Sunteți pe pagina 1din 15

Școala Gimnazială Alexandru Davila Pitești

-2013-

De DRAGOBETE iubește
românește!

Tema: Dragobetele, sărbătoarea iubirii la români.

Coordonator: prof. Pahonțu Alina


Susținător:Groșaru Robert și
Groșaru Roxana
Cuprins

Nr. Crt. Subiecte:


1. Ce sunt Dragobetele?
2. Etimologia cuvântului.
3. Legenda Dragobetelui.
4. În lumea satului românesc.
5. Obiceiuri
6. Concluzie
7. Bibliografie
Ce sunt Dragobetele?

Sărbătoarea de 24
februarie sau
Dragobetele,
reprezintă la fel ca Sf.
Valentin un omagiu
adus dragostei, dar pe
meleagurile mioritice.
Etimologie

Dragobete

+ sufixul ”-bete”
Derivarea
care înseamnă
cuvântului
”adunare” sau
”drag-dragul”
”mulțime”
Legenda Dragobetelui
Numele de Dragobete este asociat cu un personaj din mitologia populară
românească.

Legenda spune că Dragobetele, fiul


Dochiei, era zeul dragostei și al bunei
dispoziții.

Acesta mai era numit Cap de Primăvară


sau Cap de Vară și era identificat cu
Cupidon, zeul iubirii în mitologia
romană, și cu Eros, corespondentul
acestuia în mitologia greacă.
În lumea satului românesc

În lumea satului
românesc fetele și
băieții se întâlneau
să sărbătorească
Dragobetele,
pentru a rămâne
îndrăgostiți pe
parcursul
întregului an.
Dacă vremea era favo
r-abilă, îmbrăcați de
sărbătoare, fetele și
flăcăii se întâlneau
în fața bisericii și
plecau să caute prin
păduri și lunci, flori
de primăvară hăulind
și chiuind.
Există o serie de obiceiuri în zona rurală
legate de această sărbătoare:

Fiecare avea grijă


ca această zi să
nu îi prindă fără
pereche, ceea ce
ar fi reprezentat
un semn rău,
prevestitor de
singurătate pe
întreg parcursul
anului, până la
următoarea zi de
Dragobete;
• Nu se sacrifică animale pentru că
astfel s-ar fi stricat rostul
împerecherilor;
• În această zi, nu se coase și nu se
lucrează la câmp și se face curățenie
generală în casă, pentru ca tot ce
urmează să fie cu spor;

• În unele sate se scotea din pământ


rădăcină de spânz, cu multiple
utilizări în medicina populară;
• În unele zone,
femeile
obișnuiau să
atingă un
bărbat din alt
sat, pentru a
fi drăgăstoase
întreg anul;
• De Dragobete se făceau logodne simbolice
pentru anul următor (uneori urmau logodnele
adevarate) sau fetele și băieții făceau frății de
sânge.
• În pădure, în jurul focurilor aprinse,
tinerii băieți și fete stăteau de vorba.
Fetele strângeau viorele și tămâioasa,
pe care le păstrau la icoane, fiind
folosite apoi în diverse farmece (vrăji) de
dragoste.
• În această zi, oamenii mai în vârstă
trebuie să aibă grijă de toate animalele
din ogradă, dar și de păsările cerului;
• Tinerii consideră că în
această zi trebuie să
glumească și să respecte
sărbătoarea pentru a fi
îndrăgostiți tot anul;
• Bărbații nu trebuie să le supere pe femei,
să nu se certe cu ele, pentru că altfel nu le
va merge bine în tot anul;
Concluzie

Prin urmare, conform tradiției, de


Dragobete, trebuie să fim veseli, să râdem, să
ne întâlnim cu persoana iubită, să ieșim să
culegem flori, să întâmpinăm primăvara cum
se cuvine, fiind că Dragobetele este cel care
deschide sezonul primăverii și al iubirii.

S-ar putea să vă placă și