“Cuvinte stricate” , Tudor Arghezi

Titlul este un epitet metaphoric surpinzator prin forma sa simpla , dar

contrarianta tocmai prin semnificatia adjectivului -epitet.
Acesta anticipeaza tema poeziei, relatia poet-material poetic, in care poetul isi
va “renege” propriile “cuvinte stricate”.
Poezia “Cuvinte stricate” se incadreaza in lirica subiectiva in primul rand prin
prezenta eului liric, indicata de folosirea verbelor si pronumelor la pers I si a II a
( “mele”; “huleste le”), a exclamatiilor si a intrebarilor retorice (“ le vezi”; “huleste
le”). Poezia a fost publicata pentru prima data in volumul “Martisoare” , aparut in
anul 1936. Opera este o arta poetica moderna, intrucat infatiseaza conceptia
artistului despre procesul de creatie, precum si despre sensul artei. Astfel ,
Arghezi pledeaza pentru recunoasterea valorii poetice a cuvintelor.
Semnificatia titlului – Acesta este compus dintr un substantiv comun ( “cuvinte”)
si un adjectiv provenit din verb la participiu ( “stricate”).Acesta face referire la
refuzul cuvintelor banale, considerate de catre majoritatea oamenilor “ a fi
frumoase” . Astfel, Arghezi , un promator al esteticii originala , precum si pentru
valorificarea “frumosului” din cuvinte apparent “stricate”.
Tema – Poezia este o arta poetica , tema acesteia este creatia, alaturi de rolul
poetului in procesul creativ.
Jocurile din “ Amintiri din copilarie”: lapte gros, baba oarba, aruncatul nucilor ,
turbicul.