Sunteți pe pagina 1din 2

Poezia De demult face parte din volumul Ne cheama pamantul,volum aparut in 1909.

Este o poezie
reprezentativa liricii lui Goga printr-o serie de trasaturi:romantismul mesianic,tonalitatea
elegiaca,imaginea satului stapanit de jale,suferintele unei colectivitati asuprite,arta portretului si
sentimentul instranarii.
Poezia este o elegie inspirata din realitatile satului transilvanean de la inceputul secolului XX.
Tema este nationala si sociala:imaginea satului stapanit de jale,suferintele unei colectivitati exprimate
printr-o scrisoare.Aceasta tema corespunde intentiei poetului de a crea o monografie lirica a satului
transilvanean si de a vorbi in numele unei colectivitati:Eu am pornit in literatura de l o idee
monografica a unui sat:eu am crezut ca satul reprezinta prin sine unitatea organica de suflet a acestui
popor*+Sa dau deci monografia sufleteasca a satului cu toate framantarile lui,cu tot ce e zvarcolire in
el.
Titlul este format dintr-o constructie adverbiala caer sugereaza evocarea,rememorarea unor fapte si a
unor personaje.
Textul este organiza din 4 secvente,in care liricul se imbina cu narativ,relatarea de evenimente aflata in
raport de succesiune temporala.
Prima secventa cuprinde versurile 1-4.Versul incipit Tot mai rar s-aud in noapte clopotele de la strunga
are rolul de a institui o atmosfera de taina,intarita de regimul nocturn.
Preotul satului care scrie plangerea in numele celor 4 juzi,adica in numele colectivitatii,este un factor de
mobilizare al constiintelor,o persoana in care satenii isi pun nadejdea.Este descris portretul moral al
preotului:plin de grije.
De asemenea,atmosfera tainica este sugerata siprin versulIntr-un sfesnic ard pe masa doua lumanari de
ceara.
A doua secventa cuprinde versurile 5-20 si valorifica stilul epistolar de factura clasicista.Formula de
inceput Luminate Imparate!,cuprinsul si formula de incheiere Scris-am eu popa Istrate,in ziua de
Sfant Ilie amintesc de rigorile formale impuse in perioada clasicismului. Patru juzi se adreseaza
imparatului,autoritatea statala suprema:Patru juzi din patru sate,de la Muras mai la vale/Cu supunere
se-nchina astazi inaltimii tale.In scrisoare sunt prezentate abuzurile si nedreptatile:Ne-au luat pasunea
domnii,fara lege si-ntrebare,ne mor vitele-n ograda..I se cere imparatului sa le faca dreptate satenilor
si sa le inapoieze ce li s-a luat abuziv:Dar ne vrem mosia noastra/Vrem si pentru mort dreptate
Sfarsitul epistolei are caracter profetic,aceasta fiind scris de Sfantul Ilie,proorocul pedepsitor revoltat
impotriva stapanirii.
Componenta patriotica si atitudinea reprezentantilor satului fac parte din romantism,iar tonalitatea de
jale si de revolta apartin clasicismului:Si-naltate-mparate noi nu vrem sa facem moarte.
Secventa a 3 a cuprinde versurile 21-24 si este o prelungire a celei de a doua.Poetul aduce elemente de
opozitie:imaginarului nocturn ii ia locul cel diurn.Fereastra reprezinta o deschidere,o noua
perspectiva:La fereastra-s zori de ziua si patrund incet in casa/Juzii treji de ganduri grele stau cu coatele
pe masa.Versul al treilea reprezinta conceptia romantica a credintei in izbavire:O nadejde lumineaza
fetele nemangaiete.
Secventa a 4 a,versurile 25-34 prezinta episodul final al ceremonialului de trimitere a scrisorii.Cel care va
duce mesajul la imaparat este jitarul Radu Roata.Este prezentata reactia parintelui la atingerea scrisorii
cu mana tremurata.Emotia si speranta celor 4 juzi este exprimata in versul:Juzii strang o data mana,le
mijes in gene stropii.Popa si cei 4 juzi il conduc pe cel care le transmite mesajul la poarta.Asemenea
secventei anterioare,drumul reprezinta o noua deschidere catre lume:Stau cu popa-n pragul portii,ochii
lor spre drum se-ndreapta.
Sunt prezente aici obiecte traditionale romanesti,specifice lumii satesti:nafama,traista.De asemenea aici
sunt precizate fnctii si grade:imparat,domn,caprar,jitar,jude,popa.
Discursul narativ este construit la persoana a 3-a,eul liric fiind integrat in colectivitatea in numele careia
vorbeste,colectivitate reprezentata de Radu Roata,cei 4 juzi,popa si Ionut al Floarei.Verbele din aceasta
poezie sunt la prezent(timpul nararii):stau,mor,vrem si la perfectul compus(verbele folosite
pentru a denunta abuzurile):ne-au luat,au prapadit,scris-am,n-am vrea.
Poezia are 34 de versuri organizate in 17 distihuri.Masura versurilor este de 16 silabe,rima este
imperecheata,iar ritmul iambic.
Poezia De demult ilustreaza modul particular din literatura de topire a romantismului cu
clasicismul.Aceasta este romantica prin trasaturile mesianice, veridicitatea si autenticitatea trairilor si
clasica prin monografia satului.

S-ar putea să vă placă și