Obiceiuri si Traditii de

Martisor
De Draga Denisa
 Obiceiuri si traditii de Martisor
Prima a zi a lunii martie aduce cu sine o serie intreaga de
obiceiuri si traditii de Martisor, o sarbatoare inchinata
innoirii timpului in pragul primaverii. La baza acestei cutume
romanesti sta o gama intreaga de simboluri referitoare la
tranzitia anotimpurilor si la ritualurile de atragere a norocului
pentru anul in curs.
In calendarul vechi, 1 Martie marca inceputul unui Nou An.
Martisorul, o podoaba de mici dimensiuni cu snur alb-rosu, a
fost creat cu rol de talisman menit sa poarte noroc si sa
insoteasca urarile de dragoste, sanatate, bucurie si
bunastare. Inca de pe timpul romanilor, venirea primaverii
era un prilej de cinstire a zeului Marte, stapanul fortelor
naturii si al agriculturii.
 .
Cercetarile arheologice efectuate in
Romania au descoperit obiecte
asemanatoare martisorului care dateaza de
acum aproximativ 8000 de ani. Amuletele
erau formate din pietricele vopsite in alb si
rosu, concepute pentru a fi purtate la gat. 
In zona Moldovei si Bucovinei din vechi
timpuri, martisorul era compus dintr-o
moneda de aur si argint, prinsa cu ata alba-
rosie. Copiii il purtau in jurul gatului, iar
fetele il prindeau in par si il pastrau pana la
inflorirea arborilor. La sfarsitul lunii martie,
martisorul era atarnat de un copac, obicei
care s-a pastrat si in zilele noastre
 Mitul  "Baba Dochia" şi Mărţişorul
Potrivit lui Ion Ghinoiu, toate tradiţiile despre Dochia întăresc ideea că, la
români, anul este structurat pe eterna opoziţie a contrariilor: lumină-
întuneric, vară-iarnă, cald-frig, fertilitate-sterilitate, viaţă-moarte. De
asemenea, profesorul Ghinoiu arată că, în legendele Dochiei, sunt
amintite fără excepţie vara şi iarna. De altfel, fragii sunt un simbol al
anotimpului cald, deoarece se coc vara, nu primăvara.
Unele legende despre Dochia vorbesc despre fragi. În una dintre ele,
Baba Dochia apare ca o soacră rea care îşi trimite nora de 1 martie la
munte, după fragi. Dumnezeu îi dă fetei o mână de fragi, Dochia crede că
a venit primăvara, îşi pune nouă cojoace, unul peste altul, ia oile şi urcă la
munte. Aici, vremea este capricioasă, mai întâi se face cald şi Dochia îşi
aruncă cojoacele. Apoi vine frigul şi baba, împreună  cu oile, îngheaţă. Cu
timpul, sloiurile s-au prefăcut în piatră. Acestea ar fi Babele de azi din
Bucegi.Martisorul este firul zilelor din an tors de Baba Dochia in timp ce
urca cu oile pe munte, asemanator firului vietii omului tors la nastere de
catre ursitoare. Culoarea alba reprezinta frigul iernii ce se incheie, iar cea
rosie caldura verii pe cale sa se instaleze.
 Martisorul (1 martie)- obiceiuri si traditii
Martisorul (1 martie) - sarbatoare traditionala romaneasca a primaverii, a prospetimii, a bucuriei, a
victoriei binelui impotriva raului.

Cu aceasta ocazie femeile primesc mici cadouri, obiecte decorative (martisoare), legate cu un snur alb-
rosu, ca simboluri aducatoare de noroc si bunastare. Rosul este considerat culoarea primaverii, iar
albul culoarea iernii. Se asociaza de obicei flori timpurii de primavara, cea mai reprezentativa fiind
ghiocelul.

Traditia sarbatorii are o vechime de mii de ani, primele dovezi arheologice datand din vremea Getilor.
Originile obiceiului se gasesc si in sarbatorile romane in cinstea zeului Marte, zeu al fertilitatii si al
vegetatiei sau in echivalentul acestora din Tracia, sarbatorile in cinstea zeului Marsyas Silen. Femeile
dace purtau monezi sau pietricele asociate cu fire de lana rosii si albe pentru a avea noroc si un an
productiv.

Obiceiuri asemanatoare se pot intalni in zona Balcanilor, in Bulgaria unde se cheama Martenita,
Macedonia, Albania.

Martisorul este o traditie romaneasca veche de peste 8000 de ani. Cele mai vechi dovezi ale acestei
sarbatori au fost descoperite de arheologi la Schela Cladovei, Mehedinti . Martisorul este format din
doua snururi impletite asemenea ADN-ului. Rosul inseamna iubirea, iar albul divinitatea. Sarbatoarea
Martisorului simbolizeaza renasterea vietii, reintoarcerea la viata. Exista cercetatori care cred ca e
vorba despre reintoarcerea la viata dupa Potopul Biblic.
 1 Martie – sărbătoarea Mărţişorului!
În prima zi a lunii martie, prima lună a primăverii, sărbătorim Mărţişorul.
Mărţişorul este un calendar simbolic reprezentat de un şnur bicolor, care
adună zilele, săptămânile şi lunile anului în două anotimpuri, iarnă şi
vară, făcut cadou la l martie, ziua Dochiei, străvechi început de an agrar.
Generalizat astăzi la sate şi oraşe, Mărţişorul este confecţionat din două
fire colorate alb şi roşu, de care se prinde un obiect artizanal, pentru a fi
dăruit fetelor şi femeilor care îl poartă agăţat în piept una sau mai multe
zile.
Deşi nu se ştie cu exactitate de când datează acest obicei, se ştie că
prima zi a primăverii era celebrată încă de acum aproximativ 8000 de ani,
iar Mărţişorul îşi are originea în credinţele şi practicile agrare de atunci.
Romanii sărbătoreau începutul primăverii la 1 martie, lună care purta
numele zeului Marte, ocrotitor al câmpului şi al turmelor, zeu ce
personifica renaşterea naturii. Deşi obiceiul poartă numele acestuia, nu
are nici un fel de conotaţie marţială. Se spune că mărţişoarele sunt
purtătoare de noroc şi fericire.
 Traditii de Martisor
In unele zone geografice, mamele leaga un martisor cu moneda de aur
sau argint de mana copiilor inainte de rasaritul zilei de 1 Martie, pentru
a-i feri de boli. In comunitatile traditionale bucovinene, fetele ofera cu
multa bucurie martisorul, in ziua de 1 Martie, flacailor din sat.
In Dobrogea, martisoarele sunt purtate pana la sosirea cocorilor, apoi
aruncate in aer pentru ca fericirea sa fie mare si inaripata. Transilvanenii
leaga snurul alb-rosu de ferestre, usi si coarnele animalelor pentru a
alunga duhurile rele.
Impletirea alb-rosie a snurului se regaseste in steagul calusarilor, la
bradul de nunta, la podoabele junilor si in multe alte obiceiuri stravech
Mărţişorul este un simbol al reînnoirii timpului şi al renaşterii naturii,
odată cu venirea primăverii, dar şi al speranţei, fiind dăruit celor dragi
pentru a le aduce noroc şi belşug.
Semnificaţia firelor alb şi roşu
Cele două culori sunt deschise interpretărilor: roşul poate semnifica
vitalitatea femeii, iar albul - înţelepciunea bărbatului. Astfel, şnurul
mărţişorului exprimă împletirea inseparabilă a celor două principii.