Craciunul-semnificatie,traditii

Cred ca cea mai frumoasa si mai

iubita de cei mici si mari,
saraci sau bogati este
sarbatoarea Craciunului.
Veche de peste doua milenii,
raspandita pe tot globul, cea
mai importanta sarbatoare a
crestinilor este asteptata cu
emotie si bucurie. Craciunul
este asociat cu feeria iernii, cu
puritatea zapezii si este o
sarbatoare emotionanta mai
ales pentru copii care asteapta
sosirea lui Mos Craciun .

Traditii in moldova
Cea mai important i solemn
perioad a srbtorilor de
iarn la gguzii din Moldova
este intervalul dintre ajunul
Crciunului i Boboteaz. n
aceast perioad gguzii au
o mulime de obiceiuri i datini.
Aceste obiceiuri au scopul de
a spori fertilitatea pmntului i
a animalelor domestice, de a
ridica bunstarea n familie i
de a neutraliza spiritele rele.
Ciclul calendaristic legat de
Crciun i Boboteaz la
gguzi include trei srbtori
de baz: Crciunul, Anul Nou
i Boboteaza

Traditii in ardeal
Sarbatorile si obiceiurile populare, grupate in
preajma solstitiului de iarna (20
decembrie - 7 ianuarie), poarta numele
generic de sarbatori de iarna. Perioada
este deschisa si inchisa de sarbatori
prefatate de ajunuri, atat Craciunul, cat si
Boboteaza, si intersectate la mijloc de
noaptea Anului Nou. principalele sarbatori
ale ciclului de iarna - Craciunul, Anul Nou,
Boboteaza - au functionat de-a lungul
vremii ca momente independente de
innoire a timpului si de inceput de an.
Romanii folosesc, pe langa calendarul
oficial, recunoscut de stat si Biserica, un
calendar neoficial - calendarul popular creat de popor si transmis folcloric. Spre
deosebire de calendarul bisericesc oficial
si de calendarul civil, care constituie un
simplu tabel al zilelor grupate pe
saptamani si luni, calendarul popular
indica timpul optim pentru arat si
semanat, pentru petit si logodit, pentru
mostenirea stramosilor sau aflarea ursitei
etc

Traditii in maramures
O generatie se stinge, iar cea tanara e
prea putin interesata de pastrarea
traditiilor din Maramures. -Tinerii
plecati la munca in occident se intorc
acasa in masini deosebite si vorbesc
mereu intre ei sau prietenilor de banii
castigati. Unii spun ca obiceiurile
satului sunt depasite si le lipseste
farmecul Sarbatorilor de Iarna in tarile
in care ei muncesc-, a povestit
dezamagita Floare Vlad din comuna
Salistea de Sus. Viflaimul si brondosii
sunt cele doua obiceiuri care
infatiseaza nasterea lui Isus. Viflaimul
este un teatru popular inspirat din
textele biblice si apare in tara noastra
pe la mijlocul secolului al XVIII-lea.
Viflaimul a fost introdus in Transilvania
de sasi, apoi s-a extins rapid in
majoritatea satelor, devenind unul din
obiceiurile cele mai des intalnite de
sarbatori.

Ignatul
Se spune ca in noaptea de Ignat porcii
viseaza daca vor fi sau nu taiati
sau viseaza cutit, ceea ce
constituie un semn ca vor fi
sacrificati. In unele zone, porcul se
taie chiar in ajunul Craciunului.
Carnea acestuia este destinata in
principal prepararii produselor ce
urmeaza a se consuma ritual pe tot
parcursul perioadei dintre Craciun
si Boboteaza. Conform randuielii
traditionale, taierea porcului este
singura activitate permisa a se
desfasura in ziua de Ignat. Se
credea ca prestarea oricarei alte
munci - spalatul rufelor, cusutul,
torsul lanii, maturatul casei etc,
atragea dupa sine pedepsirea
celor care se faceau vinovati de
incalcarea normelor sarbatoririi.

Colinde romanesti
Colindele (sau colindurile) romanesti
sunt cantece traditionale, mai
exact felicitari sau urari de tip
epico-liric. Colindele romanesti
au in general intre 20 si 60 de
versuri. Colindele sunt legate de
obiceiul colindatului, datina
pastrata inca din perioada
precrestina. Colindele romanesti
nu trebuie confundate cu
cantecele de stea, specifice
sarbatorilor crestine de iarna, si
nici colindatul cu umblatul cu
steaua. Colindele se canta in
preajma Craciunului. Parte dintre
colindele romanesti au diferite
variante si versiuni, functie de
regiuni.

Pom de craciun
mpodobirea pomului de
Crciun este un obicei, venit
din Occident, cel mai probabil
de la popoarele germanice.
ncetul cu ncetul, acesta a
intrat n tradiia cretin. n
Evul Mediu, case mpodobite
cu pomi de Crciun apar n
provincile Alsacia i Lorena,
dar nu cu ocazia Crciunului,
ci mai degrab ca cea a Anului
Nou. De aici tradiia se
extinde n ntreaga Fran,
Spania, Italia i Elveia.