Obiceiuri si traditii de Craciun

La romani, sarbatorile de iarna, indeosebi cele de Craciun sunt adevarate sarbatori de suflet. Amintirile copilariei ce ne revin puternic in minte si suflet, zapezile bogate si prevestitoare de rod imbelsugat, colindele si clinchetele de clopotei, mirosul proaspat de brad, dar si de cozonaci, nerabdarea asteptarii darurilor sub pomul de iarna, toate creeaza in sanul familiei o atmosfera de basm, liniste sufleteasca si iubire. De la Sfantul Nicolae si pana la Sfantul Ion, romanii se simt in sarbatori. Cel mai asteptat este insa, Craciunul, considerat ca sarbatoare a nasterii Domnului. Oamenii au cultivat-o de-a lungul timpului, creand traditii si obiceiuri adaptate culturii lor specifice. Craciunul mai este numit si sarbatoarea familiei; este ocazia cand toti se reunesc, parinti, copii, nepoti isi fac daruri, se bucura de clipele petrecute impreuna in jurul mesei, cu credinta ca prin cinstirea cum se cuvine a sarbatorilor vor avea un an mai bogat. La sate, indeosebi sunt pastrate mult mai bine datinile acestei perioade a anului. Una dintre cele mai raspandite datini la romani este colindatul, un ritual compus din texte ceremoniale, dansuri si gesturi. Astfel in ajunul Craciunului, cete de colindatori, costumate traditional, ureaza pe la casele gospodarilor pentru sanatate, fericire si prosperitate, implinirea dorintelor in noul an. Obiceiuri de Craciun la romani

Unul dintre obiceiurile de Craciun ale romanilor este legat de torsul si tesutul lanii, obicei de care femeile erau tare mandre, tesand pentru familie atat hainele pe care le purtau cat si obiecte de impodobit casa cum ar fi stergarele, paturile. Se adunau in sezatori, cate mai multe familii la o casa pentru a avea mai mult spor si pentru atmosfera prieteneasca si calda care exista. Femeile mai varstnice le dadeau sfaturi celor mai tinere, initiindu-le in aceasta meserie de tors si tesut lana si canepa. Pe langa faptul ca in sezatori se muncea, in acelasi timp era si un bun prilej pentru a afla vestile care circulau in comunitate, de a se spune ghicitori, proverbe, de a se canta balade, de a se invata colinde, adica de a se pastra viu folclorul romanesc.

Obicei de Craciun Colindatul

Este un vechi obicei de Craciun la romani. In ajunul Craciunului, fete si baieti pornesc pe ulitele satului, cantand o varietate de coline, legate de nasterea Domnului.

Colinda pstorilor
Io am douzeci de oi [bis] i i-oi duce Lui, mei doi [bis] Iaca i io am vreo zece i i-oi duce i-un berbece i io c-s mai ighina I-oi duce i vreo tri cai

C aa ni-i rnduiala S ne pltim zeciuiala C aa ni-i scris n lege S pltim un an din zece Doamne, mprate sfinte, Primete i-a noastr cinste Primete-o i de la noi C suntem pstori de oi.

Obicei de Craciun Capra

Obiceiul de Craciun de a merge cu capra are legatura cu sporul de animale in turmele pastorilor, fiind un ritual care aduce roade mai bogate in anul care vine. Acest obicei este un bun prilej pentru a intra in contact cu covoarele, stergarele, podoabele in culori vii din casele gospodarilor si aduce urari legate de anul nou.

Capra
Pe munte cu florile Pasc ciobanii caprele. a, a, a, cpri, a, La stnga i la dreapta. Vine cerbul de la munte C-o stelu alb-n frunte. Frunz verde baraboi, Hai s mergem napoi. Bine-i ade caprei mele Cu cercei i cu mrgele. Ast capr-i nzdrvan Cu licer i cu nfram.

Frunz verde i-un harbuz, ine, capr, capul sus! -apoi verde lemn sucit, Jocul nostru s-o gtit.

Obicei de Craciun Steaua

Este un alt obicei de Craciun intalnit la romani care are loc in ajunul Craciunului. Cei care merg cu Steaua sunt mai ales copii intre 7 si 14 ani. Obiceiul are o semnificatie religioasa fiind legata de steaua care s-a aratat celor trei magi de la rasarit. Copiii merg la colindat cu o stea mare, din lemn, gatita cu hartie colorata si crengute de brad.

Steaua
Steaua sus rasare Ca o taina mare Steaua straluceste Si lumii vesteste Si lumii vesteste Ca astazi Curata Preanevinovata Fecioara Maria Naste pe Mesia Naste pe Mesia Magii cum zarira Steaua si pornira Mergand dupa raza Pe Hristos sa-l vaza Pe Hristos sa-l vaza Si daca pornira Indata-L gasira La Dansul intrara Si se inchinara Si se inchinara Cu daruri gatite Lui Hristos menite Luand fiecare Bucurie mare Bucurie mare Care bucurie Si aici sa fie De la tnerete Pan-la batranete Pan-la batranete.

Obicei de Craciun - Bradul de Craciun

Cand ne gandim la Craciun ne vine in minte imediat si la bradul de Craciun, existand o stransa legatura intre ele. Istoria acestui obicei de Craciun este datata de pe vremea egiptenilor, care isi decorau casa cu frunze de palmier. Apoi, acest obicei a fost preluat de romani care-si impodobeau casa cu crengi de brad. La inceput, brazii erau impodobiti doar cu fructe si dulciuri. Martin Luther a folosit pentru prima data lumanarea pentru impodobirea unui brad. La inceputul sec. XVI in Germania s-a inventat beteala. Mai apoi, a inceput sa se dezvolte o intreaga industrie care se ocupa cu impodobitul bradului de la instalatii electrice, betele pana la tot felul de globuri din sticla sau alte materiale viu colorate. La noi

in tara bradul a inceput sa fie impodobit din sec. XIX si continua pana in zilele noastre, fiecare straduindu-se sa aiba un brad cat mai mare si cat mai frumos ornamentat.

Obicei de Craciun Sorcova

Sorcova este un obicei de Craciun care are loc chiar de Anul nou si consta dintr-o urare pe care o face un baiat gazdelor sale cu ajutorul unei crengi de brad impodobite cu hartie colorata. Urarile care se adreseaza sunt pentru sanatate, bogatie si prosperitate.

Sorcova
Sorcova, vesela, S triti, s-mbtrniti, Ca un mr, ca un pr, Ca un fir de trandafir, Tare ca piatra, Iute ca sgeata, Tare ca fierul, Iute ca otelul, Peste var, primavar, Nici capul s nu te doar, La anu' si la multi ani !

Craciun si sfintenie-n Maramures

Luminata si plina de incarcatura duhovniceasca sarbatoarea Nasterii Domnului aduce in fiecare an sfinta bucurie a reintilnirii cu Pruncul Iisus Izbavitorul si Mintuitorul. Chemare tainica pentru fiecare dintre noi de a porni cu gind bun,fiecare,pe drumul magilor din rasarit,insotiti de steaua credintei cu dorinta de a-L reintilni pe Cel care,mereu iertator,a indumnezeit lumea prin valoarea Nasterii si a Jertfei Sale.

Traditii de Craciun in Moldova

Traditia de Craciun Pastrarea luminii
Una din cele mai vechi traditii de craciun, pastrarea luminii, mai este pastrata de foarte putini moldoveni. Sarbatoarea Nasterii Domnului, Craciunul se leaga de solstitiul de iarna, aceasta fiind ziua cea mai scurta din an. Pentru a "prelungi" si a pastra cat mai mult lumina zilei, oamenii faceau rug din dun busteni pentru a lumina. In zilele noastre, acest obicei a fost redus la imaginea painii, care simbolizeaza bunastarea.

Traditia de Craciun Craciunelul

Conform traditiei, in ajun de Craciun, gospdodinele din Moldova coc bucati de aluat, care sunt sub forma cifrei opt, neterminata, numit Craciunei, pe care ii agata langa icoane, pe perete. Craciunelul este luat de pe perete atunci cand are loc echinoctiul de primavara, la 23 martie, atunci cand gospodarul iese la arat. Dupa ce intoarce prima brazda, barbatul rupe Craciunelul in 3 bucati: o bucata o pune sub brazda, o alta o da animalului din curte iar cea de-a treia o manaca el.

Traditia de Craciun Cei 12 apostoli

Un obicei important respectat de gospodinele din sudul Moldovei este preparea a 12 feluri de mancare, in onoarea celor 12 apostoli. In seara de Craciun se aseaza pe masa toate cele 12 feluri de mancare, care amintesc de Cina cea de Taina. A doua zi, duminica, dupa ce vin de la biserica, odata cu terminarea postului Craciunului, oamenii manana si carne. In ajun de Craciun femeile mai coc si un colacel, sub forma de coroana, care simbolizeaza coroana lui Iisus. Acest colacel este pastrat pana in primavara, cand va fi dat animalelor care muncesc la munca campului, pentru a le da sanatate si putere.

Traditii de Craciun in Bucovina

Sezatorile din Postul Craciunului, primenirea caselor, prepararea mancarurilor traditionaled, colindele, ritualul sacrificarii porcului, mersul cu Steaua si Sorcova, fac parte din traditiile si obiceiurile de Craciun pastrate in Bucovina. Postul Craciunului este tinut pana seara in ajunul de Craciun, cand preotul ajunge cu icoana in casele gospodarilor si sfinteste bucatele de post. Printre mancarurile gatite de bucovinence pentru zilele de Craciun gasim zeama de carne, galuste cu crupe, racituri din carne de cocos, carne cu hrean si smantana, cozonaci cu nuca si cu mac, carnati afumati, toba sau chiscaa

Traditii de Craciun in Banat

Una dintre cele mai vechi traditii de Craciun romaneasca o reprezinta colindul. In unele sate din Banat traditiile de Craciun vechi de secole se mai pastreaza si azi, la colindatul din casa in casa mergand atat copiii cat si cetele de tineri. In prima zi de Craciun, colindatorii merg cu colinda Steaua, amintind de astrul pe care l-au urmat cei trei mai pentru a ajunge la locul unde s-a nascut Pruncul Iisus. Un alt obicei stravechi este Viflaimul sau Irozii, reprezentand o sceneta prin care copiii refac povestea nasterii lui Iisus.Traditia spune ca cel care va primi colindul va fi binecuvantat si va avea mult noroc in anul urmator, semn de bunastare fiind si daca prima persoana care le intra in casa de Craciun este un barbat