Patele n Argentina

Oamenii de pretutindeni, ndeprtai unii de alii prin aezare geografic, naie, ras, limb, cultur i tradiii, devin un tot unitar n aceast perioad i mprtesc taina nvierii Domnului. Unele tradiii se menin n cea mai mare parte a lumii (de exemplu, mielul, oule), n timp ce alte tradiii variaz n funcie de specificul fiecrei ri i de istoria acesteia. n partea de nord a Argentinei se organizeaz un carnaval. Toat lumea se pregtete de srbatoare n sunetele muzicii, se consum dou tipuri de buturi - aloja si chicha - iar oamenii se mbraca n poncho-uri i poart plrii, n credina c astfel se vor feri de duhurile malefice. n ziua de mari care precede Miercurea Cenuie (prima zi a Postului Patelui), se desfoar ceremonia "tincunoaco". Mamele i bunicile se adun, aezndu-se pe dou rnduri n jurul unei arcade fcute din ramuri de salcie i decorate cu flori, fructe, dulciuri i lanterne micue. Cele dou grupuri se ntalnesc apoi sub aceast arcad i ii druiesc cte o ppua, pe care n prealabil o atinge fiecare de frunte. Ritualul acesta constituie o ceremonie sacr, despre care se consider c semnific legatura indestructibil care le unete pe femei i pe care nu o poate desface dect moartea. n Smbta Mare, carnavalul ajunge la apogeu. Femeile, mbrcate n cmi largi, poncho-uri viu colorate i purtnd plrii albe, interpreteaz cntece folclorice i danseaz n onoarea lui Pukllay (o zeitate despre care se spune c este spiritul ntregului carnaval). Dup ncheierea ceremoniei, se sacrific o oaie, ceea ce simbolizeaz sfritul carnavalului.