DOMENIUL LECTURĂ

CLASA A VII-A

COMPETENȚA GENERALĂ

1. Participarea la interacţiuni verbale în diverse situaţii de comunicare, prin receptarea şi

producerea textului oral
2. Receptarea textului scris de diverse tipuri

COMPETENȚA SPECIFICĂ

1.1. Exprimarea unui punct de vedere propriu privind reprezentarea aceleiași teme în texte
diferite, în vederea evaluării informațiilor, a intențiilor de comunicare și a atitudinilor
comunicative

2.1. Recunoașterea modurilor în care sunt organizate informațiile din textele literare și
nonliterare, continue, discontinue și multimodale

OBIECTIVE OPERAȚIONALE

 Să exprime emoții și sentimente

 Să identifice emoții și sentimente transmise de o operă artistică
 Să definească textul liric
 Să descopere caracteristicile textului liric
 Să interpreteze pasaje semnificative pentru a susține unele afirmații

TEXTUL LIRIC. EXPRIMAREA EMOȚIILOR ȘI A SENTIMENTELOR

TEXT DE BAZĂ: Lacul, de Mihai Eminescu

Concluzie

Sentimentul iubirii poate avea multiple manifestări, așa cum fiecare dintre noi am putea alege
nuanțe diferite pentru aceasta, exprimarea emoțiilor și a sentimentelor putând fi diferită.

(Anunț subiectul lecției)

TEXTUL LIRIC. EXPRIMAREA EMOȚIILOR ȘI A SENTIMENTELOR

 Ce sunt emoțiile?
 Emoțiile sunt stări afective de scurtă durată, de intensitate variabilă, apărute fără ca
acela care le trăiește să fie conștient de ele. De asemenea, emoțiile- prezente încă de
la naștere- sunt însoțite, de regulă, de reacții fiziologice: transpirație, bătăi accelerate
ale inimii, uscăciunea gurii, tremur etc.

 Ce este sentimentul?
 Sentimentul este o conștientizare a emoției și, spre deosebire de acesta, este însoțit de
stări fiziologice mai puțin intense. Sentimentul este o stare afectivă superioară și
complexă, de lungă durată, raportată la valori și semnificații sociale.

(Voi ce credeți?)

 Dragostea e un sentiment sau o emoție?

(Sunt sigură că veți fi de acord cu mine.)

 Emoția și sentimentul se întrepătrund, fiindcă emoțiile precedă și pot genera un

sentiment. Dragostea poate fi la început o emoție, însoțită de reacții fiziologice: te
înroșești, inima îți bate mai puternic, te bâlbâi când vezi persoana care îți place. Când
ești singur, îți vine să râzi sau să plângi fără motiv, ești distrat și nu ești atent la ce este
în jurul tău. De aceea, dragostea poate părea la început că aduce dezordine în viața
cuiva. Emoția se poate transforma însă în sentiment, conștientizând plăcerea de a
discuta, de a petrece timpul cu persoana îndrăgită, de a o ajuta și de a o susține în ceea
ce face, prezența acesteia lângă tine asigurându-ți un echilibru în viață.

( Întoarcerea la textul de bază.....)

Text de bază
Lacul
de Mihai Eminescu
Lacul codrilor albastru
Nuferi galbeni îl încarcă;
Tresărind în cercuri albe
El cutremură o barcă.

Și eu trec de‐a lung de maluri,

Parc‐ascult și parc‐aștept
Ea  din trestii să răsară
Și să‐mi cadă lin pe piept;

Să sărim în luntrea mică,

Îngânați de glas de ape,
Și să scap din mână cârma,
Și lopețile să‐mi scape;

Să plutim cuprinși de farmec

Sub lumina blândei lune –
Vântu‐n trestii lin foșnească,
Unduioasa apă sune!

Dar nu vine... Singuratic

În zadar suspin și sufăr
Lângă lacul cel albastru
Încărcat cu flori de nufăr.

https://www.youtube.com/watch?v=tIgjScD_C7k
 Cercul emoțiilor, după Robert Plutchik

Găsește în figura prezentată mai jos cel puțin patru emoții (scrise pe partea colorată) trăite de
îndrăgostit și două sentimente (scrise în zona albă). Menționează versurile în care sunt
surprinse aceste emoții și sentimente.

Răspuns

Emoții

 seninătate (Și eu trec de‐a lung de maluri)

 neliniște (Parc‐ascult și parc‐aștept)
 surpriză și bucurie (Ea din trestii să răsară)
  admirație (Ea  )
 încredere și acceptare (Și să‐mi cadă lin pe piept)
 bucurie (Să sărim în luntrea mică)
 distragere (Și să scap din mână cârma,/Și lopețile să‐mi scape)
 extaz (Să plutim cuprinși de farmec)
 mâhnire (Dar nu vine...)
 tristețe (Singuratic/În zadar suspin și sufăr)

Sentimente

 dragoste
 pesimism
 supunere

Folosind Diagrama T vom grupa emoțiile identificate anterior în pozitive și negative.

Emoții pozitive Emoții negative

 seninătate  neliniște
 surpriză  distragere
 încredere  mâhnire
 acceptare  tristețe
 extaz

REPERE

Transmiterea de emoții, sentimente și stări într‐o operă artistică se numește lirism.

(De asemenea, putem observa că universul prezentat nu surprinde realitatea ci are caracter
imaginar. Peisajul imaginat este o prezentare personală a unui lac, așadar se evidențiază o
percepție subiectivă asupra lumii.

Putem concluziona că opera artistică discutată reprezintă un text liric.)

 REPERE

Textul liric exprimă în special stări, sentimente, dar și idei, aspirații, fiind caracterizat de
subiectivitate, pentru că autorul inventează un univers ficțional ce reprezintă o percepție
individuală asupra lumii.

APLICAȚII

 Menționează dacă verbele la modul indicativ din prima și din ultima strofă în
poezia Lacul  redau o acțiune, o stare sau un sentiment.

Strofa 1

Lacul codrilor albastru

Nuferi galbeni îl încarcă;
Tresărind în cercuri albe
El cutremură o barcă.

Strofa 5

Dar nu vine... Singuratic

În zadar suspin și sufăr
Lângă lacul cel albastru
Încărcat cu flori de nufăr.

Răspuns

În prima strofă verbele exprimă o stare.

În ultima strofă, verbul nu vine arată o acțiune, iar verbele suspin și sufăr exprimă un
sentiment.

 Identifică verbele care surprind încordarea așteptării îndrăgostitului.

Răspuns

Verbele care surprind încordarea așteptării sunt cele din strofa a doua: trec, ascult, aștept.
Chiar faptul că sunt trei verbe în două versuri, destul de multe, surprinde încordarea așteptării
și nesiguranța că iubita va veni la întâlnire.

 Îndrăgostitul trăiește o stare de visare cu ochii deschiși, imaginându-și întâlnirea cu

iubita. Care sunt gesturile prin care acesta își mărturisește sentimentele?

Răspuns
 Îndrăgostitul își imaginează ce s-ar putea întâmpla dacă femeia iubită ar veni în locul tainic de
pe malul lacului. Bucuria întâlnirii se observă în gesturile agitate la apariția surprinzătoare a
femeii. Alt gest imaginat (scăpatul cârmei și al lopeților) sugerează admirația și încântarea că
se află lângă cea pe care o iubește și din cauza căreia uită ce are de făcut.

 Explică rolul verbelor la modul conjunctiv din text, alegând dintre următoarele
variante:

a. sugerează acțiuni posibile în viitor;

b.sugerează acțiuni dorite, realizabile;

c.sugerează acțiuni imposibil de realizat.

Răspuns

b.sugerează acțiuni dorite, realizabile

 Ce atitudini crezi că exprimă tăcerea și nemișcarea celor doi tineri?

Răspuns

Tăcerea și nemișcarea celor doi tineri sugerează intensitatea trăirii, care îi face să se
concentreze unul asupra celuilalt, pentru că sunt fericiți împreună.

 De ce nu folosește tânărul cuvintele pentru a-și mărturisi sentimentele?

Răspuns

Gesturile și comportamentul tânărului exprimă iubirea atât de evident, încât cuvintele devin
inutile.

(Vom evidenția prin cele ce urmează....)

CARACTERISTICILE TEXTULUI LIRIC

(Vom identifica în poezia Lacul ...

Părțile de vorbire la persoana I, singular. Ce semnificații putem da utilizării acestora?

 Persoana I, singular apare la verbele trec, ascult, aștept, să scap, suspin, sufăr, la
pronumele personale eu, mi.
 Persoana I, singular este cea mai puternică marcă de subiectivitate, sugerând
exprimarea unor impresii personale.
 Persoana I, plural apare la verbele să sărim, să plutim.
Persoana I, plural sugerează ideea de cuplu, de comunicare între parteneri.

Cui crezi că îi aparține vocea care se exprimă folosind persoana I, singular: autorului ca
persoană din lumea reală sau unui îndrăgostit imaginar?

 Vocea care se exprimă folosind persoana I, singular aparține unui îndrăgostit imaginar,
care este o ipostază umană și nu trebuie confundat cu autorul, care este o persoană
reală. Este esențial caracterul imaginar al literaturii, care creează un univers ficțional,
deci vocea care se exprimă este și ea imaginară.

REPERE

Vocea care enunță discursul poetic este ficțională, existând numai în interiorul textului și
reprezentând un sine imaginar. Această voce nu este a autorului ca persoană cu existență
reală, ci reprezintă o ipostază umană (îndrăgostitul, copilul, geniul, inadaptatul,
contemplatorul naturii, revoltatul etc.).

În versurile de mai jos, persoana I, singular poate fi identificată cu autorul?

a.„sunt o motocicletă parcată sub stele, lângă vitrina

magazinului de reparat televizoare.
din gang vine curent. sunt palidă slăbită.“

Mircea Cărtărescu, O motocicletă parcată sub stele

b.„Sunt pipa unui scriitor;

Se vede din întreaga‐mi mină.“

Charles Baudelaire, Pipa

 În textul a vocea care se exprimă la persoana I, singular este o motocicletă și în

fragmentul b este o pipă, obiecte ce nu pot fi confundate cu autorul.

Vom identifica în versurile următoare alte mijloace lexico-gramaticale prin care se exprimă vocea
ficțională, ca alte persoane gramaticale, exclamații și interogații care nu așteaptă răspuns,
substantive în vocativ:

a.„Și te‐ai dus, dulce minune,

Ș‐a murit iubirea noastră –
Floare‐albastră! floare‐albastră!...
Totuși este trist în lume!“

Mihai Eminescu, Floare albastră

 b.„Ș‐o să‐mi răsai ca o icoană
A pururi verginei Marii,
Pe fruntea ta purtând coroană
Unde te duci? Când o să vii?“

Mihai Eminescu, Atât de fragedă...

Ce observăm?

Vocea ficțională este prezentă și în adresări, iar în acest caz mijloacele lexico-gramaticale
sunt altele decât persoana I. Un mijloc lexico-gramatical prin care se exprimă vocea ficțională
este persoana a II-a, singular de la verbul te-ai dus. De asemenea, utilizarea vocativelor
minune, floare-albastră, constituie marcă a vocii ficționale.

Apare tot persoana a II-a, singular la verbele o să răsai, te duci, o să vii. De asemenea,
exprimarea vocii ficționale apare și în cazul formulării unor întrebări retorice sau a unor
exclamații retorice: Unde te duci? Când o să vii?

(așadar....)

REPERE

Subiectivitatea este vizibilă în utilizarea persoanei I, singular, care exprimă impresii personale,
dar și a persoanei I, plural, care sugerează ideea de cuplu sau de colectivitate. De asemenea,
persoana a II‐a, singular și plural, presupune comunicarea unor sentimente și idei individuale.
Când textul este la persoana a III‐a, subiectivitatea se observă în exclamații și interogații la care
nu se așteaptă răspuns, în cuvinte care exprimă senzații, emoții, sentimente (ah!, vai!, of!).

APLICAȚII

 Menționează ce emoții exprimă verbele suspin și sufăr din ultima strofă a

poeziei Lacul. Cum explici resemnarea îndrăgostitului?

Răspuns

Verbele suspin și sufăr exprimă tristețea îndrăgostitului că nu și-a întâlnit iubita. Resemnarea

și ușorul pesimism vin din conștientizarea faptului că este vorba doar de imaginarea unei
întâlniri care nu s-a produs. Aceasta înseamnă că s-ar putea ca iubirea lui să nu fie împărtășită
și de femeie sau chiar să nu fie mărturisită acesteia, deci să rămână doar în sufletul lui, să fie
numai o iubire ideală, la care aspiră.

 Prin ce stări trece tânărul care așteaptă apariția persoanei dragi?

Răspuns
 Stările trăite de tânărul care așteaptă apariția persoanei dragi sunt diverse: speranță că iubita
va veni la locul de întâlnire, seninătate când admiră natura, neliniște fiindcă iubita nu apare,
reverie, pentru că își imaginează, bucurie la vederea ei, mândrie că ea îl acceptă, fericire,
agitație, care îl face să se urce în barcă pentru o plimbare, admirație față de iubită, extazul
trăirii clipei de iubire, tristețea că iubita n-a venit, singurătate, suferință, melancolie.

 De ce iubitei nu i se face un portret, rămânând o proiecție imaginară?

Răspuns

Iubita nu este portretizată, în acest fel evidențiindu-se caracterul imaginar al întâlnirii. Astfel,
persoana iubită simbolizează idealul feminin, persoana perfectă la care visează bărbatul.

 Ce semnificație dai scrierii cu italice a pronumelui prin care este numită fata îndrăgită?

Răspuns

Fata îndrăgită este numită prin pronumele personal Ea, scris cu italice pentru a evidenția
importanța ei în viața bărbatului.

 Ce anume din gesturile imaginate de îndrăgostit dezvăluie admirația față de fată și ce

din gesturile ei ar arăta acceptarea prețuirii lui?

Răspuns

Admirația față de fată este trădată de gestul tânărului de a scăpa cârma și lopețile când o
privește. Acceptarea de către femeie a prețuirii bărbatului se vede în gestul de a-și lăsa capul
pe pieptul lui, într-un abandon care exprimă încrederea în el.

 Selectează versul care sugerează armonia imaginată între cei doi îndrăgostiți.

Răspuns

Să plutim cuprinși de farmec...

(Plini de farmec am plutit și noi pe tărâmul textului liric, în încercarea de a atinge obiectivele
propuse pri acest demers didactic....)

Provocări
Explică, din perspectiva mitului prezentat mai jos, expresia a‐ți găsi jumătatea.

Există un mit grecesc prezentat de filosoful Platon în lucrarea Banchetul, numit mitul

androginului. Se spune că, la începuturi, oamenii nu arătau ca astăzi, fiind sferici ca aștrii și
reprezentând o unitate alcătuită din bărbat și femeie. Puternice, aceste ființe i‐au înfruntat pe
zei, așa că Zeus i‐a cerut lui Apolo să‐i separe, pentru a fi mai slabi. Cele două jumătăți,
bărbatul și femeia, s‐au pierdut în lume, tânjind nefericite să refacă unitatea originară
pierdută. Zeii l‐au trimis atunci pe Eros, zeul iubirii, să ajute jumătățile pierdute să se
regăsească. Privind cele două jumătăți îmbrățișate, Hefaistos este cel care le va uni, pentru că
„dragostea nu este altceva decât un nume pentru dorința noastră pătimașă de a fi din nou
întregi“ (Platon, Banchetul).

Platon (427 Î.H.-347 Î.H.) a fost unul dintre marii filosofi ai Antichității, care a înființat
Academia din Atena. Elev al lui Socrate, Platon a prezentat indirect în lucrările sale gândirea
acestuia și l-a influențat pe Aristotel , alt mare filosof antic, care i-a fost student. Este
creatorul unor scrieri intitulate dialoguri, 35 la număr, personajul principal al acestora fiind
Socrate. Pe lângă Banchetul în care apare mitul androginului, alte dialoguri importante sunt
Republica și Fedon.

În concepția platoniciană cuplul înseamnă o uniune spirituală, o unitate desăvârșită între două
persoane diferite, în poezia lui Mihai Eminescu iubirea fiind înțeleasă în acest sens. Expresia
a-ți găsi jumătatea surprinde tocmai ideea de cuplu ca unitate între doi oameni care pot să
refacă unitatea originară.

OBIECTIVE OPERAȚIONALE

 Rtyuio
 Ghjklș
 Xcvbnm,