Vasile Voiculescu : un scrib al lumii totemice

Proza fantastic
.
modelul cultural balcanic, care se integreaza in discursul de gndire al
culturilor primitive, de tip totemic. Modelul cultural totemic poate fi
aproximat, ca matrice ordonatoare a unui tip de gndire prin formula: unu
si repetiia sa.! "#$!%&
%cestei tipologii culturale i'ar fi specific: dogmatismul ca formul de
stagnare, un model cultural tradiionalist in'format de sc(emele gndirii
dogmatice, ritualice, ar(aizante) *+i asum resurecia mitului, care
proiecteaz lumi ficionale ce *nc(id misterul,
,antasticul pe care +i'l asum acest tip de literatur este generat de fora
gndirii mitice +i a gndirii simbolice precum +i de fascinaia persona-elor
pentru trirea gnozei,.un fantastic congener folclorului,
/
care *+i
construie+te fabula prin alegorie +i simbol desc(iznd textului dimensiuni
ezoterice.
Prozele lui Vasile Voiculescu, scrise dup /012
3
, par s'+i construiasc un
model ontologic din aceast ipostaz a culturalului.
"u se poate vorbi la Vasile Voiculescu de un tradiionalism *ngust, redus
la specificul naional, ci de un model literar care *+i *nsu+e+te poetica
mitului sau care face din mit, o metod literar.
4ematic 5n ce prive+te prozele sale scurte, acestea prezint la nivelul
coninutului, cteva constante: mitul reintegrrii, mitul ve+nicei
/
Marin Mincu, Critice II, /06/, Repere, 7ditura !artea 8omneasc, 9ucure+ti, /066.
3
Capul de zimbru' /012, Pescarul Amin'/0:2. ;tructural +i tematic prozele sunt diferite. Vladimir
;treinu le clasific *n patru categorii: anecdota simpl Proba&, anecdota ilustrativ'ideologic
Fata din Java&, povestirea cu caracter mitic Sezon mort, Pescarul Amin& +i basmul scurt Iubire
magic, Schimnicul n milocul lucrurilor&. ;peciile literare sunt de asemenea foarte diferite:
legenda apocrif Adevrul&, fabula Revolta dobitoacelor!, anecdota Fata din Java, Proba&,
parabola Schitul de cear&, naraiunea senzaional "aina gorunului, #ipitoarea&.
/
re*ntoarceri spre centrul fiinei, moartea privit ca .limit relativ, ca
*nceput al eternitii, al infinitului
<
, tem care genereaz anularea
dimensiunii tragice a existenei. $ltimul %erevoi, Pescarul Amin,
#ostri&a&.
%lte coordonate ale acestui corpus mitemic ar fi :
*ncercarea de aducere aminte anamnesis! a lumii spiritului, a .cerului
fix, printr'o cltorie de iniiere *n lumile care nu se vd, o form de
.regressus in utero,avnd la captul drumului de cunoa+tere substana
principiului.
Mitul este recuperat *n proza luiVasile Voiculescu *n dimensiunea sa
magic,prezent *n ritualizrile folclorului,ca form de discurs *ncifrat.
5ntoarcerea la *nvtura dinti, nu se realizeaz *n prozele sale prin
rugciune, ci prin +tiina solomonarilor, prin magie, prin vec(ile mistere
asemntoare celor ascunse *n crile sapieniale ale lui =ermes
4rismegistul.
Persona-ele sale fantastice oficiaz ceremonios *ntoarceri ctre
*nelepciunea lui ;olomon, cel despre care se +tie c deinea c(eile cerului
+i ale apelor.
,antasticul, asimilnd inexplicabilul prin mit, alegorie ori simbol
ar(etipal, se poate redefini prin .et(osul popular +i atunci se constituie
*ntr'o .sinergie a tradiionalismului
1
care *+i asum esenializrile
discursului anonim +i colectiv +i se descarc de pre-udecile vanitoase ale
creaiei culte. !ritica literar a recunoscut *n prozele sale tiparele unui
romantism balcanic.
:
<
>abriel ?iiceanu, "ragicul, 7ditura =umanitas,9ucure+ti, /00<.
1
Mircea 9raga, 'asile 'oiculescu, (n orizontul tradi&ionalismului, Minerva, /0@1.
:
7lena Aa(aria ,ilipa+ ' *n Introducere n opera lui 'asile 'oiculescu, 7ditura Minerva, /0@B '
analizeaz tematica textelor fantastice *n contextul romantismul de tip balcanic, cruia *i
subordoneaz fabulosul folcloric,prin reperarea unor atitudini constante precum simul naturii +i
gustul pentru parabol. 5n aceea+i arie cultural sunt decodate atracia pentru anomaliile minore,
magia, practicile oculte, con+tientizarea morii unei lumi magice *ntr'o civilizaie care s'a
*ndeprtat de societatea ar(aic tradiional.
3
?a nivelul discursului *n prozele fantastice ale lui Vasile Voiculescu
intereseaz mai ales, punerea *n intrig, mCt(osul, aran-area evenimentelor
de ctre naratorul regizor.punerea in scena a istoriei povestite&
4raseul iniiatic *n proza fantastic a lui Vasile Voiculescu este de cele
mai multe ori regresiv, persona-ul su pare c pleac de la o intuiie care *i
vine dinspre nevzut, din extramundan, +i porne+te cutarea *n mundan, *n
lumea de aici, *n care st a+ezat *n ec(ilibru binele +i rul, o lume *n care s'
a *ntrupat Dnul, *n care zmislirile cureniei sfinte *ncep prin vederea
frumuseii ascunse.
.;e pleac din centrul cercului, iradiind spre circumferin, ca simbol al
cutrii de sine +i se a-unge *n final *n centru,
$nfluenta morfologica a basmului .?a nivelul structurii textului literar, se
poate observa cu u+urin cum secvenele epice se *nlnuie liniar, *ntr'o
ordine macrotextual de tip cvinar, care aminte+te de logica semantic a
modelulului poetic al basmului.
Vasile Voiculescu pregte+te *n incipitul naraiunii, prin inseria
elementului perturbator,logica desf+urrii secvenelor epice, conform cu
un model tradiional epic. %+a se *ntmpl *n Pescarul Amin nume
epifanic, pre'scrie destinul persona-ului s accead la adevr&, text care
debuteaz c(iar cu punerea *n intrig prin declan+area unor evenimente
excepionale: ."u se ine minte de cnd Eunrea, umflat de ploi +i
zpoare, nu se mai vrsase att de nprasnic ca *n primvara aceea.'
Fratofonia. $mersiunea *n ap, ca ar(etip al re'generrii cosmogonice, *l
a-ut pe %min s'+i regseasc obr+ia. ,iin aleas, el este .cel mai
iscusit, mai (arnic, mai *nelept, +tie s ia *n .stpnire singurtile +i
puterile apelor, el *nsu+i avnd *n fptura sa .ceva de amfibie G&
<
mo+tenire din mo+i strmo+i a neamului %minilor care, se zice, c s'ar fi
trgnd din pe+ti.
2
5ntlnirea cu animalul totemic, cel ce vine din apele cerului, ca +i ?ostria,
rede+teapt *n fiina adormit amintirea esenelor dinti. !a *n basmul
fantastic, protagonistul se d de trei ori peste cap +i cltore+te .*n du(
prin cercurile fiinei, dep+ind planul fizic, astral, a-ungnd *n planul
cauzal unde accede la clipa suspendat *n eternitate: .ptrunsese *n
cotloanele zmislirilor dinti, trecea prin toate *ntortoc(erile desf+urrilor
de la *nceputul *nceputurilor, vedea tot, cuno+tea tot, simea +i *nelegea
totG "u'l mai mrgineau pereii lui strmi. Dria+ul Morun, animalul
totemic, se *ntoarce cu %min *n apele cere+ti +i, .alaiul fabulos al pe+tilor
se desf+ura triumfal la mi-loc cu morunul fantastic *ncon-urat de cetele
genunilor, ducnd la piept pe strnepotul su, pescarul %min.
5n Cprioara din vis, referina feminitii magice este coninut de
imaginea smbolic a cprioarei,mitem al feminitii nedifereniate. 5n
colindele de fat +i *n cntecele de nunt romne+ti, ciuta este simbolul
fetei tinere +i al miresei
6
,al feminitii inocente,*n timp ce vntorul
simbolizeaz mirele,ar(etip al celui care, *ntr'un ritual magic caut
vnatul, ideal atins prin rapt,
Vulpea care sminte+te pe %zor +i pe stpnul acestuia, aristocratul !(arles
este *n spaiul imaginarului mito'poetic al povestirii Sezon mort,
*ntruc(iparea unei zeie a fecunditii, o cCbel impudic +i
frenetic,semnificnd, *ntr'un plan anagogic principiul feminin,ordonator
cosmic, de o sexualitate mult prea intens pentru ritmurile unei civilizaii
abulice. Manifestarea ei creeaz dezec(ilibrul celor care *i stau *n prea-m.
2
Vasile Voiculescu Povestiri,7ditura !artea 8omneasc/0@3, p.13.
6
$van 7vseev, )ic&ionar de simboluri *i arhetipuri culturale, 7ditura %marcord, 4imi+oara,
/001.p.<3.
1
?upul, animalul totemic al dacilor, patronul iniierilor rzboinice, simbol
al luminii, al soarelui +i al focului este strmo+ul sacru al ?uparului din
povestirea (n milocul lupilor. ,iin temut de lupi +i urt de oameni,
?uparul exist *ntre dou lumi, aparinnd prin genez primeia +i
celeilalte, prin manifestarea necesar.7l trebuie s reaminteasc oamenilor
H legea I unitii totemice.?uparul oficiaz *n noaptea ;fntului %ndrei,
timp liturgic, care desc(ide porile lumii de dincolo, un ritual straniu.
%+ezat *n centrul unui cerc, format din trupurile supuse ale lupilor, el se
*ntoarce +ab origine,. 5n centru se afl acum Aeul, venerat de supu+i,
recunoscut +i temut. Magul primitiv devenea prin asta ar(etipul lupului,
marele lup spiritual, al lumii de dincolo )dinaintea lui (iticul de rnd se
trage *nfiorat, ca oamenii la apariia unui *nger.
'aca blestemat este o incitant poveste avnd ca simbol al fecunditii,
animalul sfnt, ca o sanctificare simbolic a unei Magna Mater, c(iar ca
un ritual mistic,de sacralizare a fecunditii.
Mrgarita din Iubire magic poate fi *ntruparea unei mari fore cosmice
-ahavidia& *n care contrariile coexist. %spectul izomorf al simbolisticii
ar(etipale a fost tratat *n amnunt de >ilbert Eurand.
@
;pre exemplu, *n
complexul mitic (aitian, Mama apelor se manifest att ca o sim.i
canibal +i teriomorf ct +i cu aspectul su favorabil. Ji *n basmele
romne+ti apare aceast dubl manifestare a simbolului ar(etipal. ;pre
exemplu, btrna din =arap'%lb se dovede+te a fi pn la urm, *ntruparea
;f. Euminici, manifestarea unei inteligene cosmice, revelat *n ipostaza
sa feminin,o ;(aKti, integrnd manifestarea iluzoric +i dep+ind'o.
Mrgrita arat protagonistului faa sa de lumin, frumuseea zeiasc +i
c(ipul su *ntunecat, *nspimnttor, reprezentnd deopotriv viaa +i
moartea, ,ecioara +i Marea Vduv, plinul +i golul, nu ca entiti ce se
exclud, ci ca realiti ale aceluia+i *ntreg,ce se definesc prin
complementaritate. Pentru omul obinuit ea nu poate semnifica unitatea.
@
>ilbert Eurand,Structurile antropologice ale imaginarului, 7ditura Dnivers,9ucure+ti, /066,
capitolul -ituri *i semantism.
:
Iar neputina de a trece iluzia, dualitatea, este pedepsit pentru cel ce a
forat hierofania. Protagonistul cere prin vra- manifestarea unei fore
cosmice, *ns ceea ce i se reveleaz este peste puterile sale de a *nelege +i
a accepta. Muntele, scar *ntre pmnt +i cer, spaiu *n care extremele
coincid, *l va alunga, iar prietenul su,un dublu empatic, va plti c(iar cu
viaa aceast nesbuin a cunoa+terii.
Eiscursul alegoric al revelrii instrumenteaz *n prozele lui Vasile
Voiculescu imagotipiile feminitii de tip oriental'balcanic,lumea
reprezentat artistic fiind populat de simboluri ale feminitii ar(etipale :
zeie ori animale totemice de gen feminin.
$ltimul %erevoi pare s fie un ultim descendent al zeului Aalmoxis) el
poart *nc o cu+m de dac, semn al castei iniiailor *n misterul zeului.
;olomonarul *ncearc s aduc *n fiina dezvr-it ordinea, re*nfiinnd
timpul protector, salutar pentru omul rtcit *n civilizaia fierului, lume pe
care solomonarul o neag prin vra-. 8efacerea acestui timp nu mai este
*ns posibil. .Magia se istovise *n om. Puterile ei se strmutaser *n fier
+i *n oel G& %cum +tia. 4aurul magic vrea brbie adevrat, potrivnic
viu, nu o sperietoare.
5n toate aceste proze,Pescarul Amin, $ltimul %erevoi sau n #ostri&a se
poate decoda .ar(etipul coborrii, al .*ng(iirii, dou complexe
mitemice care circumscriu ritualic *ntoarcerea *n unitatea lumii vzute +i a
celei nevzute)
mCt(osul articuleaz *n prozele lui Vasile Voiculescu scenariul .cltoriei
monovalente, care conform teoriei lui >ilbert Eurand presupune doar
coborrea, nu +i *ntoarcerea
0
. .!oborrea semnific *n contextul istoriei
povestite *n #ostri&a att .cltoria de nunt unio coniunctio& ct +i
.cltoria de cunoa+tere, transgresnd regimul nocturn, *n regiunea
diurn a .ascensiunii spirituale
0
>ilbert Eurand, op.cit.
2
#ostri&a, considerat capodopera prozei sale fantastice, plaseaz *n incipit,
9istria, ca topos sacru, *n care se insereaz demonicul, un cronotop
mitic
/B
. 4extul este creat pe dicotomia bine'ru, convenional modelului
poetic popular
Prologul define+te situaia iniial, desc(iznd drumul cutrii, un
comportament necesar *n ordinea iniierii lui %liman. !ontextul enunrii
prezint o situaie durativ,semn c lumea repet acelea+i gre+eli *n
ordinea cunoa+terii, nimic nu se sc(imb,
este a+teptat eroul care ar trebui prin recunoa+terea semnelor s pun capt
dezec(ilibrului: ."ecuratul rnduise de mult vreme o nagod cu
*nfi+are de lostri. Ee sus de la izvoare +i pn dincolo de Piatr, pe+tele
naibei se arat cnd la bulboane, cnd la +uvoaie, cu cap buclat de somn,
trup +ui de +alu +i pielea pestriat auriu, cu bobie ro+ii'ruginiu ca a
pstrvului
//
.
?inearitatea povestirii, proprie basmului propune ca secven necesar
*ntemeierii unei ordini stabile, iscodirea eroului
/3
de ctre animalul
totemic. 7roul sesizeaz semnele sacrului, nu se sperie, ci se las prins *n
mre-ele +timei. %liman prinde lostria de dou ori. Prima dat doar o
.clip, timp interior trit *n gnd +i .*n du(, .cu inima sltnd
nebune+te. % doua oar, cnd lostria *i scap, rmne buimac: .Ji de
atunci nu i'a mai ie+it din carnea braelor o dezmierdare, ca un gust de
deprtare al ?ostriei.
Pe+tele naibei *+i *n+al victima prin vicle+ugul dezmierdrii, *i promite
staza n splendoarea mbr&i*rii, dup care dispare, semn c *ntlnirea
dintre cei doi eroi ai apelor celeste are alte tainice rostuiri
.Eesigur c vicle+ugul nu ar fi posibil fr complicitatea victimei, fr ca
%liman s nu *+i doresc *mbri+area de temut a animalului sacru :
.Eimpotriv, cnd i se arta ?ostria *i mergea bine +i avea spor.
/<
!nd
/B
Mi(ail 9a(tin, Probleme de literatura *i estetic, 7ditura 9ucure+ti, Dnivers, /0@3.
//
Vasile Voiculescu Povestiri,7ditura !artea 8omneasc/0@3, p.23.
/3
Vladimir Propp, -or/ologia basmului, 7ditura Dnivers, 9ucure+ti,/062.
/<
Vasile Voiculescu Povestiri,7ditura !artea 8omneasc/0@3, p.21.
6
lostria dispare %liman intr *n .somnul iernii, o metafor ce sugereaz
dorul dup lumea pe care este lsat s o *ntrevad doar *n frma de timp a
*mbri+rii interzise.
Pre-udicierea s'a produs *n planul relaionrilor diurne, supuse logicii
carteziene. 5ntr'un alt registru, iniiatic, rul are atributele binelui, implic
nevoia de transcenden, necesitatea accesului la esene, la ar(etip.
Protagonistul porne+te contraaciunea, pentru c trebuie s gseasc magul
donattorul& care +tie s desc(id porile cerului +i ale apelor. 5n satul
"eagra, topos al =aosului, ce va na+te ordinea, exist un vraci, un fel de
stpn al apelor,un analogon al lui =iper'7on, stpnul cerurilor.
"especific basmului,att *ncercrile la care este supus %liman, ct +i
reacia sa, sunt ocultate de ctre narator: .ce i'o fi spus, ce l'a *nvat, cum
l'a descntat nu se +tie
/1
.;ecretul nu este rostit +i nu va putea fi rostit
niciodat, fiecare *l va afla *n lini+tea luntric *ntr'o tcut *nelegere.
Povestea pune doar pe cale.
Jtim doar c *ntr'un miez de noapte, cnd luna se afl *n ptrar, timp
benefic, flcul intr gol *n ape +i roste+te un descntec prin care se
leapd de lumea lui Eumnezeu. !uvntul plute+te din nou pe deasupra
apelor +i oblig materia s se manifeste dup o alt lege. ;ti(iile se
dezlnuie, +tima se *ntrupeaz.# dat cu *ntlnirea celor doi eroi, textul
reface coordonatele atmosferei edenice: *ndrgostiii triesc o experien
beatific, dincolo de spaiu +i timp .+i s'a *ncins *ntre ei o dragoste cum nu
se mai pomenise pe meleagurile acelea.
/:
Regenerarea lumii
,antasticul, realizat prin interferenele dintre ocultismul iniiatic +i
fabulosul folcloric impune secvenei narative descrierea evenimentelor
epice *ntr'o retoric a superlativului, pentru c %liman era mai sntos,
mai voinic, mai frumos +i mai bun cum nu mai fusese niciodat.
/1
Vasile Voiculescu, op. cit. p. 6B.
/:
?ostria a fost decodat ca o povestire de iniiere erotic de ctre Marin Mincu, Repere, !artea
8omneasc, /066.
@
%re loc pseudo'remedierea, deoarece obiectul cutrii iniiatice, dobndit
prin puterea magiei va disprea, eroul fiind obligat s continue cutarea,
de ast dat *n lumea originii sale sacre, lumea totemic a apelor celeste
din care nu se va mai *ntoarce.%colo va primi, *n *mbri+area etern,
feminitatea acvatic a +timei +i se va *nscuna *mprat.
4extul proiecteaz aici izomorfismul simbolului ar(etipal al refacerii
androginiei prin veg(ea cutrii *n iniierea erotic, cea care lmure+te
taina *ntruprii, care leag spiritul liber de trupul trector, dar *l +i
dezleag, druind aceea+i iubire necondiinat.
$leana este smuls din capcana splendorii beatifice a *mbri+rii de ctre
9istriceanca, vzut de .cei muli ca o fiin satanic, poate +i pentru c
*n procesul cunoa+terii (iatusul produs nu mai permite accesul la realitatea
primordial. 9istriceanca o *ntoarce pe ?ostri *n lumea ei, ca +i
Eemiurgos pe =Cper'7on, *n momentul de grav uitare a esenei.
Povestirea se *nc(eie cu -ertfa lui %liman, care confer ritului de iniiere
un caracter exemplar. ;e instaleaz *n text un izomorfism 7ros'4(anatos,
nuntirea lui %liman cu ?ostria svr+indu'se *ntr'o moarte, care poate fi
*neleas +i ca alt *nceput, vita nova .
0