De DRAGOBETE iubește

românește!

Tema: Dragobetele, sărbătoarea iubirii la români.

Proiect cofinanțat din Fondul Social European, prin programul Operațional Capital Uman 2014-2020
Titlu proiect: “Chioar-UNITate in DIVERSitate”
Axa prioritară 4: “Incluziunea socială și combaterea sărăciei”. Obiectiv specific 4.1: Reducerea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie
și excluziune socială din comunitățile marginalizate în care există populație aparținând minorității rome, prin implementarea de măsuri integrate
Beneficiar: Comuna Remetea Chioarului/ Contract POCU/138/4/1/114852
 Cuprins

Nr. Crt. Subiecte:

1. Ce sunt Dragobetele?
2. Etimologia cuvântului.
3. Legenda Dragobetelui.
4. În lumea satului românesc.
5. Obiceiuri
6. Concluzie
7. Bibliografie
Ce sunt Dragobetele?

Sărbătoarea de 24
februarie sau
Dragobetele,
reprezintă la fel ca Sf.
Valentin un omagiu
adus dragostei, dar pe
meleagurile mioritice.
Etimologie

Dragobete

+ sufixul ”-bete”
Derivarea
care înseamnă
cuvântului
”adunare” sau
”drag-dragul”
”mulțime”
 Legenda Dragobetelui
Numele de Dragobete este asociat cu un personaj din mitologia populară
românească.

Legenda spune că Dragobetele, fiul

Dochiei, era zeul dragostei și al bunei
dispoziții.

Acesta mai era numit „Cap de

Primăvară” sau „Cap de Vară” și era
identificat cu Cupidon, zeul iubirii în
mitologia romană, și cu Eros,
corespondentul acestuia în mitologia
greacă.
În lumea satului românesc

În lumea satului
românesc fetele și
băieții se întâlneau
să sărbătorească
Dragobetele,
pentru a rămâne
îndrăgostiți pe
parcursul
întregului an.
Dacă vremea era favorabilă,
îmbrăcați de sărbătoare,
fetele și flăcăii se întâlneau
în fața bisericii și plecau să
caute prin păduri și lunci,
flori de primăvară hăulind și
chiuind.
 Există o serie de obiceiuri în zona rurală
legate de această sărbătoare:

Fiecare avea grijă

ca această zi să nu
îi prindă fără
pereche, ceea ce ar
fi reprezentat un
semn rău,
prevestitor de
singurătate pe
întreg parcursul
anului, până la
următoarea zi de
Dragobete;
• Nu se sacrifică animale
• În această zi, nu se coase și nu se
lucrează la câmp și se face curățenie
generală în casă, pentru ca tot ce
urmează să fie cu spor;

• În unele sate se scotea din pământ

rădăcină de spânz, cu multiple
utilizări în medicina populară;
• În unele zone,
femeile
obișnuiau să
atingă un
bărbat din alt
sat, pentru a
fi drăgăstoase
întreg anul;
•De Dragobete se
făceau logodne
simbolice pentru anul
următor (uneori
urmau logodnele
adevarate) sau fetele și
băieții făceau frății de
sânge.
•În pădure, în jurul focurilor aprinse,
tinerii, băieți și fete, stăteau de vorbă.
Fetele strângeau viorele și tămâioasa,
pe care le păstrau la icoane, fiind folosite
apoi în diverse farmece (vrăji) de
dragoste.
•În această zi, oamenii mai în vârstă
trebuie să aibă grijă de toate animalele
din ogradă, dar și de păsările cerului;
 •  Tinerii consideră că în
această zi trebuie să
glumească și să respecte
sărbătoarea pentru a fi
drăgăstoși tot anul;
•Bărbații nu trebuie să le supere pe femei,
să nu se certe cu ele, pentru că altfel nu le va
merge bine tot anul;
 Concluzie

Prin urmare, conform tradiției, de

Dragobete, trebuie să fim veseli, să râdem, să
ne întâlnim cu persoana iubită, să ieșim să
culegem flori, să întâmpinăm primăvara cum
se cuvine, fiindcă Dragobetele este cel care
deschide sezonul primăverii și al iubirii.
Bibliografie

pagini web cu informații gratuite:

http://wikipedia.org
http://www.basarabia91.net
https://www.google.ro/imghp
 Întocmit,
Facilitator dezvoltare comunitară P1, Pobosznyi Lorand

Facilitator dezvoltare comunitară P2, Sabău Alina Camelia