TRADIȚII ȘI OBICEIURI ROMÂNEȘTI DE LA SFÂNTUL ANDREI LA

CRĂCIUN
De Popescu Casian, Manolache Ianis, Lupu Bogdan si Brotea Maya

SFÂNTUL ANDREI – 30 NOIEMBRIE

Sfântul Andrei este sărbătorit pe data de 30 noiembrie. Acesta a fost un apostol al lui
Iisus din Nazaret, frate cu Simion Petru.

Evanghelia dupa Ioan menționează că Andrei ar fi fost mai întâi ucenic al lui Ioan
Botezătorul, care i-ar fi recomandat să-l urmeze pe Iisus.

Conform aceleiași evanghelii, Andrei l-ar fi dus pe fratele său Simon Petru la Iisus,
spunându-i că l-a găsit pe Mesia. De aici vine vorba că Andrei este “cel dintâi chemat“.

Numele Andrei provine din limba greacă veche, care după cuceririle lui Alexandru
Macedon a devenit limba francă a Vechiului Orient Apropiat.
 De ce se pune grâu de Sfântul Andrei

Tradiția punerii grâului la încolțit în ziua Sfântului Andrei (pe 30 noiembrie a fiecărui
an) este prezent în tot spațiul est-european și este veche de peste 3.000 mii de ani, fiind
preluată de la creștinii din religiile mai vechi.

Zilele acestea, o tradiție milenară a popoarelor est-europene este punerea la încolțit

a grâului, pentru a celebra, spun creștinii, sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei, sau pentru a
marca, spun ceilalți, începutul iernii.

Conform tradiției românești, punerea de grâu la încolțit de Sfântul Andrei aduce

noroc și belsug în casa, dar este și o metodă de a vedea cum va fi anul următor. În noaptea
de revelion se verifică grâul pus la încolțit de Sfântul Andrei și, în funcție de cum crește
acesta, persoana care l-a pus la încolțit va avea noroc sau nu noroc material, belșug și
împliniri. De asemenea, credința populară spune că grâul, deși înalt, anunță un an rodnic.
 ZIUA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI

Unirea de la 1 decembrie 1918 reprezintă Ziua Națională a României, celebrată anual

ca zi națională din 1990. Sărbătoarea aniversează Marea Adunare Națională de la Alba Iulia
și unirea provinciilor Basarabia, Bucovina ,Transilvania, Banat, Crișana, Maramureș cu
Regatul României. Aceasta zi este marcată prin evenimente patriotice în special parade
militare.

Tot în această zi, în catedralele, bisericile si mănăstirile din țară este oficializată slujba
specifică "Te Deum" prin care sunt pomeniți eroii neamului românesc care au luptat pentru
Marea Unire de la 1918.

De 1 Decembrie au loc și ceremonii organizate de școli.

Pe lângă acestea, Ziua Natională a României este marcată și ca o sărbătoare culinară.

Mulți români sărbătoresc pe 1 Decembrie cu un pahar de vin normal sau fiert, cu tuică
fiartă, cu tradiționalii mici sau cu fasole cu ciolan.
 SFÂNTUL NICOLAE – 6 DECEMBRIE

Sfântul Nicolae este sărbătorit în fiecare an pe data de 6 Decembrie. Este considerat

ocrotitorul copiilor, marinarilor, brutarilor, femeilor nemăritate și al celor acuzați pe
nedrept.

În noaptea de 5 spre 6 Decembrie, Moș Nicolae le aduce copiilor cuminți cadouri, dulciuri și
fructe, pe care le lasă în ghetuțele atent pregătite cu o seară înainte. Copiilor care nu au fost cuminți,
Moș Nicolae le lasă o nuielușă.
 În unele zone, în ziua de Sfântul Nicolae se aduc în casa crenguțe de pomi fructiferi, care se
păstrează în apă până la Anul nou. Dacă vor înflori până atunci, înseamnă că anul care vine va fi unul
bogat, plin de roade si bucurie.

În alte zone, fetele se adună în ajunul sărbătorii și fac plăcinte, iar la nouă seara, vin și băieții
și începe petrecerea .

La sate, în ziua de Sfântul Nicolae, băieții se organizează în cete și își aleg gazda în casa căreia
vor face repetițiile pentru colindele de Crăciun și de Anul Nou.

Se zice că de Sfântul Nicolae începe cu adevărat iarna, când Moșul își scutura barba sură și
începe să ningă. Dacă nu ninge, se spune că Sfântul Nicolae a întinerit.

SFÂNTUL SPIRIDON – 12 DECEMBRIE

Sfântul Spiridon este un sfânt cinstit de Biserica Ortodoxă. El este considerat făcătorul de
minuni, iar ziua în care este prăznuit, abundă în tradiții și superstiții. Pomenirea lui este celebrată
anual în 12 decembrie.

În ziua de Sfântul Spiridon, nu este voie să se consume băuturi alcoolice în exces, nu se fac munci
în gospodărie, pentru ca familia să fie sănătoasă și bogată, (nu se spală, nu se coase, nu se face
curățenie). Bărbații nu înjugă vitele deoarece e rost de pagubă mare și boli.

CRĂCIUNUL – 25 DECEMBRIE

Crăciunul, numit totodată și Nașterea Domnului, este o sărbătoare religioasă, celebrată anual, pe
25 Decembrie.

Toată lumea știe faptul că principalele obiceiuri și tradiții sunt împodobirea bradului, colindatul
și prepararea bucatelor delicioase.
 Dar v-ați intrebat vreodată cum ar fi un Crăciun din alte zone ale țării?

Astăzi vă voi prezenta Crăciunul în Maramureș.

Cu siguranță, Crăciunul în Maramureș este o experiență unică, ce nu va fi dată uitării

nicicând. Ospitalitatea și bunătatea oamenilor , preparatele delicioase, peisajele superbe și, mai ales,
tradițiile unice iți vor oferi o vacanță de poveste.

De Craciun, cele mai consumate alimente sunt:

- Balmos este un zer mai apos, bogat in proteine

- Ciorba Ardelenească de porc cu tarhon
- Stolnicul, care este vazută de colindatori ca o pâine sacră
- Pasta de jumari
- Șase cozonaci cu nucă și cremă de cacao
- Carnați de casă

Aceștia nu consumă atât de multe sarmale, piftele sau tobă.

Colindătorii își dau seama dacă oamenii sunt dornici de a primi colindători, prin faptul că porțile
sunt deschise, iar lumina este aprinsă. Aceste două semne dau de veste colindătorului că gospodarul
casei iși dorește să primească vestea bună a nașterii lui Iisus Hristos.

Umblatul cu “capra”- în Maramureș - este practicat jocul caprei cu acompaniamentul muzicii și al

măștilor, toate îmbinate, formând un spectacol complex, apreciat de toată lumea.

Viflaimul - este o scenetă de teatru popular care reprezintă Nașterea Domnului. Din păcate,
sceneta este prezentă din ce în ce mai rar, astfel doar în această zonă mai poate fi întâlnit acest
obicei.

Brondoșii – sunt tineri îmbrăcați în costume tradiționale, care poartă măști confecționate din piei
de oaie sau de capră. Obiceiul este întâlnit doar în orasul Cavnic, între perioada Crăciunului și a
Anului Nou, cu scopul de alunga spiritele rele și aurificarea spațiului.

Zânele vestitoare - acest obicei este întâlnit în județul Maramureș, Borsa și Săcul în aproprierea
ajunului. Zânele sunt trei ființe îmbrăcate în haine albe, frumos împodobite, care umblă din casă în
casă, pentru a aduce la cunoștință Nașterea lui Iisus Hristos. Acestea au atât o baghetă realizată din
buruieni și perene.

Cetele – sunt grupuri de tineri care, pe toată perioada sărbătorilor, cântă colinde, joacă diverse
personaje biblice și se întrec între ele în frumusețea portului pe care îl poartă și frumusețea
programului. Pentru a face parte dintr-o ceată, trebuie să știi anumite lucruri, precum e cunoașterea
obiceiurilor și să poată cânta corect.

Împodobirea casei si a bradului – aceștia împodobesc bradul de Crăciun cu: nuci, , covrigi , mere
si bomboane, în unele sate maramureșene. Însă, mare parte a Maramureșului, a uitat de această
tradiție, folosind globuri, beteală și luminițe. Pentru ei, dă o atmosferă și mai placută în casă,
oamenii pun cojile portocalei pe calorifer sau sobe, iar mirosul de portocală este răspândit în toată
casa.
 Jocul moșilor - este unul dintre cele mai vechi jocuri, fiind dansat în casele în care sunt fete de
măritat. Tinerele trebuie să aibă vârstă cuprinsă între 16 și 20 de ani. Costumul este alcătuit astfel
încât să sugereze prezența moșilor, a strămoșilor chemați ca să îndrume tinerii care se află la
începutul vieții de adult.

În ziua de Crăciun - este mare sărbătoare. Oamenii sunt bucuroși și recunoscători, stând la masă
împreună cu familia, mâncând bucatele preparate cu dragoste de către gospodine, și bineînțeles,
cântând colinde.