n Joia Mare (Joia Patimilor, Joia Neagr, Joimria) se prznuiete splarea picioarelor

ucenicilor de ctre Mntuitorul, Cina cea de Tain, rugciunea din grdina !etsimani i
"inderea #omnului de ctre $uda% n seara acestei zile, cretinii merg la #enia celor &'
("ang!elii%
(ste un mare pcat ca )n Joia Mare s nu se aprind lumnri i s nu se dea de poman
pentru su*letele morilor% +e crede c, )ncepnd cu Joia Mare i pn la ,usalii, $adul i ,aiul
sunt desc!ise i su*letele morilor pot circula li-ere% n aceast zi, du!urile morilor "in pe la
*ostele lor locuine i stau pn la ,usalii%
.iindc "remea nu s/a )nclzit )nc de tot )n timpul +ptmnii Patimilor, se *ac )n
dimineaa i seara Joiei Mari *ocuri pentru mori, ca acetia s se )nclzeasc (*ocuri sacre)%
0emnele cu care se *ac *ocurile nu se taie cu securea, ci se rup cu mna i nu se las deloc 1os
pn acas% 0ng *ocuri se pun scaune, pturi, se tmiaz i se toarn ap s*init )n 1ur, ca s
ai- ce -ea morii% .emeile *ac un colac crestat pe margine (2pinea uitailor3), care se d de
poman celui care *ace *ocul%
Mai e4ist o-iceiul ca, pn )n aceast zi, *emeile s *i terminat de tors i de *cut
cmile cele noi de Pati, cci, alt*el, Joimria, um-lnd din cas )n cas, le mustr pe cele
lenee, iar pe cele *oarte lenee le rpete% Joimria a *ost la origini o zeitate a morii, care
"eg!ea *ocurile din Joia Mare% (a este patroana torsului i a esutului, care supra"eg!eaz
!rnicia oamenilor% 0ocuiete )n muni i apare su- aspectul unei roi de *um i de *oc sau su-
*orma unei *emei "oinice i slute% Nu tre-uie con*undat cu +*nta Joi%
5n alt o-icei din Joia Mare se re*erea la magia erotic% .etele cele mari i ne"estele tinere
care doreau s *ie 1ucate de *lci duceau cte o sal- cu -ani i o ascundeau lng o *ntn6 o
lsau peste noapte acolo% 7 scoteau de unde au ascuns/o )n duminica Patelui i o puneau iar la
gt, pentru a *ermeca *lcii%
Tot )n Joia Patimilor se inroesc i oule de Pate (sim-ol al *ecunditii)% n 8uco"ina, se
pstreaz )nc o-iceiul )ncondeierii oulor% 9cestea sunt golite de coninut i apoi ornate cu
moti"e populare i sim-oluri geometrice, *itomor*e sau zoomor*e (rom-, gru, arpe etc%)%
(+ursa: Po"eele Maicii +o*ronia ; 9l% ,ein!ardt6 <<<%crestinortodo4%ro)
Daca in pragul Craciunului femeile se temeau grozav de Inatoare, nevasta lui Ignat (o femeie cumplita
care le oparea mainile, le pocea sau le facea sa-si piarda vlaga), in Joia Mare cea care le ameninta
linistea si bucuria apropiatei sarbatori este Joimarita. I se mai spune Joimarica si este cel putin la fel de
cumplita ca surata ei, find inchipuita de taranci ca o batrana hada (urata) si rea care pedepseste femeile
lenese, arzandu-le degetele. Ea este cea care declanseaza seria demoniaca a celor sapte joi de pana la
Ispas, numite Joile Verzi, interzicand totodata torsul pentru ca femeile, de acum inainte, sa-si dedice
timpul exclusiv muncilor agricole de primavara. Pentru a se apara de ea si de alte spirite malefce,
oamenii spun astazi "povesti incheiate', adica nestiute si nemaiauzite, activand astfel magia cuvantului
rostit.
Tot astazi, in satele noastre Mosii de Joimari aduc nenumarate practici de pomenire a mortilor: asezarea
vaselor cu apa la streasina, aprinderea lumanarilor la morminte, impartirea pomenilor, aprinderea focurilor
rituale la care se vor incalzi sufetele mortilor. Narcisa Stiuca vorbeste chiar despre pregatirea unor "locuri
de popas la porti si in raspantii', adevarate camere in aer liber cu covoare, scaune si mese pe care se pun
colacei, fori de primavara, vase cu apa Toate acestea se infaptuiesc intrucat se crede ca sufetele
stramosilor se intorc astazi acasa si raman printre noi pana de Rusalii, cand se face "imparteala de
plecare a sufetelor', dupa care mortii se intorc in lumea lor cu tot ceea ce au primit in acest rastimp.
Suntem in Joia Patimilor si nu trebuie sa uitam ca si vopsitul oualor are multiple semnifcatii funerare,
numeroase legende pe teme biblice stand marturie in acest sens. Cat despre ouale impistrite si inrosite
astazi, se spune ca nu se strica niciodata iar daca le ingropi in hotarul satului, intreg locul va f ferit de
grindina.