Sunteți pe pagina 1din 6

1

Invitatie la meditatie si la studierea dovezilor pentru a putea


lupta cu fantomele si fanteziile filozofilor paganilor strecurate in
crestinism de catre clasa "neghinei" numiti si "capre si fecioare
nechibzuite"
Tatal ceresc sa ne ajute, prin invatatura Fiului sau si prin duhul sau cel sfant! Amen!

Ce spune internetul despre "Inventatorii iadului", cine au fost ei?


Filozofii pagani!
Despre "Istoria infernurilor" (iadului) puteti citi o lucrare de George Minois, a fost publicata la
Humanitas, prin anii 2000.
http://www.humanitas.ro/humanitas/istoria-infernurilor
Histoire des enfers, Fayard, 1991 (deutscher Titel: Die Hlle. Zur Geschichte einer Fiktion)
Aceasta viziune necrestina cu infernul (iadul) este o preluare a surselor pagane si o adaptare a lor
in crestinism, este straina de spusele profetilor din Vechiul legamant, a Domnului Isus si primilor
sai ucenici.
Vreau sa precizez cu sinceritate, ca eu cred in judecata viitoare si in pedepsirea pacatosilor fara
de Dumnezeu, dar conform Bibliei, aceasta pedeapsa este distrugere totala si nu chinuirea lor
vesnica intr-un lac de foc (iad): Evrei 10:26,27; Apocalipsa 20:11-15.
Iata ce se preda in crestinismul autentic despre pedeapsa celor rai:

2Tesaloniceni 1:9,10. Ei vor avea ca pedeaps o pierzare venic de la faa Domnului i de la


slava puterii Lui, cnd va veni, n ziua aceea, ca s fie proslvit n sfinii Si i privit cu uimire n
toi cei ce vor fi crezut; cci voi ai crezut mrturisirea fcut de noi naintea voastr.
Evrei 10:26,27 Cci, dac pctuim cu voia, dup ce am primit cunotina adevrului, nu mai
rmne nicio jertf pentru pcate, ci doar o ateptare nfricoat a judecii i vpaia unui foc
care va mistui pe cei rzvrtii.
Biserica catolica care s-a pus stapana peste Biblie si a persecutat pe toti cei care aveau o alta
Biblie de cat a ei, ucigand pe posesorii ei si distrugand toate aceste Biblii, a modificat cum a
dorit ea textele si adaugand la ele si-a facut o versiune proprie din care sa rezulte ca Dumnezeu ii
chinuie pe pacatosi dupa ce mor, insa daca platesti anumite taxe pentru rugaciuni, preotii lor ii
pot scoate pe pacatosi din acel foc. Teologul Martin Luther s-a ridicat impotriva acestei invataturi

nebiblice, insa nu si-a dat seama ca Biblia detinuta de catolici a fost deja modificata cu mult timp
inainte, in secolul II. Revenirea la adevarul adevarat nu s-a putut face din cauza acestor texte
modificate sau intoduse alaturi de textul biblic.
Dar conceptia despre un iad cu foc si chinurile de acolo n-a fost inventata de Biserica catolica.
Ea doar s-a inspirat din paganism, de unde provenea aceasta doctrina.
Iata de ce, cu privire la aceasta conceptie a infernului, se ridica anumite semne de intrebare: De
ce au inventat filozofii pagani iadul (infernul)? Si de ce a fost adoptata aceasta conceptie in
crestinism, de catre cei descrisi in pildele Mantuitorului ca "neghina", "capre" si "fecioare
nechibzuite"? Deoarece ei credeau ca prin apelarea la teroarea vesnica din iad, ii pot tine pe
oameni departe de a face rau, poti face pe om mai bun. A reusit aceasta dogma sa fac din oamenii
rai oameni mai bun? Nici vorba. Numai adevarul poate schimba oamenii rai in oameni buni.
Si acum sa ii cunoastem pe inventatorii antici ai iadului (infernului) din antichitate:
Marturiile invatatilor din antichitate despre cine au fost inventatorii iadului
Ce au spus filozofii pagani despre iad? De ce credeau filozofii pagani ca iadul ar fi necesar?
Iata cine a inventat iadul pagan si de ce iadul paganilor a fost inventat de filozofii pagani,
conform unor resurse de pe internet:
Marturia lui Polybus:"Polybius, istoric antic, spune:" Din moment ce mulimea este mereu
schimbtoare, plin de dorine nelegiuite, pasiuni iraionale i violen, nu exist nici o alt cale de
a le menine n ordine, decat teama i teroarea lumii invizibile; ptr. care relatare mi se pare ca
strmoii notri au acionat judicios, cnd AU NASCOCIT s aduc n credina popular aceste
noiuni ale zeilor, i a zonelor infernale." B. vi 56.
Marturia lui Titus Livius:"Titus Livius, istoricul celebru, vorbete despre el n acelai spirit, iar el
laud nelepciunea lui Numa Pompilius, pentru c el A INVENTAT teama de zei, ca "un mijloc
mai eficace de guvernare a unei populatii ignorante i barbare." Hist., am 19.
Marturia lui Stabon:"Strabon, geograful, spune:" Mulimea este retinuta de la viciu prin
pedepsele zeilor, ce se spune ca leprovoaca pe infractori, i prin aceste terori i ameninri prin
care anumite cuvinte ngrozitoare i forme monstruoase le imprima n mintea lor ... Pentru c
este imposibil s guvernezi mulimea de femei, i toat gloata comuna, prin raionament
filozofic, i s le conduci la evlavie, sfinenie i virtute - dar acest lucru trebuie fcut prin
superstiie, sau teama de zei, prin seminificatia BASMELOR i minunilor; pentru ca tunetul,
egida, tridentul, torele (ale Furiilor), dragonii, i celelalte., sunt toate basme, cum este, de
asemenea toata teologia veche. Aceste lucruri legiuitorii le utilizeaza ca sperietori de ciori pentru
a ngrozi mulimea copilreasca." Geog., B.
Marturia lui Timaeus Locrus, Pitagoreanul (numai in treacat spun ca in antichitate se spunea
"pitagorean" celor ce urmau cultul mistico-secretist religios inventat de Pitagora din Samos, ce se

considera un "semizeu"):"Timaeus Locrus, Pitagoreanul, care dupa ce atesta c doctrina


recompensei i pedepsei dup moarte este necesar pentru societate, continu dup cum
urmeaz: "Pentru ca dupa cum uneori vindecam corpul cu remedii nesntoase, cnd cele mai
sntoase nu produc nici un efect, aa am restrnge acele mini cu relaii false, pe cei care nu vor
fi convini de adevr. Exist o necesitate, prin urmare, de insuflare a spaimei acestor chinuri
straine: cum c sufletul isi schimb locuina aceasta; c laul este impins ruinos n trupul unei
femei; criminalul este ncarcerat n form de fiar slbatic; cel vanituos si nestatornic este
schimbat n psri, i leneului i netiutorii n peti."
Marturia lui Platon:"Platon, n comentariul su catre Timaeus, susine n totalitate ceea ce spune
el cu privire la invenia fabuloasa a acestor chinuri strine. i Strabon spune c "Platon i
brahmanii din India au inventat basme cu privire la viitoarele judecati ale iadului" (Hades). i
Chrysippus il blama pe Platon pentru ncercarea de a descuraja oamenii de la ru prin povetile
nspimnttoare ale pedepselor viitoare.Platon nsui este extrem de inconsistent, uneori
adoptnd, chiar i n discursurile sale grave, basmele ale poeilor, iar alteori le respinge ca totul
false, i da vederi prea nspimnttoare ale lumii invizibile. Uneori, el susine, pe motiv sociale,
c acestea sunt necesare pentru a restrnge oameni ri de la rutate i criminalitate, i apoi din
nou el protesteaza mpotriva lor pe motive politice, ca infrica cetenii, i face lai de soldai,
care, creznd aceste lucruri, se tem de moarte, i, prin urmare, nu lupta bine.Dar toate acestea
arat n ce lumin le considera; nu ca adevruri, cu siguran, doar ficiuni, convenabile, n unele
cazuri, dar dificil de gestionat n altele."
Marturia lui Seneca, Sextul Empiricus si Aristotel:Seneca scria: "Acele lucruri care fac regiunile
infernale teribile, ntunericul, nchisoarea, rul de flacr de foc, scaunul de judecat, si celelalte,
sunt toate un basm, cu care poeii se amuza, i prin ei ne agita cu spaimele dearte."Sextus
Empiricus le numete "basmele poetice ale iadului;" i Cicero scrie despre ele ca "absurditi
stupide i basme" (ineptiis ac fabulis). Aristotel scria: "Acesta a fost pronunat n form mitic
de la cele mai vechi timpuri pn la posteritate, c exist zei, i c divinul (Divinitate) compase
toat natura. Toate lng acestea au fost adugate, dup stilul mitic, cu scopul de a convinge
mulimea, precum i pentru interesele legilor, i avantajul statului." Neander Biserica Hist., I, p.
7. 11
Marturia filozofului ATEU Voltaire: "Avem de-a face cu nenumrai pungai care nu gndesc
prea mult; cu brutali, beivi i hoi. Predicai-le, dac vrei, c nu exist iad i c sufletul este
muritor. Dar eu sunt prevztor, nu risc: le voi ipa n urechi c dac m fur, vor fi osndii la
chinuri venice."
ConcluzieAdevarul e ca minciunile oamenilor intelepti (in felul lumii) despre iad si suferintele
vesnice - indiferent pentru ce scop au fost facute - nu au facut o lume mai buna, din contra, fapt
care dovedeste ca numai adevarul divin poate sta la baza unei societati civilizate, demne si
fericite. Biserica catolica si sectele desprinse din ea - care sustin iadul ca si mama lor - n-au putut
face o lume mai buna, indiferent cat de mult au apelat la grozaviile din iad. Doar insusirea
adevarului prin pocainta, poate face o lume mai buna.

FINALUL iadului traditional ... un IAD NOU este inventat


Acum, dupa ce savantii au aflat originile doctrinei despre iad, dezgropand vestigiile ei scarboase
de sub molozul istoriei, unii teologi de frunte din Biserica Catolica incearca sa se debaraseze de
conceptia ei veche despre iad, argumentand ca iadul nu este altceva decat o metafora, ca nu focul
din iad va chinui pe pacatosi, ci pacatosii insisi se vor chinui mental, vazandu-se departe de
Dumnezeu.
Pentru mai multe detalii cititi cartea Istoria infernurilor de Georges Minois.
La prezentarea cartii se scrie:
"De-a lungul unei naratiuni captivante subtil asezonata cu informatii erudite, Georges Minois,
adept al curentului noua istorie, coboara in trecutul unei idei nascute o data cu constiinta
raului. Ideea de infern a fost anterioara dogmei crestine, insa infernul crestin, o data instituit de
doctrina oficiala a Bisericii, se va dovedi cel mai crunt si durabil. In secolul al XIX-lea infernul
devine o constructie intelectuala, ideea ajungand astfel la apogeu. Ea isi pierde definitiv in veacul
nostru trasaturile traditionale, dar nu dispare, ci imprumuta culoarea constiintei moderne, in
succesiunea de infernuri ale istoriei se regasesc fantasmele fiecarei epoci. Cititorul acestei carti
are impresia ca parcurge cu mult profit spiritual intreaga istorie a umanitatii, intelegand-o
pentru prima oara din interior, ca istorie a propriei noastre vulnerabilitati.traducere de Alexandra
Cunita"
Despre autor:"Georges Minois Georges Minois (n. 1946), doctor in istorie si filogie (studii la
Ecole Normale Superieure), este unul dintre cei mai reputati experti francezi in istoria sociala si a
mentalitatilor. Este autorul a numeroase lucrari din care mentionam Histoire de la vieillesse de
l'Antiquite a la Renaissance (1987), Le Confesseur du roi (1988), Henri VIII (1989), L'Eglise et
la science."
http://www.humanitas.ro/humanitas/istoria-infernurilor
Iata si textele in engleza de pe internet
Polybius, the ancient historian, says: "Since the multitude is ever fickle, full of lawless desires,
irrational passions and violence, there is no other way to keep them in order but by the fear and
terror of the invisible world; on which account our ancestors seem to me to have acted
judiciously, when they contrived to bring into the popular belief these notions of the gods, and of
the infernal regions." B. vi 56.
Livy, the celebrated historian, speaks of it in the same spirit; and he praises the wisdom of Numa,
because he invented the fear of the gods, as "a most efficacious means of governing an ignorant
and barbarous populace." Hist., I 19.

Strabo, the geographer, says: "The multitude are restrained from vice by the punishments the
gods are said to inflict upon offenders, and by those terrors and threatenings which certain
dreadful words and monstrous forms imprint upon their minds... For it is impossible to govern
the crowd of women, and all the common rabble, by philosophical reasoning, and lead them to
piety, holiness and virtue - but this must be done by superstition, or the fear of the gods, by
means of fables and wonders; for the thunder, the aegis, the trident, the torches (of the Furies),
the dragons, &c., are all fables, as is also all the ancient theology.
These things the legislators used as scarecrows to terrify the childish multitude." Geog., B. I
Timaeus Locrus, the Pythagorean, after stating that the doctrine of rewards and punishments after
death is necessary to society, proceeds as follows: "For as we sometimes cure the body with
unwholesome remedies, when such as are most wholesome produce no effect, so we restrain
those minds with false relations, which will not be persuaded by the truth. There is a necessity,
therefore, of instilling the dread of those foreign torments: as that the soul changes its habitation;
that the coward is ignominiously thrust into the body of a woman; the murderer imprisoned
within the form of a savage beast; the vain and inconstant changed into birds, and the slothful
and ignorant into fishes."
Plato, in his commentary on Timaeus, fully endorses what he says respecting the fabulous
invention of these foreign torments. And Strabo says that "Plato and the Brahmins of India
invented fables concerning the future judgments of hell" (Hades). And Chrysippus blames Plato
for attempting to deter men from wrong by frightful stories of future punishments.
Plato himself is exceedingly inconsistent, sometimes adopting, even in his serious discourses, the
fables of the poets, and at other times rejecting them as utterly false, and giving too frightful
views of the invisible world. Sometimes, he argues, on social grounds, that they are necessary to
restrain bad men from wickedness and crime, and then again he protests against them on political
grounds, as intimidating the citizens, and making cowards of the soldiers, who, believing these
things, are afraid of death, and do not therefore fight well.
But all this shows in what light he regarded them; not as truths, certainly, but as fictions,
convenient in some cases, but difficult to manage in others. Seneca says: "Those things which
make the infernal regions terrible, the darkness, the prison, the river of flaming fire, the judgment
seat, &c., are all a fable, with which the poets amuse themselves, and by them agitate us with
vain terrors."
Sextus Empiricus calls them "poetic fables of hell;" and Cicero speaks of them as "silly
absurdities and fables" (ineptiis ac=fabulis).

Aristotle. "It has been handed down in mythical form from earliest times to posterity, that there
are gods, and that the divine (Deity) compasses all nature. All beside this has been added, after
the mythical style, for the purpose of persuading the multitude, and for the interests of the laws,
and the advantage of the state." Neander's Church Hist., I, p. 7. 11
Notati bine: Despre "Istoria infernurilor" puteti citi o lucrare de George Minois, a fost publicata
la Humanitas, prin anii 2000.
http://www.humanitas.ro/humanitas/istoria-infernurilor
Articolul se poate citi aici, pe internet:
Ce spune internetul despre "Inventatorii iadului", cine au fost ei? Filozofii pagani!
http://inasteptareatestului.blogspot.ro/2012/12/ce-spune-internetul-despre-inventatorii.html
Sa stam cu totii de veghe, ca niste fecioare intelepte!
Ionica T. Floresti, Cluj 0748073132

S-ar putea să vă placă și