TRADITII SI OBICEIURI

DIN MARAMURES

Dumitrescu Anisia 
Clasa a VIII-a
 Traditii de iarna. Craciunul in Maramures.
◦ Dacă veţi face Crăciunul în Maramureş, indiferent dacă sunteţi la sat sau la oraş, în Ajun, veţi
vedea grupuri de colindători, tineri şi bătrâni, care merg din casă în casă pentru a vesti
Naşterea Domnului.În zonele rurale, tradiţiile şi obiceiurile sunt păstrate cu stricteţe, iar pe
lângă obiceiul colindatului, pot fi văzute şi trăite alte tradi ţii din străbuni: Viflaimul,
umblatul cu “steaua”, “capra” sau jocul moşilor.
Colindul, cel mai popular obicei:
Însă, cel mai popular obicei al Crăciunului este colindul. După slujba de Crăciun, maramureşenii se
întorc de la biserică şi colindă pe la case toată noaptea. Nu există criteriul vârstei, atât copiii, cât şi cei
mai în vârstă merg la colindat.
Dacă cei mici sunt recompensaţi de gazde cu prăjituri, dulciuri şi o mică atenţie financiară, adulţii sunt
răsplătiţi cu pălincă după colind, astfel că temperaturile scăzute sunt mult mai uşor de suportat.
Pentru a mai atenua din efectul puternic al pălincii, colindătorii sunt serviţi cu tradiţionalele delicatese
maramureşene de Crăciun: cârnaţi, mămăligă, cozonaci. În general, se aud colinde cu specific local,
cunoscute din timpuri străvechi.
Umblatul cu “steaua” şi
jocul “caprei”
◦ În special în zona rurală, copiii umblă cu “steaua”, ei fiind
asemenea Magilor care au fost călăuziţi de o stea pentru a
ajunge la Bethleem, locul în care s-a născut Iisus Hristos.
“Stelarii” sunt îmbrăcaţi în costume populare sau costume
albe, purtând coifuri. Recompensa este asemănătoare
colundului: fructe, dulciuri, prăjituri şi bani.

◦ Jocul “caprei” este un ceremonial mai complex, în care este

nevoie de un grup mai mare de oameni.Personajele merg
din casă în casă şi strigă “Primiţi cu capra?”, iar apoi jocul
se desfăşoară sub forma unei scenete acompaniate de
muzică şi mult zgomot făcut de talangi şi clopote pe care
membrii grupului le au asupra lor.Majoritatea celor care
umblă cu capra sunt mascaţi, iar costumaţiile de lână
cântăresc zeci de kilograme, astfel că este nevoie de o
condiţie fizică foarte bună pentru a putea ţine ritmul
dansului din casă în casă. La final, gazdele oferă cozonaci,
covrigi sau pălincă.
 VIFLAIMUL
Viflaimul reprezintă o scenetă de teatru în care apar personajele biblice care au legătură cu
momentul Naşterii Domnului. Deseori, sceneta este organizată şi interpretată de elevii şcolilor
din localitate.Sceneta poate fi organizată şi interpretată la biserica din sat sau la un teatru sau
cămin cultural. După câteva săptămâni de repetiţii, sceneta este interpretată în seara din
Ajunul Crăciunului.
◦ Brondoșii (Cavnic)
◦ Brondoșii sunt tineri îmbrăcați în costume tradiționale – cămașă și pantaloni de culoare albă – iar pe cap
poartă măști confecționate din piei de oaie sau de capră. Cel mai important element din vestimentația
acestora este brâul cu numeroase clopote de alamă, cu care aleargă de-a lungul străzilor și sperie trecătorii.
Obiceiul are semnificații străvechi, având rolul de purificare a spațiului și de alungare a spiritelor rele.

◦ Vergelul
◦ Cu câteva zile înainte de Vergel, feciorii aleg locul de desfășurare a evenimentului și ce muzicant vor angaja.
Organizatorii trimit câte un băiat la fiecare fată acasă pentru a o duce la Vergel. Pe lângă mâncare și băutură
(adusă de către participanți), tinerii au parte de multă distracție și dansuri specifice acestui eveniment,
printre acestea fiind „Danțul dintâi”, „Patru pași”, „Șapte pași”, „Codrenească” și „Roatile”.

◦ Zânele Vestitoare
◦ Acest obicei este întâlnit în două localități din județul Maramureș, Borșa și Săcel. Zânele Vestitoare ale
Crăciunului sunt trei fete îmbrăcate în haine albe, frumos împodobite, care umblă din casă în casă și vestesc
Nașterea lui Iisus.
◦ Zânele vestitoare au câte o baghetă magică realizată din buruieni perene. Ele sunt considerate zâne bune care
ajung pe la casele gospodarilor în seara de Crăciun, rostind texte speciale. La final, cele trei zâne sunt
răsplătite cu daruri tradiționale sau cu bani.
◦ Jocul moșilor
◦ Jocul Moșilor este unul dintre cele mai vechi
jocuri, fiind un dans arhaic care se dansează în
casele în care sunt fete de măritat. Acesta este
practicat numai de tineri cu vârste cuprinse între
16 și 20 de ani. Dansatorii poartă măști
confecționate din lemn, viu colorate, piei de
animale pe cap și sunt îmbrăcați cu piei de oaie
neprelucrate pentru a nu fi recunoscuți.
Costumul este astfel alcătuit încât să sugereze
prezența moșilor, a strămoșilor chemați, conform
tradiției, să îndrume tinerii care se află la
începutul vieții de adult.
Superstiții de Crăciun:
- nu se dă cu mătura
- nu se spală rufe
- nu se dă nimic cu împrumut
- se dă de mâncare pe săturate la animalele din gospodărie
- în dimineața de Crăciun este bine să te speli pe față cu apă de izvor în care se pune un bănuț de
argint