Universitatea George Baritiu Brasov Facultatea de Stiinte Economice Specializarea E.C.T.S.

Referat la Geografie

Sapanta-Obiective turistice

Profesor coordonator: Butiu Isidor Student: Hanganu Ana-Maria An III, zi, A.M

Cuprins
Introducere .3 Cap.I.Cimitirul vesel..5 Cap.II.casa memoriala a lui Stan Ioan Patras....9 Cap.III.Manastirea Sapanta Peri..10 Bibliografie 12

INTRODUCERE
Atestata documentar in jurul anului 1300, cunoscuta in 1373 sub denumirea "Zapancha", localitatea Sapanta, parte a Maramuresului istoric, isi poate deriva numele, dupa afirmatia poetului Ioan Alexandru, de la latinescul sapientia (intelepciune). Cu o populatie omogena, romaneasca, localitatea era, la sfarsitul secolului XIV, proprietatea lui Stan, Petru, Toader, Tivadar si Dan, proprietate primita de la cnejii romani ca un drept ce li se cuvenea. Localitatea Spna este situata in judetul Maramure, la poalele muntilor Guti, la confluenta raului Spna cu Tisa, la 18 km de Sighetul Marmaiei. In prezent are aproximativ 3300 locuitori. Localitatea Spna este atestata documentar din 1373. Pe teritoriul sau exista izvoare minerale bicarbonatate, sodice, calcice, clorurate cu o concentratie ridicata de ioni bicarbonici. Localnici utilizeaza aceste ape in tratarea gastritelor, a bolilor gastro-duodenale si a colecistitelor (pentru acesta bioxidul de carbon este eliminat prin agitare). Localnicii din Spna sunt cunoscuti in zona pentru obiectele artizanale ce sunt produse aici, pentru costumele populare si cergile realizate. Trebuie remarcata prezenta unei delegatii sapantene, alcatuita din sase persoane, la lucrarile Marii Adunari Nationale de la Alba Iulia, la 1 Decembrie 1918. Actualmente, Sapanta este una din marile si frumoasele comunitati rurale ale Maramuresului, care atrage, in toate anotimpurile, dar mai ales vara, un numar sporit de vizitatori din tara, din Europa dar si din indepartata Japonie, numele Sapanta devenind un reper intr-o geografie turistica mondiala. Aici, la margine de tara, in Maramuresul istoric, la poalele Muntilor Oas, Gutai, la 25 km de Sighetul Marmatiei, la mejda dintre oameni si padure, unde strajerul varf Piatra Sapantei vegheaza necontenit peste oameni si locuri pana la raul Tisa si nu numai, peste Cimitirul Vesel si Manastirea Sapanta Peri( cea mai inalta constructie din lemn din Europa), aici veti fi intotdeauna intampinati cu veselie, cu inima deschisa de catre gazdele deosebite. In tara cergilor de lana si a valtorilor, pe drumul spre codrii milenari de brad si fag, strabaturti de ape limpezi si repezi curgatoare in care se intrec pastravii de munte in incercarea lor de a strabate prin suvoiul cascadelor de o frumusete rara, sub privirile ursilor bruni sau a cerbilor carpatini veniti sa se adape, veti gasi o lume vrajita, ce va va incanta inimile.
3

Din Sapanta puteti vizita numeroasele obiective turistice din zona: * Valea Vaserului, unde va mai puteti plimba cu mocanita * minunatele manastiri maramuresene de pe valea Izei si Valea Viseului * Memorialul Durerii, Cimitirul Vesel de la Sapanta,Casa memoriala a lui Stan Ioan Patras, Manastirea Sapanta Peri cu cel mai inalt turn din Europa. * Statiunea Borsa cu cea mai inalta trambulina naturala din tara * Muntii Rodnei

Cap.I.Cimitirul Vesel
4

Faima localitatii Sapanta se trage de la renumitul sau Cimitir Vesel care a devenit o importanta atractie turistica. Numele cimitirului vine de la multitudinea de cruci multicolore si de la poeziile satirice si epitafele care sunt inscriptate pe cruci. Legenda spune ca atitudinea vesela in fata mortii este un obicei al Dacilor care credeau in viata vesnica iar moartea pentru ei era doar trecerea spre o alta lume. Ei nu vedeau moartea ca pe un sfirsit tragic ci ca pe o sansa de a intilni zeul suprem Zamolxe. Cimitirul dateaza de la mijlocul anilor 1930 si este creatia artistului popular Stan Ion Ptra, sculptor, pictor si poet in acelasi timp. Creativitatea lui Ptra a scos la iveala aceasta monumentala si renumita opera de arta. Mai bine de 50 de ani artistul a creat sute de cruci din lemn inscriptate in stilul sau caracteristic. Dupa moartea lui in 1977 opera lui a fost continuata de ucenicul sau Dumitru Pop Tincu.

. O sotie ingrijeste mormantul sotului ei. Cimitirul Vesel de la Sapanta

Prima cruce a fost facuta in 1935, dar nu avea decat cateva motive florale. Abia mai tarziu au inceput sa contina versuri si sculpturi colorate. O colectie a celor mai vechi cruci este pastrata de catre ucenicul mesterului, Dumitru Pop, cel care are in grija si Casa memoriala "Stan Ioan Patras", aflata nu departe de cimitir. Materialul folosit pentru cruci este lemn de stejar care este inscriptat manual dupa ce a fost taiat si uscat. In partea de sus a fiecarei cruci exista un basorelief cu o scena din viata celui decedat. Scenele sint simple si am putea spune chiar naive in stil dar aduc din trecut viata locuitorilor satului, prezentand un aspect relevant din viata fiecaruia. Ele prezinta femei torcand lana, tesand covoare sau facand paine, barbati care taie lemne sau ara pamantul, pastori cu turmele, lucratori in lemn, lautari si multe alte ocupatii. Dupa ce crucea este sculptata ea este pictata de obicei cu un fundal albastru asa numitul Albastru de Spna. Scenele sint pictate folosind culori vibrante: galben, rosu, alb si verde. Atunci cind moartea nu a fost una naturala, episodul este mentionat, chiar cu amanunte, si de el se leaga, de obicei, si "scena" sculptata care tine loc de fotografie. Amprenta naiva, proprie lucrarilor, este pastrata intocmai de catre ucenici, care duc inainte mestesugul sculptorului. Nici o cruce nu e terminata fara o scurta poezie, citeva rime simple, intre 7 si 17. Epitafurile sint sincere, spontane si scrise la persoana I, mesaje adresate de persoana decedata celor care traiesc. Stilul este liric dar satira se gaseste frecvent. Fiecare poem contine numele celui decedat precum si un aspect esential din viata respectivei persoane.

Cu desenele si poemele lor Stan Ioan Ptra si Dumitru Pop Tincu au reusit sa recreeze un intreg sat si au dat oamenilor o a doua viata dupa moarte. Cele mai mult de 800 de cruci pictate constituie o arhiva vasta care prezerva istoria locuitorilor din Spna. Chiar daca ai vrea sa afli povestea tuturor celor peste 800 de cruci, te multumesti sa le gasesti macar pe cele mai interesante. Creat de sculptorul si poetul popular, Stan Ioan Patras, cimitirul este o expozitie unica in felul sau: viata celui plecat este povestita pe scurt, in versuri mucalite, din care nu lipsesc defectele, dar nici calitatile.

Un celebru epitaf este: Sub aceasta cruce grea Zace biata soacra-mea Trei zile de mai traia Zaceam eu si cetea ea Voi care treceti pa aici Incercati sa n-o treziti Ca acasa daca vine Iarai cu gura pa mine Da asa eu m-oi purta Ca-napoi n-a inturna Stai aicea draga soacra-mea Mormantul lui Stan Ioan Patras, fondatorul Cimitirului de la Sapanta.

Cate zile am trait Rau la nime n-am dorit, Dar bine cat am putut Orisicine mi-a cerut. Vai saraca lumea mea Ca greu am trait in ea

Aici eu ma odihnesc Si Pop Gheorghe ma numesc Ca un brad frumos din munte Eram la parinti in curte Tinar si de omenie N-a fost multi in sat ca mine Cand armata am terminat Masina mi-am cumparat Si-n toata tara am umblat Preteni multi eu mi-am aflat Preteni multi si de omenie Asa cum mi-o placut mie Cand a fost sa fecioresc In pamant eu putrazasc.

Alte poeme: De cu tanar copilas Io am fost Stan Ion Patras, Sa ma ascultati oameni buni Ce voi spune nu-s minciuni.

Cap.II. Casa Memoriala a lui Stan Ioan Patras

8

Casa memoriala a lui Stan Ioan Patras - o cladire situata la aproximativ 200 m de Cimitirul Vesel, pe o straduta laterala. Este formata dintr-o casa cu doua camere si curte in care este atelierul de sculptura si pictura al mesterului dar si cruci realizate de acesta. In incinta muzeului puteti admira costume populare specifice zonei Sapanta, obiecte de artizanat (cergi, covoare, oale de lut, icoane, tablouri pe lemn realizate de Ioan Stan Patras) precum si poze ale familiei acestuia. In casa muzeu mai atrag atentia cruci miniaturale sapantene, modele stravechi ale celor dintai alaturi de omagii aduse maestrului Ion Stan Patras, recunoasteri oficiale ale artei sale, o multime de blide viu pictate, neaparat pe celebrul fond albastru caracteristic decorarii crucilor de lemn de aici.

Cap.III.Mnstirea Spna-Peri

Renumita pentru Cimitirul vesel si portul popular, pastrat cu mindrie, Sapinta si-a adaugat al treilea picior la stilpul celebritatii sale: biserica de lemn a manastirii din sat, o capodopera a mesterilor populari maramureseni, care isi inalta turla pina la 78 de metri, devenind, astfel, cea mai inalta constructie in lemn din lume. Mnstirea Spna-Peri situata in apropierea localitatii Spna este o manastire cu traditie infiintata pe vremea voievozilor Dragosesti pe locul unei vechi sihastrii ce purta hramul Sfantul Arghanghel Mihail. Voievodul Balcu si apoi si Drag (nepoti ai lui Drago Voda) au daruit acestei manastiri terenuri si bunuri astfel incat in 1391 este ridicata o biserica din piatra. Aceasta este ridicata la rangul de Stavropighie Patriarhala cu jurisdictie peste bisericile din opt tinuturi si timp de 312 ani aici si-a avut sediul Episcopia Ortodoxa Romana a Maramuresului. In aceasta perioada Spna-Peri a servit ca reedinta multor episcopi printre care si Iosif Stoica, canonizat ulterior de catre Sfntul Sinod in 1992 cu numele de Sfntul Iosif Mrturisitorul din Maramure praznuit la 24 aprilie. La Spna-Peri a existat de asemenea una din scolile de caligrafie insemnate din Romania, aici au fost traduse si copiate in romana pentru prima data Psaltirea, Evanghelia, Legenda duminicii, Codicele Voroneean si Faptele Apostolilor. Distrusa in 1703, Mnstirea Spna-Peri a fost reconstruita la finalul secolului 20, inceputul secolului 21 in Parcul Dendrologic Livada, nu departe de locatia originala - care astazi se afla in Ucraina. Aici a fost construita cea mai inalta biserica de lemn din lume, biserica ce poarta hramul Sfntul Arhanghel Mihail, inalta de 78 de metri (mai inalta decat Statuia Libertatii din New York). Constructia a fost realizata dupa planurile arhitectului Dorel Cordo de catre mesterul Ioan tiopei zis Buga din Brsana.

10

Biserica a fost sfintita la 31 august 2003, cu toate ca lucrarile de constructie nu sunt inca nici acum finalizate in intregime. De asemenea intre 2003-2004 a fost construit si altarul de vara de catre mesterul Ioan tiopei. Mnstirea Spna-Peri nu trebuie sa lipseasca din itinerariul nici unui turist sau pelerin ce vine in tinuturile Maramuresului. Intram in ceea ce (pana inainte de proiectul parintelui Lutas de realizare a Manastirii Peri) fusese aria naturala protejata de stejari de ses Peri-Sapanta, ulterior aceasta fiind realmente decimata iar falnicii arbori (cu tulpini groase depasind frecvent 1,2 -1,5 m diametru) secerati de drujba au fost folositi (sa o spunem, deplin ilegal dar cu folos in cele din urma) pentru realizarea grandiosului edificiu monahal a carui biserica de lemn, cu trei niveluri, sarpanta dubla si cu o cruce de fier in varf inalta de 7 m, a devenit cea mai inalta constructie romaneasca din lemn, depasind biserica monument istoric inclus patrimoniului UNESCO, Surdesti. Un tanar codru de stejari, printre care au mai scapat putine exemplare nedoborate din falnicii stejari de ses ai fostei rezervatii, inconjoara santierul maretei manastiri. Aleea coteste spre est, lasand in urma valea Sapanta, punandu-te subit in fata impecabilei sulite dranitite a bisericii, chiliile maicutelor sunt ceva mai in spate, partial disimulate-n padurice, altele se construiesc la dreapta bisericii, in apropierea paraclisului de vara, o trietajata pagoda construita, cioplita si ornamentata din stejar masiv, trei busteni impresionanti (sugerand probabil Sfanta Treime) servind drept pristol. Mai mult ca sigur stam (de fapt umblam neobositi, vedem si admiram) exteriorul, si apoi interiorul, bisericii neterminate, slujbele slujindu-se in prezent in demisolul acesteia, simplu dar frumos ornamentat, construit ingenios din boltita caramida aparenta. Turisti romani, nemti, spanioli, italieni, ucrainieni, cehi, polonezi, belgieni etc. vin si pleaca, evident placut impresionati de cele vazute, multi odihnindu-se minute-n sir la umbra paraclisului de vara sau al codrului tanar din jur.

Bibliografie

11

1. Andreea Baltaretu,M onica Neacsu, Marcela Draghila:Resurse si destinatii turistice-Interne si Internationale editura universitara 2009
2. Stnciulescu Gabriela: Managementul ageniei de turism(Ediia a II-a revizuit i adugit) Biblioteca digital, ASE Bucureti 3. 4. www.iturism.ro www.romanianmonasteries.ro

12