mechanism activ al vietii sociale,
- un mechanism creator si pastrator de ordine,
- un mechanism creator de cultura.
In folclorul nostru unele obiceiuri au pastrat pana astazi forme ample de desfasurare,in care
vechile rituri se imbina cu acte ceremoniale,cu manifestari spectaculoase.
Folcloristica a grupat obiceiurile calendaristice in patru cicluri care corespund celor patru
anotimpuri:
- obiceiuri de iarna
- obiceiuri de primavara
- obiceiuri de vara
- obiceiuri de toamna
Obiceiurile care se mai practica si azi pe teritoriul romanesc si care prezinta forme
interesante de integrare in cultura contemporana sunt cele de iarna, ample si pline de
semnificatii pentru cultura populara.
Sarbatorile de iarna,la romani,incep odata cu Postul Craciunului si tin pana la Sfantul
Ioan. Este o perioada bogata in obiceiuri,diferite de la o zona la alta,avand in prim plan marile
sarbatori Crestine din aceasta perioada.Cele mai importante sunt:
- Postul Craciunului,
- Craciunul,
- Boboteaza
- Sfantul Ioan.
In functie de fiecare grupele de traditii si obiceiuri difera.
Repertoriul traditional al obiceiurilor si traditiilor romanesti cuprinde pe langa colindele
propriu-zise-cantece de stea,vicleimul,plugusorul,sorcova,vasilica,jocuri cu masti (turca,
cerbul, brezoaia), teatrul popular, dansuri-cu originea in credinte si mituri stravechi sau
crestine.Dintre acestea,care exprima intelepciunea populara,realul sau fantasticul, esente ale
bogatiei noastre spirituale,redau cateva obiceiuri specifice diferitelor zone ale tarii:

Se spune ca Dumnezeu a lasat Craciunul ca omul sa fie in aceasta zi satul. Cine nu are porc
gras de Craciun nu poate spune ca a fost fericit in acel an.
-in unele zone ale tarii,porcul se taie de Ignat,adica in 20 decembrie.Se zice ca porcul care nu
a fost taiat in aceasta zi nu se mai ingrasa,caci si-a vazut cutitul.
Sangele scurs din porc dup ace a fost injunghiat se pune la uscat,apoi se macina si se
afuma cu el,peste an,copiii ca sa le treaca de guturai,de spaima si alte boli.
-in Bucovina,in Ajunul Craciunului se pun pe masa un colac si un pahar de apa,deoarece se
crede ca sufletele celor raposati vin in aceasta noapte pe la casele lor,gusta din colac si-ai uda
gura cu apa.
-in Ajunul Craciunului,cei care cresc albine,nu dau nimic din casa,ca albinelor sa le mearga
bine si sa nu paraseasca stupul.
-in unele sate Maramuresene se zice ca este blestemata femeia care nu pune de Craciun pe
masa, fata de masa cu ciucalai sip e pereti stergare tarcate(brodate).
-pe intreg arealul judetului Bihor,in noaptea de Craciun putem intalni cantarea religioasa
cunoscuta sub numele de Vicleim sau Irozii,la care participa copii.
Este un obicei care se poarta din casa in casa,fiind legat de tragedia uciderii pruncilor(cei
14.000,pe care Biserica ii pomeneste pe 29 decembrie).De la Craciun si pana la
Boboteaza,copiii umbla cu Steaua,un obicei vechi amintind de steaua ce a vestit nasterea lui
Iisus si i-a calauzit pe cei trei magi.Totodata,in seara de Craciun,dupa iesirea din biserica,se
joaca Turca.Desi este un joc dracesc,avand drept finalitate stimilarea pe cale magico-rituala
a fertilitatii solului ,e primita cu placere pe la casele oamenilor.
Sorcova si Semanatul
In dimineata Anului Nou,copii obisnuiesc sa mearga cu Sorcova si cu Semanatul. Acest
obicei este mai cunoscut in Muntenia,dar il regasim raspandit si in restul tarii.El este practicat
de copii de la 3-4 ani pana la 12-13 ani.Exista zone ale tarii unde cu Sorcova merg numai
baietii,iar in altele numai fetele.
Plugusorul
Urarea cu plugul sau buhaiul este un stravechi obicei agrar prin excelenta,care se practica
si azi,mai cu seama in Moldova.In ajunul Anului Nou,ceata de uratori formata din doi pana la
douazeci de flacai sau barbate insurati de curand,pleaca din casa in casa sa ureze.
Floriile
Sub cuvantul Florii cum se spune in Bucovina,sau Staurile Florii dupa cum se spune in
unele locuri din Transilvania,se intelege duminica cea de pe urma din Paresimi sau Postul
Mare. In ziua Floriilor,oamenii merg cu ramuri de salcie la biserica,pentru a-l intampina tainic
pe Iisus.Ele sunt sfintite sip use la icoane.Se crede ca nu e bines a renunti la aceste ramuri
daca nu a venit celelalte Florii.In unele zone se pun pe pomii fructiferi pentru a-I ajuta sa
rodeasca.Ramura de salcie sfintita este utilizata si in scop therapeutic:oamenii inghit matisori
de pe ramura pentru a fi feriti de boli,iar batranele se incing cu salcia ca sa nu le doara
mijlocul.

Pastele
Cea mai mare si cea mai insemnata sarbatoare de peste an este Pastele sau Invierea
Domnului. Pastele se sarbatoreste diferit in regiunile Romaniei:
-

in Bucovina, fetele se duc in noaptea de Inviere in clopotnita si spala limba clopotului


cu apa neinceputa.Cu aceasta apa se spala pe fata in zorii zilei de Pasti,ca sa fie
frumoase tot anul.Flacaii trebuie sa duca flori la casele unde locuiesc fetele care le
sunt dragi,iar ele,pentru a-si arata consimtamantul la sentimentele lor,trebuie sa le
ofere un ou rosu.

in Campulung Moldovenesc,in zorii zilei de duminica,credinciosii ies in curtea


bisericii,se aseaza in forma de cerc,purtand lumanari aprinse in mana,in asteptarea
preotului care sa sfinteasca bucatele din cosul pascal.In cosul acoperit cu servet
tesut(specific zonei) sunt asezate pe o farfurie simbolurile bucuriei pentru tot anul:
seminte de mac(ce vor fi aruncate in rau pentru a alunga seceta),sare (care va fi
pastrata pentru a aduce belsug),zahar (folosit de cate ori vitele vor fi bolnave),faina
(pentru ca rodul graului sa fie bogat),ceapa si usturoi (cu rol de protectie impotriva
insectelor).Deasupra acestei farfurii se aseaza pasca,sunca.branza,ouale rosii,bani,flori
si prajituri.

in Calarasi,la slujba de Inviere,credinciosii aduc in cosul pascal,pentru


binecuvantare,oua rosii,cozonac si cocosi albi.Cocosii sunt crescuti anume pentru
implinirea acestei traditii.Ei vestesc miezul noptii:datina din strabuni spune ca atunci
cand cocosii canta,Hristos a inviat.Cel mai norocos este gopodarul al carui cocos canta
primul.Este semn ca in anul respective in casa lui va fi belsug.Dupa slujba,cocosii sunt
daruiti oamenilor saraci.

in Maramures,zona Lapusului se pastreaza o foarte frumoasa datina, dimineata,in


prima zi de Pasti, copii(pana la varsta de 9 ani) merg la prieteni si la vecini sa le
anunte Invierea Domnului.Gazda daruieste fiecarui urator un ou rosu.La aceasta
sarbatoare,pragul casei trebuie trecut mai intai de un baiat,pentru ca in acea gospodarie
sa nu fie discordie tot restul anului.
Sanzienele sau Dragaica

Un moment important al sarbatorilor de vara este cel numit Sanzienele sau Dragaica.
Sanzienele isi au originea intr-un stravechi cult solar.Aceste flori erau considerate a fi niste
femei frumoase,adevarate preotese ale soarelui,divinitati nocturne ascunse prin padurile
intunecate,neumblate de om.
Conform traditiei,Sanzienele plutesc in aer sau umbla pe pamant in noaptea de 23 spre 24
iunie,canta si danseaza,impart rod holdelor,umplu de fecunditate femeile casatorite,inmultesc
animalele si pasarile,umplu de leac si miros florile si tamaduiesc suferintele oamenilor.Spre
deosebire de Rusalii,care sunt reprezentari fantastice aducatoare de rele,Sanzienele sunt zane

bune,dare le pot deveni daunatoare starnind din senin vijelii,pot aduce grindina lasand campul
fara rod si florile fara leac.
Florile culese in ziua de Sanziene prinse in coronite sau legate in cruce,sunt duse la biserica
pentru a fi sfintite si sunt pastrate apoi pentru diverse ritualuri magice.

Blagovestenia sau Bunavestire


Blagovestenia este ziua cand Biserica crestina celebreaza vestea adusa Fecioarei Maria
de Arhanghelul Gavril,ca se va naste Mantuitorul. In esenta sa
Bunavestire este asociata indeosebi pasarilor.Se spune ca pasarile se intorc in aceasta zi spre
cuiburile lor,purtand pe aripile lor speranta,primavera,dorul de casa.In unele zone ale
tarii,exista credinta ca pasarile care se intorc in aceasta zi sunt intrupari ale sufletelor
stramosilor.Cucul prezinta si el o importanta deosebita in geneza acestei sarbatori,primul sau
cantat fiind asociat echinoctiului de primavera.
Sunt anumite sate in care fetele tinere obisnuiesc sa puna grau incoltit in strachini de
lut in aceasta zi,invocand ploile,fertilitatea,abundenta,milostenia divina.
Cel mai des intalnit obicei,dar si cel mai frumos este aprinderea focului.In gradina sau in afara
casei,se aprinde un foc mare langa care se asaza paine,sare si apa pentru ingeri.Apa este
pentru a potoli setea ingerilor,painea si sarea sunt menite sa le potoleasca foamea,iar focul
pentru a-i incalzi.Dupa ce focul se stinge,painea se da de pomana.Aceasta noapte este numita
Noaptea Focurilor,noaptea in care ingerii se apropie de pamant.
Bibliografie
1-Mica enciclopedie de traditii romanesti,ION GHINOIU,ed.Agora,Bucuresti 2008
2-Sarbatori si obiceiuri romanesti,ION GHINOIU,ed.Elion,Bucuresti 2002
3- Obiceiuri traditionale romanesti,POP MIHAI,Bucuresti 1976
4- Studiu etnografic, SIMION FLORE MARIN