Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
legatura cu sentimentele autorului. Poezia ,,Varful dealului’’ este pastel pentru ca are toate
trasaturile speciei. Ca orice pastel, si aceasta poezie este o creatie lirica care exprima un tablou
din natura, sentimentele autorului fata de elementele descrise. In primul tablou al poeziei,
primele doua strofe, autorul prezinta ˝pletosul deal˝ care˝ Cu-o singura sfortare-ncordand
vanjosu-i umar˝pleaca ˝ Ca sa-si revada tara cu sate fara numar˝.Dealul este descris cu ajutorul
hiperbolei, devenid astfel ˝ Un urias urcandu-si poverile ce-l strang˝.Versurile amintesc de
Ceahlaul lui Cosbuc ˝ Un urias cu fruntea-n soare,/De paza tarii noastre pus. ˝Simbolul
˝dealului˝care sta de paza tarii este prezent si la Ion Pillat.Dealului ii era dor ˝sa-si revada tara˝.O
tara mandra si bogata desrisa de autor astfel: cu sate fara numar cu casele: mioare, si turlele:
pastori cu drumul ce-nsoteste inceata caravana˝.Panorama tarii care se intinde la poalele dealului
este cat se poate de pitoreasca.Plaiul descris este unul specific romanesc:cu case si turle, mioare
si pastori.De acolo de sus, casele se vad ca niste mioare , iar turlele ca niste pastori. ˝Verdea
campie argeseana˝revine la viata odata cu venirea turmelor, iar ˝salciile plangatoare˝ si ˝plopii
pribegitori˝conduc ˝inceata caravana˝pe vechiul drum.In acest prim tablou privirea autorului este
indreptata de sus in jos, tabloul redat raportandu-se la ˝uriasul˝care plecase sa-si revada tara.
O alta trasatura specifica pastelului care se regaseste si in poezia ,,Varful dealului’’ este aceea ca
figurile de stil au un rol deosebit in prezentarea tabloului si a sentimentelor.Astfel regasim
personificarea:dealul capata insusiri omenesti intrucat devine un personaj:˝ncordand vanjosu-i
umar din vale sui cu vii si crang˝.Si epitetul personificator are un rol important in realizarea
peisajului: vanjosu-i umar pletosul deal ˝inceata caravana salcii plangatoare ˝plopi pribegitori
In al doilea tablou al poeziei privirea autorului se indreapta spre planul terestru, fixat inca din a
doua stofa .Acum ˝tinutul˝este descris ca un camin in care ˝seara din lunci si din zavoaie… viu
apele sclipesc˝si ˝unde clarul cantec de clopot crestinesc/Apropie colina de-a cerului
vapaie˝.Acum cerul si pamantul s-au contopit pentru a forma un peisaj mirific , de vis.Acum
poetul se simte la el acasa.Eu-l liric isi face simtita prezenta prin marcile lexico-gramaticale de
persoana I:verbale: ˝opresc˝, ˝dezleg˝ si proniminale : ˝imi˝.Autorul se simte parte integranta din
tablou si prin excamatiile: O, varf de deal! O, capat linistitor de drum! ˝fixeaza spatiul unde de
fiecare data se opreste cu drag.Tot aici isi ˝dezleaga privirea˝si vede dincolo de zare ˝Cand prin
amurg se-nalta, visand nemarginirea,/Din fiecare casa un crin inalt de fum˝.Si in aceasta parte a
poeziei figurile de stil au un rol deosebit:epitetul personificator: ˝argintul sprinten˝ , ˝clarul
cantec˝, dar si metafora: viu apele sclipesc, clarul cantec de clopot crestinesc/Apropie colina de-a
cerului vapaie si comparatia: Tinutul…ca si argintul sprinten ˝ care descriu peisajul de vis pe
care poetul si-l doreste aproape si la care viseaza cand este departe de casa.Satul , cu casele
vazute de pe deal - aceleasi mioara amintite anterior, intr-o seara de iarna cand focul arde linistit
in camin: Din fiecare casa un crin inalt de fum
Datorita celor demonstrate, intarite cu exemple din text, poezia ,,Varful dealului”, de Ion
Pillat este un pastel.