Sunteți pe pagina 1din 3

FIȘĂ DE LUCRU

I.
Vioarele tăcură. O, nota cea din urmă Murise însă cântul de veche voluptate,
Ce plânge răsleţită pe strunele-nvechite, Şi triste şi stinghere vioarele părură
Şi-n noaptea solitară, o, cântul ce se curmă În noaptea-ntunecată de grea singurătate
Pe visurile stinse din suflete-ostenite. Fecioare-mpovărate de-a viselor tortură.
Arcuşurile albe în noaptea solitară
Stătură: triste paseri cu aripile întinse,
Păreau c-aşteaptă semne, şi strunele vibrară,
Ah, strunele, ce tremur de viaţă le cuprinse! (Ștefan Petică, Când vioarele tăcură)

II.
Al toamnei lin Pendule bat Și singur sunt
Prelung suspin Și-ndurerat În aspru vant
Ca de vioară N-ascult nici una Care mă poartă,
Rănește greu Căci în urechi De pare-acu
Sufletul meu Simt zvonuri vechi Asemeni cu
Și mă-nfioară. Și plâng întruna. O frunză moartă.
(Paul Verlaine, Cântec de toamnă)
III.
E toamnă, e foşnet, e somn... Eu stau, şi mă duc, şi mă-ntorc,
Copacii, pe stradă, oftează; Şi-amanţii profund mă-ntristează -
E tuse, e plânset, e gol... Îmi vine să râd fără sens,
Şi-i frig, şi burează. Şi-i frig, şi burează.

Amanţii, mai bolnavi, mai trişti,


Pe drumuri fac gesturi ciudate -
Iar frunze, de veşnicul somn,
Cad grele, udate. (George Bacovia, Nervi de toamnă)

IV.
De-atâtea nopți aud plouând, 
Aud materia plângând... 
Sînt singur, și mă duce un gând
Spre locuințele lacustre. 

Și parcă dorm pe scânduri ude, 


În spate mă izbește-un val --
Tresar prin somn și mi se pare
Că n-am tras podul de la mal. 

Un gol istoric se întinde, 


Pe-același vremuri mă găsesc... 
Și simt cum de atâta ploaie
Pilonii grei se prăbușesc. 

De-atâtea nopți aud plouând, 


Tot tresărind, tot așteptând... 
Sînt singur, și mă duce-un gând
Spre locuïnțele lacustre.

1
Aspecte teoretice

 Poezia Lacustră a fost publicată în revista Viaţa nouă în 1903 şi apoi inclusă în volumul de


debut Plumb din 1916.
 Titlul poeziei se referă la simbolul lacustră care reprezintă o locuinţă nesigură, construită pe apă şi
susţinută de piloni. În plan simbolic, sugerează de fapt starea de nesiguranţă în care se află eul liric.
 Tema poeziei ilustrează condiţia nefericită a poetului într-o lume ostilă
  Poezia este alcătuită din patru strofe, dispuse în mod simetric. Prima şi ultima strofă conţin aceeaşi
idee, subliniată prin repetarea versurilor „De-atâtea nopţi aud plouând, / [...] Sunt singur, şi mă
duce-un gând / Spre locuinţele lacustre.” 
 două dintre motivele esenţiale ale liricii bacoviene sunt- ploaia şi singurătatea; ploaia reprezintă
monotonia, dezagregarea şi locuinţa lacustră, punte de trecere între terestru şi acvatic, fiind un
simbol pentru iluzia salvării şi izolarea eului liric.

Metoda Inteligențelor multiple

Grupa I: INTELIGENȚA VERBAL - LINGVISTICĂ


 Redactați un monolog interior sub forma unei scrisori a eului liric, izolat în locuința lacustră, utilizând
elemente și simboluri poetice din textul citit!
 Identificați expresiile ce realizează câmpul semantic al eului liric și pe cel al cadrului!

Grupa II: INTELIGENȚA LOGICO-MATEMATICĂ


 Reprezentaţi grafic relaţia dintre eul liric şi cadrul natural, evidenţiind mesajul poeziei.

Grupa a III-a: INTELIGENȚA VIZUAL – SPAȚIALĂ


 Reprezentați prin desen o secvență lirică preferată, având în vedere imaginea spațiului în care se
adăpostește eul liric, pornind de la descrierea din text!
 Numiți culoarea care se potrivește cel mai bine poeziei!
 Folosiți urmatoarele simboluri grafice pentru a reprezenta motivele poetice ale
textului: ○  ◊  □  ∞  ←  ↑  →  ↓  ↔

Grupa a IV-a: INTELIGENȚA MUZICAL – RITMICĂ


 Alegeți o melodie pe care o considerați potrivită pentru a reda atmosfera poeziei sau trăirile eului
liric!

Grupa a V-a: INTELIGENȚA NATURALISTĂ


 Încadrați eul liric într-un tip temperamental, motivându-vă alegerea! (elevii vor primi o fișă cu
trăsăturile definitorii ale fiecărui tip de temperament)

Grupa a VI-a: INTELIGENȚA INTERPERSONALĂ


 Definiţi relaţia dintre eul liric şi cadrul natural, subliniind modificările survenite pe parcursul
secvenţelor lirice.
 Explicaţi atitudinea poetului faţă de lacustră-metafora ce semnifică relaţia sa cu universul.
 Surprindeţi aspectele pozitive/negative ale comportamentului eului liric.

Grupa a VII-a: INTELIGENȚA INTRAPERSONALĂ


 Care sunt stările de spirit /emoţiile pe care le trăieşte eul liric şi cum le explicaţi?
 Desprindeţi din poezie versurile care exprimă tristeţea.

2
Anexa 2 – TIPURI TEMPERAMENTALE

Sangvinicul: Flegmaticul:
Echilibrat Ingindurat
Sociabil Pasnic
Hazliu Demn de incredere
Saritor Închis in sine
Calm Laş
Entuziast Ezitant
Imprevizibil Echilibrat
Imprudent Consecvent
Nestatornic Răbdător
Convingător Rezervat
Expansiv Adaptabil
Colericul: Melancolicul:
Agresiv Perseverent
Schimbator Prevăzător
Extrovertit Statornic
Comunicativ Neînduplecat
Intolerant Introvertit
Decis Răzbunător
Independent Rezervat
Sigur pe sine Nesociabil
Sincer Linistit
Puternic Sensibil
Încăpăţânat Încredere redusa in fortele proprii
Nesăbuit

Temă: Realizaţi un eseu liber în care să comentaţi relaţia dintre cadrul natural şi eul liric aşa cum apare
conturată în poezia Lacustră.