Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
La romani, sarbatorile de iarna, indeosebi cele de Craciun sunt adevarate sarbatori de suflet. Amintirile copilariei ce ne revin puternic in minte si suflet, zapezile bogate si prevestitoare de rod imbelsugat, colindele si clinchetele de clopotei, mirosul proaspat de brad, dar si de cozonaci, nerabdarea asteptarii darurilor sub pomul de iarna, toate creeaza in sanul familiei o atmosfera de basm, liniste sufleteasca si iubire. De la Sfantul Nicolae si pana la Sfantul Ion, romanii se simt in sarbatori. Cel mai asteptat este insa, Craciunul, considerat ca sarbatoare a nasterii Domnului. Oamenii au cultivat-o de-a lungul timpului, creand traditii si obiceiuri adaptate culturii lor specifice. Craciunul mai este numit si sarbatoarea familiei; este ocazia cand toti se reunesc, parinti, copii, nepoti isi fac daruri, se bucura de clipele petrecute impreuna in jurul mesei, cu credinta ca prin cinstirea cum se cuvine a sarbatorilor vor avea un an mai bogat. La sate, indeosebi sunt pastrate mult mai bine datinile acestei perioade a anului. Una dintre cele mai raspandite datini la romani este colindatul, un ritual compus din texte ceremoniale, dansuri si gesturi. Astfel in ajunul Craciunului, cete de colindatori, costumate traditional, ureaza pe la casele gospodarilor pentru sanatate, fericire si prosperitate, implinirea dorintelor in noul an. Obiceiuri de Craciun la romani
Unul dintre obiceiurile de Craciun ale romanilor este legat de torsul si tesutul lanii, obicei de care femeile erau tare mandre, tesand pentru familie atat hainele pe care le purtau cat si obiecte de impodobit casa cum ar fi stergarele, paturile. Se adunau in sezatori, cate mai multe familii la o casa pentru a avea mai mult spor si pentru atmosfera prieteneasca si calda care exista. Femeile mai varstnice le dadeau sfaturi celor mai tinere, initiindu-le in aceasta meserie de tors si tesut lana si canepa. Pe langa faptul ca in sezatori se muncea, in acelasi timp era si un bun prilej pentru a afla vestile care circulau in comunitate, de a se spune ghicitori, proverbe, de a se canta balade, de a se invata colinde, adica de a se pastra viu folclorul romanesc.
Colinda pstorilor
Io am douzeci de oi [bis] i i-oi duce Lui, mei doi [bis] Iaca i io am vreo zece i i-oi duce i-un berbece i io c-s mai ighina I-oi duce i vreo tri cai
C aa ni-i rnduiala S ne pltim zeciuiala C aa ni-i scris n lege S pltim un an din zece Doamne, mprate sfinte, Primete i-a noastr cinste Primete-o i de la noi C suntem pstori de oi.
Capra
Pe munte cu florile Pasc ciobanii caprele. a, a, a, cpri, a, La stnga i la dreapta. Vine cerbul de la munte C-o stelu alb-n frunte. Frunz verde baraboi, Hai s mergem napoi. Bine-i ade caprei mele Cu cercei i cu mrgele. Ast capr-i nzdrvan Cu licer i cu nfram.
Frunz verde i-un harbuz, ine, capr, capul sus! -apoi verde lemn sucit, Jocul nostru s-o gtit.
Steaua
Steaua sus rasare Ca o taina mare Steaua straluceste Si lumii vesteste Si lumii vesteste Ca astazi Curata Preanevinovata Fecioara Maria Naste pe Mesia Naste pe Mesia Magii cum zarira Steaua si pornira Mergand dupa raza Pe Hristos sa-l vaza Pe Hristos sa-l vaza Si daca pornira Indata-L gasira La Dansul intrara Si se inchinara Si se inchinara Cu daruri gatite Lui Hristos menite Luand fiecare Bucurie mare Bucurie mare Care bucurie Si aici sa fie De la tnerete Pan-la batranete Pan-la batranete.
in tara bradul a inceput sa fie impodobit din sec. XIX si continua pana in zilele noastre, fiecare straduindu-se sa aiba un brad cat mai mare si cat mai frumos ornamentat.
Sorcova
Sorcova, vesela, S triti, s-mbtrniti, Ca un mr, ca un pr, Ca un fir de trandafir, Tare ca piatra, Iute ca sgeata, Tare ca fierul, Iute ca otelul, Peste var, primavar, Nici capul s nu te doar, La anu' si la multi ani !