FEERIA CRACIUNULUI

Bratu Teodora

Caracterizare
Crciunul este srbtorit n ara noastr pe data de 25
decembrie.
Acest prilej de bucurie se manifest prin decorarea
bradului de Crciun, reuniunea familiilor ntr-o
atmosfer unic, plcut.

Despre Mos Craciun

Din cele mai vechi timpuri, personajul Mos
Craciun simbolizeaza fericirea tuturor copiilor,
fiind un simbol celebru al acestui anotimp.
Mos Craciun se prezinta ca un batran simpatic,
imbracat intr-o haina rosie, iar in spate un sac
duce un sac greu, plin cu jucarii.

Sania lui mos craciun

Legenda spune ca Mos Craciun traieste in Laponia, un
tinut indepartat, inghetat. Acolo, este ajutat de elfi in
fabricarea jucariilor, pe care le transporta intr-o sanie
fermecata condusa de reni. Astfel, Craciunul ajunge in
pragul tuturor caselor.

Renul Rudolf

Bietul Rudolf! Prietenii l ironizau, ba unii chiar refuzau s se joace

cu el. Pn i cei din familia sa, dei nu i artau pe fa, se ruinau s
ias cu Rudolf n lume.
Dar pe lng nasul rou, Rudolf mai avea ceva: un suflet bun. De
aceea i ierta pe toi pentru comportarea lor. i nu numai att, era i
foarte harnic, nu se ddea napoi de la nicio treab care era de fcut.
Odat, Mo Crciun ntrzie mai mult ca de obicei pe la casele
copiilor. Se fcuse ntuneric i Moul tare nu ar fi vrut s-i
dezamgeasc pe micui. Dar cum s fac? Dac din cauza beznei se
va rtci sau va ncurca darurile?
Atunci zri n ntuneric o lumini. Din ce se apropia, din ce lumina
cretea. Cnd se apropiase destul de mult, Moul nelese c acea
lumin venea de la nasul rou al unui ren, nas care strlucea foarte
tare.
Mo Crciun l rug pe Rudolf, cci acesta era numele renului, s-i
lumineze calea pentru a ajunge mai repede cu darurile la copii. Rudol
accept imediat, se aez n faa saniei Moului i lumin calea
celorlali reni.
Mo Crciun a ajuns cu bine pe la casele copiilor, a mprit cadourile
i voie bun tututor.
De atunci, Rudolf l ajut n fiecare an pe Mo Crciun, fiind n
fruntea alaiului i luminnd calea, astfel nct Moul nu ntrzie
niciodat.

Colindele
Intrarea n srbtorile de iarn se face odat cu
Ignatul, pe 20 decembrie. ncepnd de la Ignat i
pn la Crciun, tinerii umbl cu turca, capra sau
brezaia - o masc cu cap de animal, mai ales de
barz.
Naterea Domnului este anunat la noi n ar prin
colinde, iar primii care pornesc cu colindatul, n
dimineaa de Ajun, sunt copiii i tinerii. Acetia
sunt primii de cretini cu mere, nuci, covrigi i cu
turte numite "Scutecelele lui Hristos".
Se spune c pentru a ne scpa de pcate,
Dumnezeu a lsat colindele, ca n fiecare an la
Crciun numele cel sfnt al Domnului s vin la
urechile oamenilor i s nu fie tentai s fac
lucruri rele. Potrivit tradiiei, atunci cnd colindele
nu se vor mai auzi pe pmnt, vor iei diavolii i
lumea va ncpea pe mna lor.

Tradiii de Crciun in Romnia

-ajunul

Ajunul
Ajunul este srbtoarea de sfrit de an patronat de Mo Ajun,
stpnul timpului, deintorul puterii anului ce vine. Sub
influena cretinismului, a deczut ca importan o dat cu
apariia lui Mo Crciun, care este identificat mai mult cu
srbtoarea religioas.
Mo Ajun i Mo Crciun apar ntotdeauna cu brbile albe de
zpad i sunt extrem de btrni, ntruct vin din vremuri de
mult uitate. Cei doi seamn ca picturile ap, sunt buni i
darnici, cutreier toat lumea i fac cadouri, mai ales copiilor.
Mo Ajun druiete nuci, pere, covrigi, colaci, colindei,
plcinte, prjituri, bomboane i tot felul de dulciuri, iar Mo
Crciun aduce haine, nclminte, jucarii.
n ajunul Crciunului nu se bea rachiu, ntruct se spune c
aceasta a fost inventat de diavol, care apoi i bate joc de cel
ce-l bea, zicnd c rachiul are ntietate naintea tuturor rii, i
crnuri de purcel.

n ziua de Ajun, femeile ies n livad cu minile pline de aluat

i ating fiecare pom spunnd: : "cum sunt minile mele pline
cu aluat, aa s fie pomii ncrcai cu rod la anul".

Tradiii de Crciun n Romnia

-Ziua de Crciun ncepnd cu prima zi de Crciun i pn la Boboteaz,
copiii umbl cu steaua, ei numindu-se colindtori sau crai,
pe cap avnd coroane de hrtie colorat. Tot acum are loc i
Vicleimul sau Irozii, cnd tinerii pun n scen naterea lui
Hristos. Vicliemul" sau "Irozii" este datin prin care tinerii
reprezint la Crciun naterea lui lisus Hristos, iretenia lui
Irod, care a poruncit uciderea pruncilor, de a afla Pruncul i
adesea nfruntarea necredinei, personificate printr-un copil
sau printr-un cioban.
Nelipsit la Crciun din casele noastre, bradul deine de fapt
n cultura popular romneasc funcii funerare: este fie
substitutului miresei sau mirelui, n cazul morii unui tnr
necstorit, fie dubletul vegetal al defunctului. Bradul
mpodobit mai este folosit la nuni, i precede venirea
alaiului mirelui la casa miresei.
n dimineaa de Crciun e bine s ne splm cu ap curat,
luat dintr-un izvor sau fntn n care punem o moned de
argint, pentru c tot anul s fim curai ca argintul, ferii de
boli i plin de bani.

Tradiii de Crciun n Moldova

Traditia de Crciun : Pstrarea luminii

Una din cele mai vechi traditii de Crciun, pastrarea luminii, mai
este inut de foarte putini moldoveni. Sarbatoarea Nasterii
Domnului, Craciunul se leaga de solstitiul de iarna, aceasta fiind
ziua cea mai scurta din an. Pentru a "prelungi" si a pastra cat mai
mult lumina zilei, oamenii faceau rug din dun busteni pentru a
lumina. In zilele noastre, acest obicei a fost redus la imaginea
painii, care simbolizeaza bunastarea.
Traditia de Craciun Craciunelul
Conform traditiei, in ajun de Craciun, gospdodinele din
Moldova coc bucati de aluat, care sunt sub forma cifrei opt,
neterminata, numit Craciunei, pe care ii agata langa icoane, pe
perete. Craciunelul este luat de pe perete atunci cand are loc
echinoctiul de primavara, la 23 martie, atunci cand gospodarul
iese la arat. Dupa ce intoarce prima brazda, barbatul rupe
Craciunelul in 3 bucati: o bucata o pune sub brazda, o alta o da
animalului din curte iar cea de-a treia o manaca el. n unele
locuri se taie porcul n aceast zi i nu n timpul postului, ca s
nu se strice vreun vas cu carne de porc i, prin urmare, i cei din
cas.
n ajunul Crciunului nu se bea rachiu, ntruct se spune c
aceasta a fost inventat de diavol, care apoi i bate joc de cel ce-l
bea, zicnd c rachiul are ntietate naintea tuturor bucatelor.

Tradiii de Crciun in Frana

-vechile obiceiuri

Vechile obiceiuri

Dup ce francezii au nceput s se obinuiasc cu ideea

de a srbtori Crciunul n fiecare an, tradiiile de
Crciun n Frana au nceput s se contureze. Fiecare
familie fcea o curenie general i pregtea bucate
alese, care erau puse pe o mas frumos decorata, aflat
n cea mai spaioas camer din cas, iar n jurul mesei
se adunau toi membrii familiei i dup ce mncau, se
apucau s cnte colinde.

n anumite zone ale rii, copiii mbrcau un miel cu

panglici colorate i se duceau din u n u, cntnd
celor care deschideau ua i ateptnd n schimb bani,
fructe sau dulciuri. n alte regiuni, familiile se adunau la
bunic, considerat capul familiei, i savurau o mas
compus din pete i usturoi i din legume, avnd la
desert alvi i vin ntotdeauna fiert. n zonele rurale,
copiii puneau pe foc un trunchi uscat de mslin i
stropeau cu vin focul, pentru a binecuvnta cina. Se
aezau la mas, la sfritul creia ncepeau s cnte
colinde, i apoi se ndreptau spre biseric pentru a
participa la slujb.

Tradiii de Crciun n Frana

-n prezent Astzi, tradiiile de Crciun n Frana difer. Este
o ocazie foarte important pentru francezi,
pentru c in foarte mult la unitatea familiei i
este obligatoriu ca toi membrii s se reuneasc
la mas. Copiii francezi i aeaz nclrile n
faa cminului, spernd c Pere Noel sau Papa
Noel (Tata Noel) sau le petit Jesus (micuul
Isus) le va umple cu daruri. Bomboane, fructe,
nuci i mici jucrii sunt agate pe ramurile
bradului de Crciun. Exist i un Pere Fouettard
(Tata Fouettard), care are datoria de a-i bate la
fund pe copiii care au fost obraznici de-a lungul
anului.

Tradiii de Crciun n Anglia

-scopul strvechi

Crciunul a nceput s fie srbtorit n Anglia n anul 596 e.n.,

odat cu sosirea pe meleagurile acesteia a Sfntului Augustin,
nsoit de clugri, n scopul cretinrii anglo-saxonilor.
* Vsc i alte plante venic verzi
Obiceiul de a decora casele cu plante perene (evergreen), plante
care rmn verzi tot timpul anului (ilice, ieder,vsc, laur ,
cimiir), se spune c i are originile n ncercarea de a nrdcina
imaginea primei biserici cretine britanice, construite din crengi
de copaci pereni.
Tradiia aceasta pare ns s fi pornit din perioada druizilor, cnd
oamenii i mpodobeau casele cu plante mereu verzi pentru a
le oferi spiritelor silvane un adpost pe perioada iernii. A existat o
superstiie strveche, conform creia i purta ghinion s arunci
decoraiile plantelor perene de Crciun nainte de a
dousprezecea noapte (5 ianuarie, ziua de ajun a Epifaniei).

Tradiii de Crciun n Anglia

-n prezent

Pomul de Crciun a fost popularizat de ctre prin ul Albert , so ul

reginei Victoria, care l-a introdus n Casa Regal, pentru ntia
dat, n anul 1840. Din 1947, la fiecare Crciun, Norvegia trimite
Marii Britanii un imens brad de Crciun, ce strjuie te Pia a
Trafalgar Square, n amintirea colaborrii anglo-norvegiene din
perioada celui de-Al doilea Rzboi Mondial.

* Felicitrile de Crciun

Una dintre tradiiile de Crciun, transmise i Statelor Unite ale

Americii, const n trimiterea ctre preteni i cuno tin e a
felicitrilor sau crilor potale de Crciun. Prima felicitare de
Crciun a fost trimis n Anglia n anii 1840. n prezent, n fiecare
an sunt expediate n Marea Britanie peste un milion de cr i po tale
de Crciun, multe dintre ele fiind vndute n scopuri caritabile.

Obiceiul trimiterii de felicitri a fost iniiat de ctre Sir Henry Cole,

care, n 1843, i-a cerut pictorului J.C.Horsley s deseneze o
felicitare, multiplicat copiile au fost mai apoi imprimate n alb i
negru i colorate de mn. S-au vndut atunci 1.000 de copii n
Londra. Un artist englez, William Egley, a produs o felicitare
popular n 1849.

Tradiii de Crciun n Canada

Ct mai multe felicitri de Crciun!

Canadienii ncep pregtirile de Crciun nc din primele zile ale

lunii decembrie. Sunt trimise felicitri prin po t, toate plicurile
fiind tampilate de ctre Pota Canadian cu salutul tradi ional al lui
Santa Claus Ho Ho Ho. n companii, colegii i nmneaz unii
altora felicitri, vecinii i las n cutia po tal cte una, iar de cnd
cu cele electronice, n preajma Crciunului e ti alintat cu zeci de
mesaje de felicitare.

* Cel mai iubit personaj, Mo Crciun

Copiii din Canada, ca i cei din Romnia, cred n existen a lui Mo

Crciun (Santa Claus). Canadienii sus in cu mndrie c ara lor
gzduiete casa lui Santa Claus, adresa lui pe toate plicurile cu
scrisori adresate de ctre copii Mo ului, fiind: SANTA CLAUS
North Pole HO HO HO Canada

Muli canadieni deschid darurile primite de la Mo Crciun n seara

de Ajun. Unii arunc o privire n interiorul ciorpeilor atrna i de
emineuri, alii deschid doar unul din cadouri n seara de ajun, iar
restul n dimineaa Crciunului.

Tradiii de Crciun n America

-n trecut

In anul 1863, Mos Craciunul "made in America" a

primit numele de Santa Claus si a fost inzestrat cu
imbracaminte de culoare rosie si o sanie cu reni.

In zilele noastre, sarbatorirea Craciunului are loc

in feluri diferite in diversele regiuni ale Statelor
Unite, din pricina varietatii nationalitatilor ce s-au
stabilit pe tot cuprinsul Americii.

In Pennsylvania, moravii isi continua traditia de a

construi un peisaj de iarna sub brad, purtand de
numierea de "putz", in acelasi stat, copii
emigrantilor germani fiind obisnuiti sa primeasca
cadouri de la Belsnickle (un Mos Craciun neamt),
care ii bate uneori cu un bat pe cei ce au fost
obraznici in decursul anului.

Tradiii de Craciun n America

-n prezent

Traditiile, obiceiurile si legendele de Craciun din America reprezinta,

asemeni altor numeroase aspecte ale mostenirii spirituale din Statele
Unite, o impletire inedita a diverse influente culturale ale lumii. Se
spune ca, in America, Craciunul este sarbatorit in toate felurile
posibile! Asta nu inseamna insa, ca americanii nu au pus bazele unor
noi traditii legate de sarbatorile de iarna. Personaje precum renii
Rudolph si Frosty au devenit la fel de celebre precum Santa Claus
(Mos Craciun). Nu lipsita de interes este infuzia in cultura americana a
unor imagini simbol din publicitate, precum ursii polari specifici
marcii Coca Cola.

Americanii se lauda cu faptul ca actualul Mos Craciun, numit de ei

Santa Claus, s-ar fi "nascut" in Statele Unite, gratie unei miriade de
artisti, scriitori si legende.
Se spune ca numele de Santa Claus ar proveni din cuvantul olandez ce
il desemneaza pe Sfantul Nicolae, adica Sinterklaas. Desi olandezii au
adus aceste personaj in America in secolul al XVII-lea, el nu a devenit
un simbol al Craciunului pana cand, in anul 1809, scriitorul
Washington Irving nu a scris o carte despre el. Acest prim Mos
Craciun american era cunoscut tot sub numele de Sfantul Nicolae,
fuma din pipa, si zbura intr-o sanie autopropulsata (ce nu era trasa de
reni), nu era imbracat in rosu si nu traia la Polul Nord, asa cum este
cunoscut de copii in prezent.

Tradiii de Crciun n Italia

- n trecut

Craciunul a luat nastere in Italia ... Cel putin , asa par a marturisi culorile
alb, verde si rosu , prezente pe steagul italian , culori traditionale ale
sarbatorii de Craciun.
Potrivit unei ipoteze acceptate din ce in ce mai mult in ultima vreme , acest
magnific eveniment a aparut in urma crestinizarii de catre biserica a
festivalului Saturnalia (inchinat zeului Saturn) si a altor sarbatori pagane.
In scolele III si IV d.Chr. , biserica din Roma se afla intr-o apriga
competitie cu religiile populare pagane si cultele misterelor , credinte
implicand , in marea lor majoritate, o proslavire a soarelui. De la mijlocul
lunii decembrie si pana in prima zi din ianuarie , romanii se desfatau in
petreceri si orgii , sarbatorind solstitiul de iarna si aducandu-le omagii
zeilor lor.
In anul 274 d.Chr. , imparatul Aurelian a decretat 25 decembrie , ziua
solstitiului in calendarul iulian, drept "natalis solis invicti" ("nasterea
invincibilului Soare") , un festival dedicat zeului solar Mithras. Astfel , prin
desemnarea zilei de 25 decembrie drept data a sarbatorii nasterii
Domnului , crestinii din Roma au atacat in mod direct paganismul roman.
In acelasi timp , pentru a se asigura ca sarbatoarea crestina va lua locul
cultului lui Mithra , ei au invocat un bogat simbolism biblic in care Iisus
era vazut ca "soarele dreptatii" si Dumnezeul "adevaratei lumini" , trimis in
mijlocul oamenilor pentru a risipi intunericul din lume.In acest fel, s-a
ajuns ca Craciunul , sarbatorit de-a lungul secolelor , sa continue a pastra
elemente pagane originare, in ciuda simbolismului conferit de biserica.

Tradiii de Crciun n Italia

-n prezent

n Italia zilelor noastre , celebrarea Craciunului este

strabatuta de o nota autentica, unica , in care se
impletesc traditiile pastorale , riturile culturale
traditionale si influente din nordul Europei.

Italienii, mai ales cei din zona de nord a tarii , au

obiceiul de a decora un brad in mijlocul casei , dar ,
potrivit traditiei , copiii nu ii adreseaza lui Mos
Craciun scrisorile in care ii cer acestuia sa le aduca
cadourile lor preferate , ci trimit epistole catre
parintii lor , in randurile carora isi exprima dragostea
fata de cei care le-au dat viata.Aceste scrisori sunt
asezate , de obicei , sub farfuria tatalui lor, ele fiind
citite cu glas tare imediat dupa masa din ajunul
Craciunului.

Tradiii de Crciun n Rusia

Rusii sarbatoresc Craciunul pe 7 ianuarie, in concordanta cu calendarul

iulian. Oamenii postesc de Advent, timp de 40 de zile, de pe 28 noiembrie
pana in seara de 6 ianuarie, cand apare prima stea pe cer. Atunci, familiile
ruse iau o cina cu 12 feluri de mancare, in cinstea celor 12 apostoli ai lui
Iisus, printre care se regasesc: peste, ciorba de sfecla, varza cu mei, fructe
uscate. Cel mai important ingredient este un fel de pasat, numit "kutya",
facut din grau sau alte cereale, ce simbolizeaza speranta si nemurirea,
miere si seminte de mac, despre care se crede ca aduc fericirea, succesul
si linistea.

In Rusia, cadourile de Craciun sunt aduse de Ded Moroz sau Mos Gerila,
care l-a inlocuit pe Sfantul Nicolae in timpul regimului comunist, dar si de
Babushka. Potrivit unei legende, aceasta era o batrana care a pornit sa-l
vada pe pruncul Iisus cu un cos plin cu daruri, insa, negasindu-l, a lasat
cadouri pentru copii in fiecare casa pe care a vizitat-o. Ded Moroz,
spiritul iernii la rusi, este ajutat sa duca darurile de Snegurochka, fata
zapezii.

Bradul de Craciun (Yolka) este o alta traditie care a fost interzisa in

perioada sovietica, insa, pentru a o mentine vie, rusii impodobeau brazi de
Anul Nou. Si cum ornamentele fie erau prea scumpe, fie nu se gaseau,
brazii de Craciun erau impodobiti cu obiecte facute in casa si cu fructe

Tradiii de Crciun in Polonia

In Polonia, perioada Craciunului ("Gwiazdka" sau "mica stea") este dedicata

regenerarii fortelor vitale ale lumii, adica ale oamenilor, animalelor si naturii,
pentru a se indeplini in cele mai bune conditii ciclul curgerii timpului.
Traditiile moderne asociaza magie, binecuvantari de Anul Nou, decorarea casei
si simboluri ale reconcilierii. Cantecele de Craciun sunt inca foarte prezente in
aceasta perioada. In unele regiuni, colindatorii, grupuri de copii sau de
adolescenti, vor trece din casa in casa cu stele multicolore si cu scene ale
Nasterii lui Iisus.

Obiceiul scenei biblice a Nasterii a intrat in Polonia odata cu franciscanii, in

secolul al XIII-lea. Scena din Cracovia este remarcabila, ea reprezinta sufletul
si farmecul orasului, dar si speranta adusa de Craciun.
Pentru pregatirea mancarurilor de Craciun, se strecoara cateva paie sub fata de
masa pentru a aminti faptul ca Iisus s-a nascut intr-o iesle. Inainte de a incepe
sa manance, toti cei asezati la masa impart azima (oplatek), marcata cu scene
ale nasterii Domnului, si isi fac urari de bine.
Traditii de Craciun in lumeLa inceput, cadourile se ofereau numai de Sfantul
Nicolae, insa, astazi, copiii primesc daruri si in seara zilei de 24, pe care steaua
cea buna le etaleaza sub brad. In fine, slujba religioasa reprezinta un lucru
aproape aproape obligatoriu, bisericile poloneze, fiind, la aceasta data, pline de
oameni.

Tradiii de Crciun in Norvegia

Pentru ca se afla aproape de locasul lui Mos Craciun

( Finlanda) si se bucura de mai multa zapada, tarile nordice
sunt cunoscute cu precadere pentru magia sarbatorilor de
iarna. In Norvegia, Craciunul este serbat ca in toata lumea
crestina pe data de 25 decembrie si este denumit Jul. Totusi,
ca si in statele vecine, atmosfera de sarbatoare incepe sa se
faca simtita inca din ziua a 13-a a lunii decembrie, cand se
celebreaza Sf. Lucia.

Brazii de Craciun aproape ca nu lipsesc din case, iar la

infrumusetarea lor contribuie intrega familie cu lumanari albe,
ghirlande, globuri, stelute si bomboane. Exista chiar si
decoratiuni specifice norvegienilor, de pilda cosuletele in
forma de inima.

tiai c bradul de Crciun din piaa londonez Trafalgar

provine ntotdeauna din Norvegia? Acesta este un simbol care
comemoreaz ajutorul britanic acordat Norvegiei n cel de-al
doilea rzboi mondial.

Tradiii de Crciun n China

Chinezii
sarbatoresc
Craciunul
decorandu-si locuintele cu felinare
superbe din hartie. Brazii lor sunt, de
asemenea, impodobiti cu luminite, dar
si cu ghirlande, flori si lampioane,
toate din hartie. Micutii chinezi atarna
ciorapei din muselina si asteapta cu
infrigurare vizita lui Mos Craciun,
caruia ei ii spun Dun Che Lao Ren.
In China, bradul de Craciun se
numeste pomul luminii, dar nu este
impodobit decat de un procent mic al
populatiei.

Tradiii de Crciun n India

n India, care are aproape un

miliard de locuitori, sunt 26 de
milioane de cretini. Ziua de
Crciun este de altfel zi liber,
fiind considerat srbtoare
naional. La originea acestei
srbtori este Sfntul Apostol
Toma, cel care a ncretinat India.
Primele aezminte cretine
dateaz din secolul al IV-lea era
noastr.

Tradiii de Crciun n Israel

Ierusalim i Nazareth, dou orae sfinte din

Israel, sunt la originea acestei srbtori cretine.
Ierusalimul este unul din cele mai magice locuri
din lume pentru srbtorirea Crciunului. Locul
Patimilor lui Ius, Ierusalimul atrage n fiecare
an milioane de pelerini din lumea cretin.
La intrarea n Ierusalimul vechi, n cartierul
musulman, la Poarta Leilor, ncepe Drumul
Crucii. La fel ca Ius acum 2000 de ani, pelerinii
cretini pot s mearg pe urmele lui pe acest
celebru drum, pe care sunt clar marcate 14
locuri de oprire, care-i permit turtului sau
pelerinului s retriasc toria milenar. Drumul
Crucii se ncheie la Berica Sfntului Mormnt,
considerat drept locul unde a fost crucificat
Ius.

Tradiii de Craciun n Japonia

Crciunul este o tradiie recent n Japonia i

n China, care nu este adoptat doar de
comunitatea cretin. Este ns n primul rnd
o srbtoare comercial, la fel ca Sfntul
Valentin. Nu are aproape deloc ncrctur
religioas. De altfel, se srbtorete mai ales
Moul Nicolae i mai puin naterea lui Ius.
Pentru japonezi, Noul An rmne srbtoarea
cea mai important. Atunci se reunete
ntreaga familie, n timp ce Crciunul este
srbtorit mai ales ntre prieteni. Totui, n
ajunul Crciunului, magazinele sunt desche i
cei care vor s-l petreac la un restaurant bun,
trebuie s-i rezerve cu cteva sptmni
nainte o mas.

Tradiii de Craciun n Ungaria

Nasterea lui Iisus, Craciunul (25 decembrie)
este cea mai mare sarbatoare a crestinilor.
Potrivit papei Iuliu I, Craciunul s-a
sarbatorit pentru prima data in Roma in
jurul anului 337, si de aici s-a raspandit
obiceiul in Siria, la Constantinopol. In doar
cateva zeci de ani, obiceiul s-a extins
asupra intregii lumi crestinesti.
In ajunul Craciunului, crestinii respectau
cateva traditii. In aceasta zi era interzisa
munca in paduri sau pe pasuni; se lucra
doar in jurul casei. Era interzisa cererea sau
darea de imprumuturi.

Tradiii de Crciun n Portugalia

n Portugalia, ziua de Ajun este liber i

muli oameni asist la slujba de la miezul
nopii. n clipa n care se aud cele 12 bti de
la miezul nopii, toii credincioii se duc la
biserica local pentru a celebra Missa do
Galo
("mesa
cocoului").
Conform
credinelor, un coco ar fi cntat n dimineaa
de 25 decembrie, srbtorind n felul su
naterea lui Iisus. n Portugalia, Ajunul
Crciunului se cheam "Consoada" i
cuprinde cina i deschiderea cadourilor, lucru
fcut mai trziu, n noaptea de 24 spre 25.
Potrivit tradiiei, aceste cadouri nu sunt
aduse de Mo Crciun, ci de copilul Iisus.

Tradiii de Crciun n Turcia

Familie de cretini turci

Turcia, ara unde potrivit statisticilor

oficiale musulmanii reprezint 99% din
populaie, nu srbatorete Crciunul, iar
liderii religioi solicit n mod regulat
credincioilor s nu respecte ritualurile
cretine.. Lipsete i ambientul: zpada,
frigul, brazii de Crciun, ghirlandele,
beculeele colorate, etc.
Un imam turc il acuza pe Mo Crciun c
nu este "cinstit" deoarece folose te co urile
caselor pentru a aduce cadourile, n loc s
intre pe u, aa cum cere Coranul, scrie
presa turc, preluata de AFP.

Tradiii de Crciun n Mongolia

Tradiii de Crciun n Africa

Tradiii de Crciun n Elveia

Tradiii de Crciun n Islanda

Tradiii de Crciun n Spania

Tradiii de Crciun n Mexic

Tradiii de Crciun n Danemarca

Tradiii de Crciun n Brazilia

Tradiii de Crciun

SRBTORI FERICITE!
LA MUL I ANI!