Magda Isanos

Rochia

Din lada mirosind a molii si-a parfum

a scos o rochie din tineretea ei bunica.
Subtire-i si usoara ca un fum,
de parca-ar fi tesuta din nimica.

Ca trist fosneste crinolina de matase,

volanele i se distrama si se taie,
si-n loc de raze, siluete gratioase,
din alte vremi, danseaza prin odaie.

Revede balul cel dintii batrina,

isi recunoaste rochia de fata
si-i tremura pe-atlasu rece mina
de-nduiosare multa-nfiorata.

Si cum isi pleaca fruntea tot mai tare

i-asa de girbova bunica-n vechiul sal...
Ce s-a facut frumoasa dansatoare
care-a plutit in rochia de bal?

Picioarele usoare si micute,

si ochii, si surisul stralucit,
in trupul girbovitei bunicute
cum, oare, pe vecie de-au murit?

Si mi-au raspuns matasurile moarte,

sau poate chiar batrina-n vechiul sal;
nu, n-au murit, danseaza mai departe
mereu in alte rochii, primul bal.

1
Genul liric cuprinde totalitatea operelor literare in care eul liric exprima
direct idei,
sentimente, ganduri, trairi, reflectii, cu ajutorul imaginilor artistice si al
figurilor de
stil. In opinia mea, opera literara "Rochia" de Magda Isanos apartine acestui gen.
In primul rand, se observa prezenta eului liric, ale carui marci lexico-
gramaticale apar
in finalul poeziei sub forma pronumelui personal de persoana intai "mi-". Prin
intermediul
descrierii si al monologului liric, acesta transmite sentimente de melancolie,
tristete,
nostalgie fata de trecerea timpului.
In al doilea rand, limbajul expresiv se remarca prin prezenta imaginilor artstice
vizuale
("revede balul"), auditive ("fosneste") si olfactive ("mirosind a molii si a
parfum") cu ajutorul carora eul liric recreaza atmosfera anilor tineretii.
Acestea
sunt redate prin figuri de stil sugestive. Epitetul si comparatia "Subtire-i si
usoara ca un fum"
transfigureaza fragilitatea vietii, iar aliteratia "Ca trist fosneste crinolina de
matase"
sugereaza tristetea, nostalgia fata de vremurile de demult.Verbele la prezent
Antiteza "Garbova-i bunica [...]
frumoasa dansatoare" potenteaza aceasta traire prin relevarea unei amintiri
frumoase. Monologul
liric din final ("Si mi-au raspuns") induce o stare melancolica ce indeamna la
meditatie.
De asemenea, elementele de prozodie -rima incrucisata, masura variata, ritmul
trohaic- confera
operei muzicalitate aparte.
In concluzie, avand in vedere toate aceste caracteristici, putem afirma ca opera
literara
"Rochia" de Magda Isanos apartine genului liric.

2
Titlul este un element sugestiv sau rezumativ, care orienteaza lectura, creand un
orizont
de asteptare cititorului. In opinia mea, titlul poeziei "Rochia" de Magda Isanos
este unul
foarte sugestiv.
In primul rand, din punct de vedere compozitional, acesta este format dintr-un
substantiv
comun, articulat, cu valoare de simbol, fiind motivul predominant al operei. Acesta
anticipeaza caracterul liric al textului, cat si modul de expunere predominant -
descrierea.
In al doilea rand, in relatia cu textul, titlul este reluat prin cuvinte
apartinand campului
lexico-semantic al rochiei - "tesuta", "matase", "volane"-. De asemeni, prin
intermediul
limbajului expresiv se formeaza legatura dintre metafora rochiei si eul interior,
transfigurand
tristete, melancolie, nostalgie fata de vremea tineretii. Se remarca in acest sens
metafore
"-n loc de raze, siluete gratioase", epitete "frumoasa dansatoare", "surasul
stralucit",
comparatii "subtire-i si usoara ca un fum".De asemenea, elementele de prozodie
-rima incrucisata,
masura variata, ritmul trohaic- confera operei muzicalitate aparte.
In concluzie, avand in vedere toate aceste caracteristici, putem afirma ca
titlul se afla in
stransa legatura cu continutul poeziei.

3
Mesajul operei literare este constituit din totalitatea gandurilor, ideilor si
sentimentelor
pe care scriitorul le transmite cititorului pentru a- l face partas la propriile
trairi. In
opinia mea, prin textul "Rochia", Magda Isanos si- a propus sa transmita
cititorului starea sa
sufleteasca, de melancolie fata de trecerea timpului.
In primul rand, eul liric releva, prin moivul rochiei, metafora a vechimii, a
elegantei,
amintiri placute din viata sa insotite de regretul ca nu le va mai putea trai atat
de intens.
In al doilea rand, poezia proiecteaza dincolo de cuvinte sufletul eului liric,
dominat de
melancolie ("Revede balul cel dintai batrana"), de meditatie("nu, n-au murit
danseaza mai departe",
imagine ce transfigureaza sugestiv si sentimentul de resemnare, eul liric
intelegand ca amintirile
traiesc in continuare in inima si in sufletul lui). Aceste elemente creeaza nota de
discrus subiectiv
a poeziei.
In concluzie, prin mesajul acestei opere, poetul transmite cititorului prea-
plinul sau sufletesc.

4
Poezia este o arta complexa, "o arta a limbajului care exprima sau sugereaza o
emotie, un sentiment,
o idee, prin ritm, armonie si imagine", asa cum spune Adrian Marino. In opinia mea,
forma fonetica si
grafica a poeziei se afla in stransa legatura cu mesajul transmis de aceasta.
In primul rand, se observa faptul ca textul este o poezie traditionala deoarece
respecta organizarea
versurilor in strofe, avand un ritm specific -trohaic-, o masura -14-17 sb- si o
rima caracteristica
-incrucisata-.
In al doilea rand, eul liric se confeseaza, transmitand sentimente puternice de
nostalgie, melancolie.
Acestea sunt accentuate de prezenta aliteratiilor si asonantelor care predomina in
opera ("mirosind
a molii si a parfum", "fosneste crinolina de matase"), iar altele incearca sa le
atenueze intensitatea
("Surasul stralucit", "au raspuns matasurile moarte").
In concluzie, exista o deplina concordanta intre forma fonetica si grafica a
poeziei
si ideea transmisa de aceasta.

5
Opera lirica este creatia literara in care eul liric exprima in mod direct idei,
sentimente, ganduri.
Pentru a impresiona cititorul, poetii apeleaza la podoablele artistice, procedeele
de expresivitate. In
opinia mea, acestea au rolul de a transmite sentimentele dominante. In textul
"Rochia" de Magda Isanos
acestea sunt ale eului liric in stare confesiva.
In primul rand, imaginile vizuale, auditive si olfacitve din incipit "lada
mirosind a molii si a parfum",
"subtire si usoara", "fosneste" creeaza atmosfera perfecta in care pot fi resimtite
aceste sentimente.
In al doilea rand, figurile de stil au un rol extrem de important in
transfigurarea trairilor. Astfel,
comparatia "subtire si usoara ca un fum" sugereaza fragilitatea vietii, emotia
aducerii aminte. Epitetul
metaforic "si-i tremura pe-atlasu rece mana" induce starea de melancolie, iar
nostalgia este sugerata prin
inchiderea circulara a textului cu motivul rochiei si al primului bal, care are de
altfel rolul de
atenuare a trairilor eului liric.
In concluzie, avand in vedere aceste caracteristici, putem afirma ca rolul
procedeelor artistice este
esential in relevarea mesajului discursului liric.

6
Elementele de prozodie au rolul de a conferi operei muzicalitate specifica. In
opinia mea, versificatie
este foarte important in textul "Rochia" de Magda Isanos.
In primul rand, se observa structurarea pe strofe (6 strofe), masura 14-17 silabe,
rima incrucisata,
ritmul trohaic. Acestea ofera o anumita muzicalitate doscursului liric, permitand
intonarea, respectiv
punerea sub forma artei muzicale.
In al doilea rand, aceasta accentueaza trairile relevate in poezie, avand un
puternic impact emotional
asupra cititorului.
In concluzie, avand in vedere aceste caracteristici, putem afirma ca rolul
prozodiei in acest text este
de a releva trairile transmise, venind in completarea procedeelor expresive.

7
Modurile de expunere evoca atmosfera specifica operei. In opinia mea, aceasta are,
in textul dat,
rolul de a evidentia trairile interioare ale eului liric.
In primul raned, se remarca prezenta descrierii si a monologului liric. Prima
creeaza aspectele exterioare,
metaforice, abstracte, ducand la imagini artistice ce transfigureaza sentimentele
eului liric de melancolie,
tristete, nostalgie, regret pentru vremurile pierdutem, asa cum se poate observa in
epitetele "trist fosneste" .
, "atlasu rece", "garbova bunica", "frumoasa dansatoare".
In al doilea rand, se remarca prezenta monologului liric in ultima parte a
poeziei, avand rolul
de a crea armonia si de a atenua trairile eului liric interior.
In concluzie, avand in vedere toate aceste caracteristici, putem afirma ca
modurile de expunere
au rolul de a releva trairile interioare ale eului liric.

Versuri George Topârceanu - Cantec

Frumoasă eşti, pădurea mea,

Când umbra-i încă rară
Şi printre crengi adie-abia
Un vânt de primăvară...

Când de sub frunze moarte ies

În umbră viorele,
Iar eu străbat huceagul des
Cu gândurile mele...

Când strălucesc sub rouă grea

Cărări de soare pline,
Frumoasă eşti, pădurea mea.
Şi singură ca mine...

8
Genul liric cuprinde totalitatea operelor literare in care eul liric isi exprima
direct idei,
sentimente, ganduri, prin intermediul imaginilor artistice si al figurilor de stil.
In opinia
mea, opera literara "Cantec" de George Topirceanu apartine acestui gen.
In primul rand, se observa prezenta eului liric, reprezentat prin marcile sale
specifice:
pronume si adjective pronominale de persoana I "mea", "eu", "mele", dar si verbe de
persoana
I "strabat" si a doua "esti", dar si a vocativului "padurea". Acestea din urma
marcheaza ca mod
de expunere monologul liric adresat. Eul liric se afla in ipostaza
contemplatorului, exprimand
sentimente de admiratie, veselie, meditatie.
In al doilea rand, se remarca limbajul expresiv, dominat de imagnini artistice
vizuale ("umbra-i
inca rara"). Figurile de stil sunt in special epitete "frumoasa esti", "adie-abia",
dar si personificarea
"Padurea mea", ce transfigureaza admiratia fata de drumusetile naturii. Epitetul
ornant "frunze moarte"
in contrast cu imaginea viorelelor care rasar "in umbra" transmite sentimentul
renasterii, la fel cum
secventa "strabat huceagul des/ cu gandurile mele" creeaza o atmosfera meditativa.
Metafora "Carari de
soare pline" accentueaza sentimentul de admiratie al eului liric, iar revenirea la
motivul initial al
discursului liric, de data aceasta insotit de determinantul "singura"
transfigureaza sentimentul de
instrainare al fiintei poetice. De asemenea, elementele de prozodie -rima
incrucisata,
masura 7-8 silabe, ritmul trohaic- confera operei muzicalitate aparte.
In concluzie, avand in vedere toate aceste caracteristici, putem afirma ca opera
literara "Cantec" de
George Topirceanu apartine genului liric.

9
Titlul este un element sugestiv sau rezumativ, care orienteaza lectura, creand
un orizont
de asteptare cititorului. In opinia mea, titlul poeziei "Cantec" de George
Topirceanu este unul
foarte sugestiv.
In primul rand, din punct de vedere compozitional, acesta este format dintr-un
substantiv
comun, nearticulat, ce anticipeaza caracterul liric al textului, cat si modul de
expunere predominant -
monologul liric si specia in care se incadreaza -pastelul-. De asemenea, este
anticipata starea de
euforie a eului liric.
In al doilea rand, in relatia cu textul, titlul este reluat prin cuvinte
apartinand campului
lexico-semantic al naturii - "padurea", "umbra", "viorele",frunze-. De asemeni,
prin intermediul
limbajului expresiv se formeaza legatura dintre natura si eul interior,
transfigurand
admiratie, veselie, meditatie, dar si instrainare. Se remarca in acest sens
metafore
"Carari de soare pline", epitete "frumoasa", "roua grea",
personificari "Padurea mea".De asemenea, elementele de prozodie -rima incrucisata,
masura 7-8 silabe, ritmul trohaic- confera operei muzicalitate aparte.
In concluzie, avand in vedere toate aceste caracteristici, putem afirma ca
titlul se afla in
stransa legatura cu continutul poeziei.

10
Mesajul operei literare este constituit din totalitatea gandurilor, ideilor si
sentimentelor
pe care scriitorul le transmite cititorului pentru a- l face partas la propriile
trairi. In
opinia mea, prin textul "Cantec", George Topirceanu si- a propus sa transmita
cititorului starea sa
sufleteasca, de admiratie fata de frumusetea si farmecul naturii.
In primul rand, eul liric releva zbuciumul naturii, amplificat de personificarea
padurii si
de circularitatea textului.
In al doilea rand, poezia proiecteaza dincolo de cuvinte sufletul eului liric,
dominat de
admiratie ("Frumoasa esti, padurea mea"), de meditatie("cu gandurile mele...").
Aceste elemente
creeaza nota de discrus subiectiv a poeziei.
In concluzie, prin mesajul acestei opere, poetul transmite cititorului prea-
plinul sau sufletesc.

11
Poezia este o arta complexa, "o arta a limbajului care exprima sau sugereaza o
emotie, un sentiment,
o idee, prin ritm, armonie si imagine", asa cum spune Adrian Marino. In opinia mea,
forma fonetica si
grafica a poeziei se afla in stransa legatura cu mesajul transmis de aceasta.
In primul rand, se observa faptul ca textul este o poezie traditionala deoarece
respecta organizarea
versurilor in strofe, avand un ritm specific -trohaic-, o masura -7-8 sb- si o rima
caracteristica
-incrucisata-.
In al doilea rand, eul liric se confeseaza, transmitand sentimente puternice de
admiratie, meditatie.
Acestea sunt accentuate de aliteratiile si asonantele prezente in opera, cu rol
potentator
("Cand umbra-i inca rara","de sub frunze moarte ies").
In concluzie, exista o deplina concordanta intre forma fonetica si grafica a
poeziei
si ideea transmisa de aceasta.

12
Opera lirica este creatia literara in care eul liric exprima in mod direct idei,
sentimente, ganduri.
Pentru a impresiona cititorul, poetii apeleaza la podoablele artistice, procedeele
de expresivitate. In
opinia mea, acestea au rolul de a transmite sentimentele dominante. In textul
"Rochia" de Magda Isanos
acestea sunt ale eului liric in stare confesiva.
In primul rand, imaginile vizuale "Umbra-i inca rara", si sinestezice "adie-abia"
creeaza atmosfera perfecta
in care pot fi resimtite aceste sentimente.
In al doilea rand, figurile de stil au un rol extrem de important in
transfigurarea trairilor. Astfel,
Epitetul si personificarea "Frumoasa esti, padurea mea" sugereaza admiratia fata de
frumusetile naturii,
emotia aducerii aminte. Metafora "carari de soare pline" induce starea de veselie,
de speranta,
iar mediatia este sugerata prin inchiderea circulara a textului cu motivul padurii
insotite de determinantul
nominal "singura".
In concluzie, avand in vedere aceste caracteristici, putem afirma ca rolul
procedeelor artistice este
esential in relevarea mesajului discursului liric.

13
Elementele de prozodie au rolul de a conferi operei muzicalitate specifica. In
opinia mea, versificatie
este foarte important in textul "Cantec" de George Topirceanu.
In primul rand, se observa structurarea pe strofe (3 strofe), masura 7-8 silabe,
rima incrucisata,
ritmul trohaic. Acestea ofera o anumita muzicalitate doscursului liric, permitand
intonarea, respectiv
punerea sub forma artei muzicale a operei.
In al doilea rand, aceasta accentueaza trairile relevate in poezie, avand un
puternic impact emotional
asupra cititorului.
In concluzie, avand in vedere aceste caracteristici, putem afirma ca rolul
prozodiei in acest text este
de a releva trairile transmise, venind in completarea procedeelor expresive.

14

Modurile de expunere evoca atmosfera specifica operei. In opinia mea, aceasta are,
in textul dat,
rolul de a evidentia trairile interioare ale eului liric.
In primul raned, se remarca prezenta descrierii si a monologului liric. Prima
creeaza aspectele exterioare,
naturale, ducand la imagini artistice ce transfigureaza sentimentele eului liric de
admiratie, meditatie, veselie,
speranta, singuratate pentru vremurile pierdutem, asa cum se poate observa in
epitetele "frumoasa" .
, "frunze moarte", "roua gra", si metafora "carari de soare pline".
In al doilea rand, se remarca prezenta monologului liric, avand rolul de a crea
armonia si de a
transfigura trairile eului liric interior.
In concluzie, avand in vedere toate aceste caracteristici, putem afirma ca
modurile de expunere
au rolul de a releva trairile interioare ale eului liric.

Macii
de Magda Isanos

Ardeau ca nişte facle vii,

în vârf de firave tulpini.
Îşi înălţau râzând zglobii
obrazul roşu dintre spini.

I-am adunat cu mâini avare,

am rătăcit în seara blândă,
umplându-mi braţele de floare
învăpăiată şi plăpândă.

Şi m-am întors într-un târziu,

departe cîmpul rămânea,
atât de singur şi pustiu
în urma mea.

Dar când acasă-am încercat

să-i strâng într-un aprins buchet,
toţi macii mei s-au scuturat
ca nişte lacrimi pe parchet.

15
Titlul este un element sugestiv sau rezumativ, care orienteaza lectura, creand
un orizont
de asteptare cititorului. In opinia mea, titlul poeziei "Macii" de Magda Isanos
este unul
foarte sugestiv.
In primul rand, din punct de vedere compozitional, acesta este format dintr-un
substantiv
comun, articulat, ce anticipeaza caracterul liric al textului, cat si modul de
expunere predominant -
descrierea si specia in care se incadreaza -pastelul-. De asemenea, este anticipata
starea de
admiratie a eului liric.
In al doilea rand, in relatia cu textul, titlul este reluat prin cuvinte
apartinand campului
lexico-semantic al macilor - "tulpini", "spini", "floare"-. De asemeni, prin
intermediul
limbajului expresiv se formeaza legatura dintre natura si eul interior,
transfigurand
admiratie, veselie, meditatie, dar si instrainare, singuratate. Se remarca in acest
sens metafore
"obrazul rosu", comparatia "ardeau ca niste facle vii" epitete "maini avare",
"seara balnda",
.De asemenea, elementele de prozodie -rima incrucisata,
masura 4-8 silabe, ritmul trohaic- confera operei muzicalitate aparte.
In concluzie, avand in vedere toate aceste caracteristici, putem afirma ca
titlul se afla in
stransa legatura cu continutul poeziei.

O, voi fictiuni,
dulce lemn de tei.
Deseori rasfoiam cartea nelinistit
sa vad daca se termina bine.
Teiul m-a iubit
si pe mine.
Pe vita timplei port
umbra frunzei lui.
Treceam asa, vindecind uscaciuni
cu ierburile cimpului.
Bucuros de minuni
surideam pentru doi, pentru trei,
pentru toti semenii mei.
O, voi fictiuni,
dulce lemn de tei.

16
Titlul este un element sugestiv sau rezumativ, care orienteaza lectura, creand un
orizont
de asteptare cititorului. In opinia mea, titlul poeziei "Fictiunile adolescentei"
de Nichita Stanescu
este unul foarte sugestiv.
In primul rand, din punct de vedere compozitional, acesta este format dintr-un
substantiv
comun, articulat, si dintr-unul in Gentiv, imbinand astfel ideea de creatie
-"fictiunile"-
cu cea de trecere a timpului "adolescentei".
In al doilea rand, in relatia cu textul, titlul este reluat prin cuvinte
apartinand campului
lexico-semantic al creatiei - "cartea", "minuni", "fictiuni"-. De asemeni, prin
intermediul
limbajului expresiv se formeaza legatura dintre natura si eul interior,
transfigurand
admiratie fata de puterea creatiei adolescentine, meditatie, dar si
neliniste,melancolie fata de
trecerea timpului. Se remarca in acest sens metafore
"dulce lemn de tei", "umbra frunzeu", epitete "rasfoiam nelinistit", "dulce lemn de
tei",
.De asemenea, elementele de prozodie neregulate -specifice poeziei moderne- confera
operei muzicalitate
aparte si permite o exprimare fireasca a sentimentelor.
In concluzie, avand in vedere toate aceste caracteristici, putem afirma ca
titlul se afla in
stransa legatura cu continutul poeziei.