ȘCOALA GIMNAZIALĂ SPECTRUM

VALORIFICAREA TRADIȚIILOR
POPULARE ROMÂNEȘTI ÎN RÂNDUL

ȘCOLARILOR

PROF. ED. MUZICALĂ – MEDELEANU

GEORGIANA -IULIA
 La români sărbătorile de iarnă se desfăşoară
între 6 decembrie şi 7 ianuarie şi au ca
puncte centrale zilele de Sf. Nicolae,
Crăciunul, Anul Nou şi Boboteaza.
 Caracteristica cea mai importantă fiind
repertoriul neasemuit de bogat în datini şi
credinţe, în realizări artistice, literare,
muzicale, coregrafice.
 Cea mai mare bogăție a omenirii sunt copiii.
Ar trebui să ne gândim la valorificarea
tradițiilor populare și a folclorului românesc
în rândul copiilor mici, imaginându- ne că
sunt într-o horă a prieteniei, fericiți să-și
facă cunoscut unii altora istoria, traditiile și
obiceiurile locurilor natale păstrate de la
străbunii noștri.
 Crăciunul este o sărbătoare a cărei magie ne
înconjoară pe toți, trebuie doar să știm să o
simțim.
 Tocmai pentru a intra în atmosferă, ne-am
gândit să vă împărtășec câteva informații
despre obiceiurile de Crăciun de care ne
aducem aminte cu drag în fiecare an, înainte
de sărbători și momente surprinse cu ocazia
participării elevilor la diferite activități
școlare și extrașcolare.
 Bradul este un obicei binecunoscut al sărbătorii de
Crăciun - parcă nu e Crăciun dacă nu miroase în
casă a brad. El a fost împodobit timp de multe
secole cu mere, prăjituri, dulciuri.
 În România, bradul de Crăciun a apărut în a doua
jumătate a secolului al XIX-lea, suprapunându-se
peste vechiul obicei autohton al butucului de
Crăciun - un trunchi de brad tăiat (jertfit) și ars pe
vatră în noaptea de 24 spre 25 decembrie,
simbolizând moartea și renașterea zeului autohton
Crăciun, obicei de care ne bucurăm și astăzi, fără
de care Sărbatoarea Nașterii Domnului nu poate fi
completă.
 STEAUA
 Este un alt obicei de Crăciun întâlnit la
români care are loc in ajunul Crăciunului. Cei
care merg cu Steaua sunt mai ales copii între
7 si 14 ani. Obiceiul are o semnificație
religioasă fiind legată de steaua care s-a
arătat celor trei magi de la răsărit. Copiii
merg la colindat cu o stea mare, din lemn,
gătită cu hârtie colorată și crenguțe de brad.
 COLINDELE DE CRĂCIUN

 Începând cu noaptea de 23 spre 24

Decembrie, de la miezul nopții și până la
revărsatul zorilor, ulițele satelor răsunau de
glasul micilor colindători.
 În orașe întâlnim colindători odată cu
lăsarea serii si până în miez de noapte. Cu
traista după gât, cu bățul în mână și căciula
pe urechi, colindatorii merg din casa-n casa.
 Colindele românești au multiple valențe
instructive-educative. Prin colind se
înmbogățește orizontul spiritual al copiilor, se
dezvoltă gândirea, capacitatea de memorare,
se dezvoltă ritmul și auzul muzical, se
adâncesc sentimentele de prețuire pentru
datinile specifice românești.
 În colinde, românii găsesc o imensă
armonie și bucurie. Reprezintă un izvor de
reîntinerire morală, curățenie, sfințenie,
speranță. Copiii sunt primiți cu mare drag de
gazde și răsplătiți cu daruri.
 CAPRA
 Obiceiul de Anul Nou de a merge cu capra
arelegătură cu sporul animalelor în turmele
păstorilor, fiind un ritual care aduce roade
bogate în anul care vine.
 Acest obicei este un bun prilej de etalare a
covoarelor, stergarelor și podoabelor viu
colorate din casele gospodinelor prin
împodobirea caprei.
 PLUGUȘORUL
 Plugușorul este un alt obicei străvechi, în
care cete de flacăi pornesc cu plugul,
semnificând un ritm de fertilitate, constând
într-o urare care să aducă recolte mai bogate
în anul care vine. Acest obicei de Anul Nou
aduce veselie si culoare sărbătorilor de
iarnă, amintindu-ne și de ocupația
strămoșilor noștri care era agricultura.
 SORCOVA
 Sorcova este un obicei de iarnă care are loc
chiar de Anul nou și constă într-o urare pe
care o face un băiat gazdelor sale cu ajutorul
unei crengi de brad împodobite cu hârtie
colorată. Urările care se adresează sunt
pentru sănătate, bogăție și prosperitate.