Colindele, bradul impodobit, mesele bogate de pe care nu lipsesc delicioasele

sarmale sau traditionalii carnatii facuti in casa ori cozonacii si colacii. Nu exista
Craciun fara toate acestea, indiferent despre ce zona a tarii vorbim, la fel ca
ritualurile de pomenire a mortilor si participarea la slujbele religioase. Traditiile si
obiceiurile, unele vechi de sute de ani, difera, insa, iar mai jos sunt cateva dintre cele
mai cunoscute.
Craciunul in Muntenia
In Ajunul Craciunului, pe ulitele satelor din Muntenia, mirosul cozonacilor
proaspeti, aroma de sarmale ca la bunica acasa si de paine coapta pe vatra te
imbie la tot pasul. Dincolo de pregatirea mesei, insa, in aceasta zona a tarii,
traditiile stravechi s-au pastrat ceva mai putin decat in alte regiuni. Printre
obiceiurile care au supravietuit, totusi, timpului este si cel regasit in judetul
Arges: colindatul in cete. Nu in toate satele de aici, insa, traditia imbraca
aceeasi forma. In unele dintre ele, sunt cete de fete tinere care colinda flacaii
neinsurati, in altele este invers sau sunt cete mixte. Indiferent de forma, rolul
colindului este sa alunge spiritele rele si sa aduca buna dispozitie celor care il
primesc.
Obiceiuri de Craciun in Oltenia
In aceasta zona etnografica, in Ajunul Craciunului, familiile se strang in jurul
focului si dau cu nuiaua in el, invocand spiritele bune care sa le aduca sanatate
si recolte bogate. De asemenea, satenii mai cred ca in felul acesta vacile vor da
lapte mai mult, oile vor avea mai multa lana, iar caii si boii vor putea fi folositi
mai bine la muncile campului.

Ca si in alte regiuni ale tarii, si aici exista obiceiul Mosilor de Craciun. Mai ales
in ziua de Ajun, dar si in prima sau a doua zi de Craciun, femeile merg la
cimitir, tamaiaza mormintele si impart colaci copti in mijlocul carora pun oua.

Daca pasii calatorului ajung in satul Jiet, de pe Valea Jiului, in Ajunul

Craciunului, atunci acesta va putea fi martorul unei traditii dacice, care s-a
pastrat aproape nealterata de secole: colindul pitarailor. Barbatii tineri,
imbracati in costume populare, se aduna in cete in noaptea dinaintea
Craciunului, impodobesc steaguri cu clopotei, ciucuri, coronite de flori si le
pun pe prajini. Asa, merg la colindat pe la casele celorlalti sateni.

Traditii de Craciun in Banat

In unele sate din Banat, impodobitul bradului este un ritual total diferit de cel
practicat la oras. In primul rand, in pomul de Craciun nu se pun globulete si
beteala, ci dulciuri, iar sub brad, se asaza un colac, un carnat si o sticla de
rachie, ca daruri pentru Mos Craciun.

O traditie specifica Banatului, dar care se intalneste si in alte zone, este

reprezentata de „Vicleim” sau „Irozii”. Este vorba despre o sceneta prin care
tinerii arata lumii povestea biblica a lui Irod care a poruncit uciderea pruncilor.
Un alt obicei intalnit in aceasta regiune este Colindul Dubasilor. Un grup de
tineri merge la colindat mai ales la casele unde sunt fete nemaritate, alegand
cantecele in functie de meseria pe care o are capul familiei. Grupul are un
conducator care se numeste vataf si care primeste darurile de la gazde, apoi le
imparte tinerilor colindatori.

Sarbatoarea Craciunului in Crisana

In unele sate din Crisana, cum sunt Dobresti sau Topa de Sus, colindatorii
poarta masti zoomorfe si, la fel, cum se intampla in Banat sau in Maramures, in
noaptea Craciunului, exista obiceiul Vicleimului sau al Irozilor. Deosebirea este
ca scena in sine nu are loc in afara gospodariilor, ci in casele oamenilor.
Rolurile sunt jucate doar de copii si este mai mult o cantare decat o sceneta.

Seara de Craciun aduce cu sine si un ritual pentru fertilizarea solului: Turca.

Practic, dupa slujba, colindatorii merg pe la casele oamenilor sa joace Turca,
un dans menit sa aduca prosperitate. De asemenea, obiceiul umblatului cu
„Steaua” se poarta de la Craciun si pana pe 6 ianuarie, la Boboteaza,
amintindu-se de steaua care a vestit Nasterea lui Iisus Hristos.

Obiceiuri si traditii de Craciun in Maramures

Maramuresul este zona in care s-au pastrat poate cele mai multe obiceiuri din
stramosi. O traditie specifica acestei zone este „Jocul Mosilor”. „Mosii” poarta, de
obicei, masti facute din par de capra sau de oaie si „biciuiesc” pe oricine le iese in
cale. Ritualul se petrece dupa ce tinerii au terminat de colindat. Copiii merg cu
„Steaua”, vestind Nasterea Domnului si, chiar daca in alte regiuni este un obicei de
Anul Nou, pe ulitele satelor din Maramures este jucata „Capra”.

Si aici exista obiceiul „Irozilor”, iar colindele sunt diferite fata de alte zone. De pilda,
pe langa cantecele crestine care povestesc despre Nasterea Domnului, sunt si unele
colinde pastoresti, variante ale Mioritei sau care au ca subiecte animalele salbatice.
Colindele pastoresti sunt pastrate din generatie in generatie si unele pot avea si
cateva sute de ani vechime.

Alte traditii specifice Maramuresului sunt brondosii (Cavnic) - colindatorii poarta

camasi si pantaloni de culoare alba, pe cap isi pun masti din piele de oaie sau de
capra, iar la mijloc pun un brau cu numeroase clopote de alama, vergelul (Bozanta,
Ariesu de Camp, Bargau, Merisor) - este un eveniment cu mai multe dansuri la care
participa tinerii din sat (Patru pasi, Dantul dintai, Codreneasca), iar cu ajutorul inelelor
si al vergelelor din razboiul de testut, fetele ghicesc numarul nuntilor din anul
respectiv.
Craciunul in Bucovina
Cina din seara Ajunului este deosebit de importanta pentru localnicii din
Bucovina. Pe masa sunt asezate 12 feluri de mancare, inclusiv prajituri facute
in casa, simbolizand cele 12 luni ale anului. In mijlocul mesei se pune un colac
in forma cifrei 8, care nu se mananca, ci este folosit la lucrarile agricole din
primavara. Membrii familiei se strang, ingenuncheaza si spun rugaciunea,
inainte de a se bucura de preparatele delicioase pregatite de gospodina casei.
La aceasta cina, sunt pomeniti si mortii din neamul respectiv. Totodata, se ia
cate putin din fiecare fel de mancare si se arunca peste cap animalelor din
gospodarie.
Tot in Ajun, capul familiei aduce in casa surcele si le imparte celorlalti membri,
pentru ca acestia sa fie sanatosi si sa aiba parte de belsug.

Obiceiuri din Transilvania

Transilvania este una dintre regiunile in care s-au pastrat foarte multe dintre
obiceiurile stravechi. Gospodinele fac pregatirile inca din postul Craciunului, iar
barbatii se organizeaza astfel incat sa termine toate lucrarile agricole si sa asigure
familiei toate cele necesare pentru sarbatoare. La fel ca si in alte zone, in perioada
sarbatorilor se organizeaza sezatori, la care participa doar femeile si unde tes haine
festive si alte obiecte decorative.
Viflaimul este prezent si in Transilvania, numai ca aici, tinerii merg la colindat cu o
constructie din lemn, in forma de biserica, in interiorul careia asaza lumanari si
figurine care reconstituie scena Nasterii Domnului.

Cine ajunge de Craciun in apropierea Clujului, mai exact in Marisel, poate admira un
obicei care este inclus in patrimoniul UNESCO. Este vorba despre „Junii Mariselului”.
Dupa slujba, 10 tineri din sat ies in fata bisericii ca sa danseze si sa colinde. In timpul
dansului, flacaii le invita pe fetele din sat care nu sunt maritate sa joace impreuna cu
ei.

Traditii de Craciun in Moldova

In Moldova, satenii sunt vizitati, in noaptea de Craciun, de ursitor. Acesta vine
sa guste din preparatele pe care gospodinele le pun intr-o strachina, lasata pe
prispa, sub fereastra. Nimeni nu trebuie sa manance inaintea ursitorului. Se
spune ca, daca este pastrata traditia, fetele nemaritate isi vor visa viitorul sot.

Gospodinele din unele sate prepara Craciuneii. Este vorba de colaci in forma
cifrei 8 care sunt pusi langa icoane si pastrati pana la echinoctiul de primavara.
La 21 martie, barbatii iau colacii si ii impart in mai multe bucati pe care le pun
sub brazdele arate si le dau boilor sau cailor. Totul, pentru a avea belsug tot
anul.

Obiceiuri din Dobrogea

Grupuri de colindatori vin pe la casele oamenilor, incepand cu Ajunul
Craciunului si pana la Boboteaza. Traditia este ca aceste cete sa fie formate
exclusiv din tineri necasatoriti, insa obiceiul a fost adaptat pe alocuri. Astfel, in
Adamclisi sau Aliman, exista trei cete de colindatori: ceata de copii, ceata mica
(din care fac parte tinerii necasatoriti) si ceata mare (din care fac parte barbatii
insurati). Uneori, ritualul colindatului include si jocul Caprei sau turca.
Costumul purtat in timpul dansului de unul dintre tineri este o combinatie intre
coarnele unui cerb si ciocul unei berze (fie barza care are coarne de cerb, fie
cerb cu cioc de barza).

In aceasta zona a tarii, colindatorii primesc nuci, mere, colaci, iar fetele
nemaritate daruiesc flacailor coronite de flori. De asemenea, obiceiul
colindatului presupune, in anumite sate, folosirea mastilor.
 Superstitii de Craciun in Romania

Pe langa traditii si obiceiuri, in sate se intalnesc o multime de superstitii care

fac, pana la urma, parte din latura mistica, plina de farmec a Craciunului. Mai
jos, sunt cateva exemple de credinte populare legate de aceasta sarbatoare:

 Apa norocului - in satele din Arges, casele sunt stropite cu apa norocului, cateva
zile la rand, pana la o saptamana, in functie de greutatile prin care a trecut
familia respectiva inainte de Craciun; apa norocului este un amestec de
agheasma si un mix de ierburi, cum ar fi muscata, menta si levantica;
 Cu paiele in foc, ca sa aduca noroc - tot in satele din Arges, barbatii arunca paie in
foc, spunand cateva cuvinte care ar trebui sa atraga bogatia;
 Sa nu imprumuti obiecte din casa - in prima zi de Craciun, se spune ca nu este bine
sa imprumuti obiecte din casa; aceasta superstitie se regaseste in mai multe
zone ale tarii; se spune ca, daca faci acest lucru, iti alungi norocul;
 Merele aduc sanatate - in credinta populara, daca mananci mere de Craciun si,
mai ales, daca le pui pe masa de sarbatori, vei fi sanatos tot anul care vine;
 Pune un banut in apa - din Ajun, pune un banut in apa de izvor (trebuie neaparat
sa fie apa curgatoare, nu de la fantana) si in prima zi de Craciun, spala-te pe
fata cu aceasta; se spune ca, astfel, vei avea spor in anul urmator;
 Ce sa nu faci, ca sa ai noroc - sa nu maturi, sa nu speli rufe si sa nu lasi gunoiul
peste noapte in casa, daca vrei sa ai noroc;
 Pomi fructiferi legati cu paie - e o superstitie in unele zone din tara, potrivit careia
pomii fructiferi sunt legati cu paie, ca sa fie mai roditori; in Maramures, se
curata hornurile si cenusa se pune la radacina copacilor, in acelasi scop;
 Usturoiul alunga spiritele rele - in anumite regiuni, oamenii ung coarnele si
soldurile vitelor cu usturoi, ca sa alunge spiritele rele;
 Turte pentru arat - in Bucovina si in Moldova, de Craciun se fac turte sau colaci;
acestea sunt pastrate pana primavara si, inainte de a incepe aratul, sunt puse
intre coarnele boilor;
 Alungarea serpilor - tot in Bucovina, femeile obisnuiesc sa puna o piatra in
cuptor si sa ascunda furcile de tors, ca sa tina serpii departe de casa;
 Nu se stinge focul in Ajunul Craciunului - o superstitie din zona Banatului si spune
ca in noaptea de Ajun focul din casa nu trebuie sa fie stins; astfel, anul care
vine o sa fie luminos si cu mult spor;
 Ritual pentru un an mai bun - in satele din Banat, cel mai varstnic membru al unei
familii arunca in fata colindatorilor boabe de grau si porumb; ulterior, amesteca
aceste boabe cu celelalte, pentru a avea productie mai buna in anul urmator;
sub fata de masa de sarbatori se pun fire de fan si seminte de grau sau floarea-
soarelui, ca sa fie liniste in casa;
 Fara carne de pasare pe masa de Craciun - in Bucovina, pe masa de Craciun nu se
pune niciun preparat din carne de pasare; de fapt, in toata perioada dintre
Craciun si Anul Nou nu se consuma astfel de mancaruri, pentru ca familiei sa ii
mearga bine tot anul care vine;
 Masa din Ajun ramane intinsa peste noapte - in unele sate din Moldova, masa din
Ajunul Craciunului este lasata intinsa peste noapte, pentru ca familia sa aiba
parte de belsug in viitorul an;
 Picioarele mesei, legate cu lanturi - o superstitie din zona Dobrogei este ca
picioarele mesei de Craciun sa fie legate cu lanturi, pentru a tine raul departe
de gospodarie.
Scurta istorie a Craciunului in Romania

Pentru romani, Craciunul este, alaturi de Paste, una dintre cele mai importante
sarbatori. Interesant este ca, desi astazi marcheaza Nasterea Mantuitorului Iisus
Hristos, originile Craciunului sunt, de fapt, pagane. Mai exact, la inceputuri, el
reprezenta perioada critica de la sfarsitul anului, cand oamenii aveau nevoie de
ritualuri de purificare pentru a putea incepe cu bine noul an.

Odata cu aparitia crestinismului, Craciunul este simbolul Nasterii Domnului, dar multa
vreme s-a pastrat ritualul celor 12 zile care insemnau improspatarea timpului care se
ridica din haos pentru a reda lumii ordinea. Astfel, se pastreaza si astazi semnificatia
ca Iisus Hristos este cel care ne aduce Lumina si Cuvantul. De aceea, in unele zone
din tara, este foarte important ca in noaptea de 24 spre 25 decembrie, sa nu se
stinga focul, adica lumina.

Multa vreme, Nasterea Domnului era o sarbatoare comuna cu Botezul Domnului,

adica pe 6 ianuarie, insa in anul 354, Papa Liberiu a stabilit data oficiala a
Craciunului pe 25 decembrie.

De-a lungul timpului, Craciunului i-au fost asociate o serie de obiceiuri care nu au
legatura cu crestinismul. Printre acestea, se numara impodobirea bradului, care este
o traditie germana, de exemplu. La fel s-a intamplat si cu Mos Craciun, care se
spune ca, de fapt, a fost creat de un desenator american, Thomas Nast, undeva pe
la 1863, avandu-l ca inspiratie pe imaginarul Mos Nicolae. Unele surse istorice spun
ca obiceiul impartitului darurilor de catre Mos Craciun a patruns pe teritoriul Romaniei
in secolul al XIX-lea.

Ne place sa petrecem Craciunul in familie si, daca in unele sate din tara, inca se mai pastreaza
traditiile si obiceiurile de odinioara, putem avea parte de experiente unice. Fie ca ne aduc aminte
de copilarie, fie ca le descoperim pentru prima data, ele dau acestei sarbatori un farmec aparte.