UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIŞOARA

FACULTATEA DE LITERE, ISTORIE ŞI TEOLOGIE

DEPARTAMENTUL DE STUDII ROMÂNEȘTI

SPECIALIZAREA: TEOLOGIE ORTODOXĂ PASTORALĂ

COLINDUL DUBAȘILOR DIN BANAT

STUDENT:

IONICĂ-DAN ALIMPESCU

TIMIȘOARA

2021
 COLINDUL DUBAȘILOR DIN BANAT

De Crăciun în Banat, veți descoperi tradiții unice și o atmosferă de sărbătoare specifică

satelor de bănățeni din Caraș-Severin și Timiș!

Cel mai important obicei în satele din Banat este mersul la colindat, obicei păstrat și în
zilele noastre. La colindat merg atât copii, cât și cete de tineri.

În seara de Ajun sau în prima zi de Crăciun, copii merg cu ”Steaua”, vestind Nașterea
Domnului. Totodată amintesc de astrul călăuzitor care a fost urmat de cei trei păstori, ce au
ajung la ieslea, unde Mântuitorul s-a născut.

Un alt obicei străvechi este ”Viflaimul” sau ”Irozii”, ce reprezintă o scenetă, prin care
copii refac povestea nașterii Domnului. De asemenea, în unele locuri bănățene, toți săteni ies
pe ulițele satului la colindat și intră la fiecare casă, vestind Nașterea Domnului.

Tradiția de prin sate spune că, cel care va primi colinda va fi binecuvântat de Dumnezeu
și va avea noroc și bunăstare tot anul. Superstițioși spun că dacă prima persoană care intră în
casă de Crăciun este bărbat este semn de bun augur.

Tot în Banat este tradiția ca de Crăciun să fie aruncate, de către cel mai vârstnic membru
al familiei, boabe de grâu în fața colindătorilor, ca recoltele să fie bogate anul viitor. De
asemenea, gospodinele pun sub masa festivă de Crăciun, semințe de porumb, grâu, floarea
soarelui, că să fie date apoi vitelor din gospodărie, pentru bogăție și belșug.

Unul dintre cele mai frumoase și unice obiceiuri din Banat este Colindul Dubașilor.
Dubașii sunt un grup de tineri, care bat tobele alert, pornind de la biserică și merg din casă în
casă tot satul, vestind Nașterea Domnului. Aceștia poartă costume populare tradiționale,
specifice din Banat. În trecut, tinerii care doreau să fie în grupul de Dubași erau supuși unui
test, de a sacrifica un animal și din pielea lui să facă o dobă. Acest ritual s-a pierdut, în prezent
cei care doresc să fie în grup, trebuie să cânte frumos.

Despre dubași se știu destul de multe. Asta pentru că obiceiul lor a rămas neschimbat
de sute de ani și se mai ține și astăzi în satele din jurul Făgetului. În Ajun de Crăciun ei vestesc
nașterea Mântuitorului, iar feciorii merg din casă-n casă ca să facă urări gazdelor
 Dubasii sunt, de altfel, tinerii din aceste sate care au moștenit tradiția de la străbuni si
care o duc mai departe an de an prin colinde cântate in ritmul dubelor (tobe- n.r.) lovite cu
putere.

Cei mai ”bătrâni” dubași care activează in aceste trupe de colindători au cel mult 30 de
ani, iar cei mai tineri sunt primiți încă din adolescenta, de la 15-16 ani.

”La noi, in trupa de dubași, cel mai bătrân are 26 de ani, iar cel mai tânăr are 16 ani.
Unii facem treaba asta de zece ani, alții de anul acesta. in general suntem toți tineri
deoarece cei care depășesc 30 de ani se însoară, se așază la casele lor si nu mai au timp
sa facă parte din trupa de dubași. Cei tineri, care intra in trupa trebuie sa îndeplinească
anumite condiții printre care înălțimea, dar si vocea, trebuie sa știe sa cânte. Trebuie
sa iti placa ce faci si sa vrei sa faci”.

În trecut, tinerii care doreau să intre in formația de dubași erau supuși unui test. Ei erau
puși sa sacrifice un animal, un mânz, un vițel, ori o capra, iar din pielea animalului sa făurească
o duba. Aceasta obișnuință s-a pierdut, însă. Acum e de ajuns ca tânărul sa își dorească să facă
parte din trupa și să îndeplinească unele condiții minime.

Cei mai bătrâni, foști dubati, cand primesc colindatorii de Craciun, ii supun insa pe cei
mai tineri unor teste pentru a se convinge ca traditia e pe maini bune.

Dubasii poarta costume traditionale, vechi de sute de ani, mostenite din strabuni.
Costumele lor sunt cusute din panza alba, iar in partea de jos a camasii este aplicata o broderie
facuta de maini maiastre. Peste camasa, baietii pun veste de culoare alba impletite cu fir din
lana de oaie. La mijloc ei poarta curele si neaparat o batista. Nu lipseste nici tricolorul pe care
dubasii il poarta cu mandrie pe piept. Capetele si le acopera cu caciuli de astrahan impodobiote
cu flori, cu pene de fazan si bineinteles cu tricolor. Ei insisi isi impodobesc caciulile pe care le
poarta cu mandrie.

Cât despre dubele in care tinerii flacai bat cu putere, cu betele, cand colinda, acestea nu
sunt lasate mostenire, ci aproape in fiecare an ele sunt innoite.

Dubele sunt facute din piele de capra, de vitel ori chiar din piele de caine. Pielea
animalului se pune pentru cateva zile in var, apoi se intinde dupa anumite tehnici invatate de la
batrani.

An de an, dubasii din Tara Fagetului merg la colindat imbracati traditional si neaparat
purtand dubele.
 In special sunt colindate casele unde sunt fete tinere, de maritat, atat din satul natal, cat
si din satele vecine. De asemenea, dubasii merg sa colinde si la biserici sau la manastirile din
zona, aceasta adapostind o valoroasa zestre de biserici din lemn, unele dintre ele facand parte
din patrimoniul UNESCO ori din patrimoniul national.

În fiecare casă se cântă altceva, e o colindă pentru casa vânătorului, este colindul de fată
sau cel al gospodarului, se cântă altfel la preot sau la primar, astfel încât toți să fie mulțumiți și
să îi răsplătească pe colindători cu cat mai multe daruri. Vătaful conduce formația, iar lângă
cerb stă „iapa”, tânărul care este însărcinat să preia darurile, cârnați, slană, țuică sau vin, mere
și bani, iar la sfârșit se împart toate, în mod egal.

Vătaful este cel care conduce formatia de dubasi atunci cand merg la colindat, iar in
fiecare casa se canta alta colinda tinandu-se seama de meseria pe care o are capul familei
respective. Langa vataf sta intotdeauna cel care este insarcinat sa primeasca darurile de la gazde,
pe care mai apoi le imparte in mod egal colegilor sai din formatia de dubasi.

De asemenea, nu lipseste capra care joaca in ritmul dubelor. ”Capra” este impodobita
cu ramuri verzi, dar si cu o patura tesuta cu migala la razboi.

Satul Romanesti apartine de comuna Tomesti si se afla la aproximativ o suta de kilometri

de Timisoara. Se ajunge aici pe drumul national care leaga Timisoara de Deva, insa in dreptul
localitatii Margina se merge la stanga spre Tomesti.

In zona se mai pot vizita manastirile de lemn care dateaza din secolele XVII-XVIII, dar
si Pestera Romanesti unde an de an, in fiecare toamna, Filarmonica ”Banatul” din Timisoara
sustine un concert.

BIBLIOGRAFIE:

• Jurma, Emilian Pavel. „Dubașii din zona Făget, tradiții nealterate de sute de ani”, în Banatul Azi,
25.12.2016.
• Iedu, Liliana. „Unul dintre cele mai vechi si mai frumoase obiceiuri de Craciun din Banat se pastreaza
inca, nu departe de Timisoara”, în Opinia Timișoarei, 22.12.2005.
• Dumitrescu, Antonia. „Crăciun în Banat cu obiceiuri din străbuni”, în Descoperim România.ro
(https://www.descoperimromania.ro/craciun-in-banat/, accesat în 9.01.2020), 24.12.2015.