Sunteți pe pagina 1din 12

"Liniște" de Ștefan Octavian Iosif.

Fantastic joacă rândunici zglobii


În cerul plin de umbră şi lumină,
Şi-i linişte adâncă în grădină,
Sub piersicii cu flori trandafirii...

Cu braţele sub cap, ce bine mi-i


Cum stau aşa, în liniştea divină:
Pământu-i cald şi cheamă la hodină,
Întocmai ca o mamă pe copii...

Pământ, bătrână gazdă primitoare


A tuturor trudiţilor din lume,
Ce bun eşti tu în zilele cu soare!

Tu-i hodineşti, i-adormi, îi legeni lin


La sânul tău, şi nu-i întrebi de nume,
Nici unde merg, şi nici de unde vin...

"În opinia mea, poezia "Liniște" de Ștefan Octavian Iosif este o creație
lirică ce prezintă armonia dintre cer și pământ, pentru ca, spre final,
să capete accente de odă închinată pământului.
Mesajul transmis de eul liric, în textul dat, este de recunoștință față
de splendorile vieții, dar și de împăcare în fața morții, înțeleasă ca un
fenomen firesc, de reintegrare în natură.
Poezia este scrisă în versuri cu rimă îmbrățișată, în primele două
strofe, respectiv, încrucișată, în ultimele două. Ritmul este iambic, iar
măsura versurilor de 10-11 silabe. Modurile de expunere utilizate sunt
descrierea, prin care se realizează imagini artistice vizuale:"Sub
piersicii din flori trandafirii", dar și auditive: "Și-i liniște adâncă în
grădină"; sunt descrise cerul, rândunelele, pomii, căldura pământului.
Alături de descriere, este prezent și monologul liric adresat, prin
forme pronominale și verbale de persoana I: "mi, stau" sau de
persoana a II-a:"tu, hodinești, adormi", prin care eul liric se adresează
direct pământului personificat: "Pământ, bătrână gazdă primitoare".
Titlul poeziei este cheia de descifrare a textului, exprimând atât
liniștea concretă a peisajului descris: "-i liniște adâncă în grădină", cât
și cea interioară, a eului liric: "liniștea divină".
Așadar, opera literară "Liniște" transmite încrederea eului liric în
frumusețea vieții și împăcarea sufletească în fața morții."
EXPRIMAREA OPINIEI DESPRE MESAJUL UNEI OPERE LIRICE
Pentru a-ţi exprima şi a-ţi motiva opinia despre semnificaţiile sau despre mesajul unui text
liric trebuie să urmăreşti, într-o compoziţie argumentativă, a convinge lectorul că punctul tău de
vedere este just.

Redactarea textului argumentativ trebuie să ai în vedere următoarele obiective:

INTRODUCERE

 să precizezi tema textului liric.

CUPRINS

 să identifici ipostaza/ipostazele eului liric şi modul de expunere;

 să-ţi formulezi clar opinia, prin raportare la ideeile poetice (mesajul);

 să-ţi motivezi prin exemplificări opinia exprimată, prin raportare la limbajul


figurat;

 să-ţi organizezi ideile în scris apelând la un stil adecvat, la claritate şi la coerenţă în


exprimare;

 să urmăreşti ca între opinia exprimată şi argumentare să existe un echilibru;

 să veghezi asupra dispunerii paragrafelor;

 să utilizezi mijloacele lingvistice necesare motivării (verbe de opinie, conectori


textuali care desemnează raporturi de asemănare, de adăugare, de alternanţă, de opoziţie, de
cauzalitate, de comparaţie, etc.), adecvate contextului;

 să nu neglijezi corectitudinea exprimării, ortografia şi punctuaţia.

INCHEIERE

 să formulezi o concluzie despre mesajul operei literare.

Toamna de Şt. O. Iosif


Se-ntoarce toamna iar cu aiureli Acuma
stins şi parcă ostenit

De vânt pe la fereşti, Abia


suspină,

Tu, suflet plin de griji şi de-ndoieli, Ca plânsul


violinei în surdină

Te-nfiorezi de tristele poveşti... Apoi îşi


schimbă fără veste tonul

El povesteşte despre moarte foi Şi-uimit l-auzi


cum suie

Pe care le goneşte ca pe-un roi, Din nou


diapazonul

Ca pe-un convoi Şi şuieră, şi


fluieră, şi vuie,

De fluturi morţi, şi ţi le-aruncă-n geamuri, Şi vâjâie, şi


hohotă, şi geme

El stânge crini, şi roze, şi zambile Într-


un amestec înfiorător

El frânge ramuri, De
bocet, şi de vaiet, şi blesteme!

Şi plânge, şi se tânguieşte zile Ah, ce frumos,


ce potolită vreme,

Întregi, şi nopţi întregi, necontenit. Ce vac senin


fusese până ieri!

C. Scrie o compunere de 15-20 de rânduri, în care să-ţi exprimi opinia despre semnificaţiile
sau despre mesajul poeziei Toamna, de Şt. O. Iosif (formularea clară/logică a opiniei şi motivarea
acesteia).
INTRODUCERE

Opera literară „Toamna”, de Şt. O. Iosif este un text liric care are ca temă moartea naturii în
anotimpul autumnal cu implcaţii asupra spiritului uman.

CUPRINS

Poezia debutează cu o constatare: sosirea toamnei „cu aiureli de vânt”. La nivel semantic,
sintagma are sensul expresiei populare de „vânt rău” care paralizează mediul înconjurător şi
îmbolnăveşte omul.

Voce lirică îşi face prezenţa în ultimele două versuri ale strofei I. Pronumele personal de
persoana a II-a singular „tu” şi verbul la persoana a II-a singular „te-nfiorezi” indică prezenţa
monologului adresat şi a unui personaj liric, sufletul „plin de griji şi de-ndoieli”. Spre acest
„personaj” se îndreapătă confesiunea lirică subiectivă marcată de sentimentul de melancolie, de
incertitudine şi de nelinişte: „Te-nfiorezi de tristele poveşti”. În strofele a II-a – a V-a şi în primele
două versuri ale ultimei strofe, eul liric adoptă o perspectivă aparent neutră, obiectivă, sub masca
unei voci impersonale. Aflată în ipostaza de observator, poetul descrie, având ca element central
vântului, moartea în natură. Personificat, fenomenul natural „goneşte” frunzele, „stânge” florile,
„frânge” ramurile, „hohotă” şi „geme”. Mesajul poetic transpare în vizunea originală şi expresivă
în care este zugrăvit peisajul: personificarea este însoţită de comparaţie („Abia suspină/Ca plânsul
violinei în surdină”) şi enumeraţie („Şi şuieră, şi fluieră, şi vuie”). Accentul cade pe imagini
artistice adresate auditivului care impun un tablou de natură dezolant, perceput într-un moment al
extincţiei realităţii exterioare („moarte foi”). Amploarea fenomenului în timp afectează spiritul
uman.

Ultimele două versuri transmit, cu ajutorul exclamaţiei retorice, un sentiment de nostalgie.


Interjecţia exclamativă „ah”, adjectivul-epitet „potolită”, cu valoare de superlativ, evocă imaginea
unei vremi calme, fără intemperii, plăcute omului.

ÎNCHEIERE

În concluzie, semnificaţia poeziei conturează ideea că sosirea toamnei tulbură cugetul fiinţei
umane. În alt plan, lirismul obiectiv, pe care îl presupune discursul liric, sugerează trecerea
nemiloasă a timpului şi apropierea de pragul morţii.
Redactează o compunere de 80-150 de cuvinte (10-15 rânduri), în care să-ţi prezinţi
opinia despre mesajul fragmentului din Cireşarii de Constantin Chiriţă.
În compunerea ta, trebuie:
– să formulezi o opinie despre mesajul fragmentului dat;
– să susţii opinia formulată prin două argumente potrivite, valorificând textul dat;
– să ai un conţinut adecvat cerinţei;
– să respecţi limitele de spaţiu indicate.

PLANUL COMPUNERII COMPUNEREA


I. Introducere În fragmentul din “Cireşarii”, de Constantin
- despre ce este vorba în text; Chiriţă este vorba despre un băiat, pe nume Dan,
căruia îi plăcea să citească. El este atât de
captivat de lectură, încât trăieşte, odată cu
personajele cărţii, aventurile şi emoţiile lor.
Atunci când mama îl roagă să stingă lumina ca să
poată dormi, lui Dan îi vine ideea de a scrie el
însuşi un jurnal de călătorie.
Cum se vede, textul transmite mesajul că lectura
este benefică pentru copii, dezvoltă imaginaţia,
îmbogăţeşte cultura şi cultivă creativitatea.
- mesajul textului;

II. Cuprins
- formularea opiniei proprii despre În opinia mea mesajul textului este
mesajul textului; adevărat. Este bine ca noi, copiii, să citim cât mai
- argumentul 1; multă literatură.
Primul argument pe care îl aduc în sprijinul
afirmaţiei mele este că lectura ne îmbogăţeşte
viaţa interioară, ne dezvoltă imaginaţia şi ne
produce plăceri deosebite. Când citeşti, te
cufunzi într-o lume imaginară, în care poţi să fii
tu însuţi erou, să treci prin aventuri
extraordinare, să trăieşti emoţii puternice. Aşa i
se întâmplă şi lui Dan, care foloseşte lectura ca
leac împotriva emoţiilor din viaţa reală : Daăn
alese   cel   mai   sigur   leac   împotriva   propriei   emoţii:
să trăiască emoţia altora. Adică să citească…
În al doilea rând este bine să citim, pentru că,
învăţând de la scriitori, vom scrie şi noi din ce în
ce mai bine, iar unii dintre noi, poate, vom
descoperi plăcerea de a crea literatură, de a ne
- argumentul 2. exprima ideile şi emoţiile prin scris. Dan, din
« Cireşarii », hotărăşte să scrie un   jurnal
de călătorie, ţinut în cel mai strict secret, un jurnal cu
întâmplări nostime.
III. Încheiere În concluzie, cred că mesajul acestui text este
- concluzie: rezumat al cuprinsului educativ, pentru că ne învaţă că este bine să
citim, pentru bucuria şi cultivarea minţii şi a
sufletului.

Exprima-ti opinia despre mesajul si procedeele stilistice ale poeziei ''Rondelul rozelor de
august'',de Al. Macedonski,intr-o compunere de 20-25 de randuri.

Rondelul rozelor de august

de Al. Macedonski

''Mai sunt incă roze, -- mai sunt,


Si tot parfumate si ele
Asa cum au fost si acele
Când ceru-l credeam pe pământ.

Pe-atunci eram falnic avânt...


Priveam, dintre oameni, spre stele; -
Mai sunt incă roze -- mai sunt,
Si tot parfumate si ele.

Zadarnic al vietei cuvânt


A stins bucuriile mele,
Mereu când zâmbesc uit, si cânt,
In ciuda cercărilor grele,
Mai sunt incă roze, -- mai sunt.''

In opinia mea,in aceasta opera este prezentata tema trecerii timpului si nostaligia ce il
cuprinde pe poet,cand isi aminteste de anii tineretii.
In primul rand,poetul foloseste imaginea rozelor,trandafirii care ii amintesc de vremurile
apuse,ce l-au insotit prin parfumul lor in momentele frumoase ale vietii:''cand ceru-l credeam pe
pamant'',imbatandu-l parca intr-o iluzie a eternitatii:''pe-atunci eram falnic avant''.
De asemenea,din discursul liric reies cateva idei poetice:tineretea,vremea idealurilor s-a
dus,lasand loc grutatilor vietii.In ciuda ''cercarilor grele'',poetul continua sa spere ca viata poate fi
totusi frumoasa,ideea exprimata prin versul-refren:''Mai sunt inca roze-mai sunt'',trandafirii
devenind astfel un simbol al sperantei.
De altfel,sunt prezente in text structuri care evidentiaza semnificatiile
operei:personificarea''Zadarnic al vietii cuvant/A stins bucuriile mele''sugereaza necazurile si
greutatile pe care viata le aduce omului,insa acesta trebuie sa gaseasca in sine resursele de a
depasi orice greutate si de a continua sa spere:'' Mereu cand zambesc uit si cant''.
In concluzie,consider ca din aceasta opera putem invata ca indiferent de varsta si
greutati,omul trebuie sa fie un invingator si sa continue sa spere in mai bine.

Redacteaza o compunere de 80-150 de cuvinte(10-15 randuri),in care sa-ti prezinti opinia despre
mesajul fragmentului din Ciresarii de Constantin Chirita.(Subiectul I,Punctul B de la Evaluarea
nationala pentru elevii de clasa a VIII-a,anul scolar 2011-2012)

In cele ce vor urma,va voi prezenta un model de rezolvare la punctul B,subiectul I al Evaluarii
nationale de anul acesta(2011-2012).
Ca prima etapa,pentru intelegerea cerintei respective,sa facem o scurta recapitulare,asadar sa
ne amintim ce presupune exprimarea unei opinii in legatura cu mesajul textului(fragmentului
respectiv).
In acest sens,vom avea de parcurs cateva trepte:

1. Identificarea mesajului operei


(fragmentului),adica IDEEA,CONCLUZIA,INVATATURA care se desprinde din textul
dat.
2. Exprimarea unei opinii( pareri) in legatura cu mesajul identificat;
Prezentarea unor argumente pt. sustinerea opiniei formulate(nu uitati sa utilizati structuri specifice
textului de tip argumentativ,ca de exemplu:''eu cred'/''consider''/''sunt de parere ca''/'am
convingerea ca''/in primul rand,pentru ca...''/in al doilea rand,fiindca...''/in concluzie,...'').
Acum,urmeaza sa elaboram compunerea propriu-zisa:
(Introducere)
-despre ce este vorba in text:
In fragmentul din ''Ciresarii '',de Constantin Chirita,ni se prezinta un tanar,Dan,pasionat de
lectura.Baiatul este atat de captivat de literatura,incat emotiile,aventurile personajelor devin si ale
lui,traind cu intensitate febrilitatea actiunilor eroilor sai.
La insistenta mamei sale de a stinge lumina si a adormi,tanarului ii incolteste in minte ideea de
a concepe el insusi un jurnal de calatorie.Asadar,mesajul fragmentului evidentiaza faptul ca
lectura dezvolta imaginatia,cultiva creativitatea,imbogateste cultura,dovedindu-se benefica
tinerilor.
(CUPRINS)
-formularea opiniei personale despre mesajul textului,cu argumentele potrivite;
Sunt de parere ca mesajul fragmentului amintit este deosebit de sugestiv,intrucat este bine ca
noi,tinerii,ne putem imbogati cunostintele,ne putem dezvolta creativitatea prin intermediul lecturii.
In primul rand,ca argument pe care il ofer afirmatiei mele,sunt de parere ca lectura ne poate
oferi emotii deosebite,pentru ca a citi inseamna a te cufunda intr-o lume imaginara,in care te poti
considera parte,cu care te poti identifica,devenind tu insuti erou sau traversand aventuri
deosebite,care-ti pot genera trairi puternice.Tanarul Dan alege ca remediu pentru propriile sale
emotii din viata reala chiar lectura,care-l destinde.
In al doilea rand,a citi inseamna a dobandi noi informatii folositoare si-n viata reala,inseamna a
dobandi abilitatea de a ne exprima fluent,convingator,de a ne construi un bagaj solid de
cunostinte si de ce nu ,chiar de a ne stimula creativitatea ,de a deveni noi insine autori
,exprimandu-ne ideile si emotiile,scriind.
(INCHEIERE)
-concluzie,rezumat al textului;
In concluzie,consider ca mesajului fragmentului este deosebit de instructiv,deoarece ne
sugereaza ca a citi inseamna a oferi bucurie mintii si sufletului,inseamna a cultiva spiritul.
Redacteaza o compunere de 15-25 de randuri, in care sa-ti exprimi opinia fata de
semnificatia titlului poeziei ''Melancolie'',de Traian Demetrescu,prin raportare la continutul
poeziei.

'' Cind, primavara, vine-n cirduri


Poporul blind de rindunele,
Eu parca-astept sa se rentoarca
Si visurile mele.

Cand viata pare mai frumoasa


Si mai lipsita de suspine,
Eu tot astept sa se re-ntoarca
Si visele-mi senine...

Se duce vara... si se duce


Poporul blind de randunele,
Iar eu ma simt tot mai departe
De visurile mele...''
(Traian Demetrescu,Melancolie)

MODEL DE REZOLVARE:
In opinia mea, in aceasta creatie literara, Melancolie, scrisa de Traian Demetrescu, autorul isi
exprima sentimentele de regret, generate de trecerea ireversibila a timpului,precum si
sentimentele de tristete, cauzate de neimplinirea tuturor visurilor sale.
In primul rand, titlul poeziei se alcatuieste dintr-un substantiv comun simplu,nearticulat, care
sugereaza sentimentele incercate de poet. Cuvantul ''melancolie'' este un neologism, care se
distinge prin muzicalitatea sa,anticipand starea de tristete ce ne va fi transmisa in mod direct, prin
intermediul confesiunii lirice.
Aparitia primaverii produce in sufletul eului liric sentimente de tristete, intrucat visurile
neimplinite reinvie odata cu ''intoarcerea poporului bland de randunele''.Marturisirea directa
aduce in atentia cititorului starea de nostalgie, deoarece scurgerea nemiloasa a timpului nu
numai ca nu aduce cu ea realizarea idealurilor sale, ci chiar il indeparteaza de implinirile visate,
fapt ce sugereaza starea de melancolie.
Printr-o sugestiva repetitie a substantivului ''visuri'', care incheie fiecare strofa,lirismul
caracterizat prin subiectivism este accentuat de prezenta persoanei I, prin formele pronominale,
adjectivale sau verbale: 'ma, mi, mele , astept, (ma) simt'', care centreaza mesajul pe starile eului
liric: ''Iar eu ma simt tot mai departe /De visurile mele...'', vers ce sugereaza sentimentul de
nostalgie fata de trecerea implacabila a timpului, ce-i spulbera visurile, idee marcata si prin rotirea
ciclica a anotimpurilor.
In al doilea rand, punctele de suspensie utilizate ca semne de puctuatie in fiecare strofa
marcheaza intreruperea discursului liric, insa la nivel stilistic, acestea releva starile de regret, de
tristete covarsitoare, de vesnica asteptare ale eului liric, generate de pierderea visurilor,odata cu
trecerea ireversibila a timpului.
In concluzie, sunt de parere ca titlul poeziei ''Melancolie'' de Traian Demetrescu este deosebit
de expresiv, constituind o sinteza a continutului de idei si sentimente, care vor imbia cititorul la
reflectie.
Redactează o compunere de 10 – 15 rânduri în care să prezinţi semnificaţia titlului poeziei Noapte de iarnă,
prin raportare la conţinutul fragmentului citat. În compunerea ta, trebuie:

- să ilustrezi relaţia dintre titlu şi conţinutul fragmentului de text liric; 4 puncte


- să evidenţiezi două mijloace artistice prin care este susţinută ideea sugerată de titlu; 4
puncte
- să ai o structură adecvată tipului de text şi cerinţei formulate; 2 puncte
- să te înscrii în limitele de spaţiu indicate. 2
puncte
PLANUL COMPUNERII COMPUNERE
1. Introducere « Noapte de iarnă » este una dintre cele mai
- un enunţ general despre poezie şi poet frumoase poezii ale lui George Topârceanu.

2.Cuprins
- un enunţ în care arătăm despre ce este vorba Poetul creează tabloul unei nopţi de iarnă, în
în poezie ; care zăpada se aşterne peste oraşul tăcut.
- prezentarea conţinutului textului strofă cu Prima strofă conturează o imagine vizuală care
strofă are în centru siluetele plopilor din oraşul
- imagini adormit sub ninsoare. Autorul surprinde
- figuri de stil frumuseţea şi strălucirea fulgilor de nea, prin
- idei, sentimente transmise de autor folosirea metaforei “mărgăritare”. Se transmite
totuşi o stare de melancolie, mai ales datorită
epitetelor “solitare”, “neclintit”, şi comparaţiei
“plopii … visători ca amorezii ». Putem
presupune că eul liric suferă din dragoste.
Strofa a doua conţine acelaşi amestec de
frumuseţe feerică şi tristeţe melancolică.
Tabloul vizual este îmbogăţit cu imaginea
pomilor, a caselor şi a felinarelor acoperite cu
zăpadă. Frumuseţea feerică este sugerată de
comparaţia “lume ca din basme”. Tristeţea
melancolică este transmisă de epitetele
« tristă », « somnoroase », « neclintită »,
« bizare ».
Ultima strofă accentuează frumuseţea şi
strălucirea tabloului, scoţând în evidenţă
sentimentul de încântare în detrimentul celui de
melancolie. Fumurile care ies pe hornuri
închipuie o colonadă, zăpada se aşază în
« capiteluri » pe trunchiurile copacilor, iar prin
crengile copacilor aşază buchete de fulgi care
se scutură uşor. Strofa abundă în figuri de stil.
Epitetele « albă », « cochete », metaforele
« colonadă », « capiteluri », « flori de
marmură », « ghirlandă de buchete »,
« petale », « roi de fluturi » contribuie toate la
crearea unui sentiment de încântare şi
gingăşie.
1. Încheiere Poezia se numeşte « Noapte de iarnă ». Titlul
se potriveşte conţinutului poeziei, în care este
descris un tablou nocturn şi hibernal, care
sugerează discret, prin noapte şi frig,
singurătatea şi tristeţea eului liric în ipostază de
îndrăgostit fără speranţă.

''Totu-i alb în jur cât vezi


Noi podoabe pomii-ncarcă
Şi vibrează sub zăpezi
Satele-adormite parcă.
Doamna Iarna-n goană trece
În caleşti de vijelii –
Se turtesc de gemul rece
Nasuri cârne şi hazlii.
Prin odăi miroase-a pâine,
A fum cald şi amărui
Zgreapţănă la uşă-un câine
Să-şi primească partea lui…
Tata iese să mai pună
Apă şi nutreţ la vacă;
Vine nins c-un fel de brumă
Şi-n mustăţi cu promoroacă.
Iar bunicul desfăşoară
Basme pline de urgie,
Basme care te-nfioară
Despre vremuri de-odinioară,
Vremi ce-n veci n-au să mai fie.''

Se cere sa-ti exprimi opinia in legatura cu semnificatia titlului poeziei de mai sus,intr-o
compunere de 25-30 de randuri,respectand caracteristicile acestui tip de compunere;

In opinia mea, poezia lui Nicolae Labis se intituleaza ''Iarna'', intrucat in aceasta opera se
prezinta natura in deplina ei splendoare, in anotimpul alb, fapt sugerat inca din incipit: '' Totu-i alb
in jur cat vezi''/''noi podoabe pomii-ncarca'', fata de care autorul isi exprima in mod direct
sentimentele de incantare, prin intermediul confesiunii lirice.
In primul rand, titlul poeziei se alcatuieste dintr-un substantiv comun simplu, care, dupa
parerea mea, ca element paratextual, se afla in deplina concordanta cu tema poeziei, motiv
pentru care poetul foloseste imaginea pomilor incarcati de podoabele zapezii, precum si a satelor
adormite sub plapuma alba de nea, ce te imbie la refugiu in odaitele calduroase, care ''miros a
paine coapta-n vatra si-a fum cald si amarui''. Marturisirea directa aduce in atentia cititorului
starea de incantare, ce se combina cu starea de regret, intrucat scurgerea nemiloasa a timpului,
genereaza in sufletul eului liric sentimente de nostalgie.
In al doilea rand, consider ca autorul utilizeaza cu preponderenta personificarile: ''Doamna
Iarna-n goana trece'',''pomii-ncarca'', ''(satele) vibreaza sub zapezi'' ,epitetul personificator
''adormite'', asociat substantivului ''satele'', imbinate armonios cu metafora ''calesti de vijelii'',
tocmai pentru a sugera vizual feeria tabloului ''alb''descris, insistand asupra atotputerniciei
gerului, atmosfera specifica anotimpului evidentiat in titlu, iarna, care pare ca ingheata de la
nasurile ''carne si hazlii'' ale copiilor, pana la mustatile pline de promoroaca ale tatalui: '' Vine nins
c-un fel de brumă/ Şi-n mustăţi cu promoroacă''.
Sunt de parere ca tocmai de aceea basmele bunicului sunt infioratoare, pentru ca ele se afla
in concordanta cu atmosfera terifianta pe care-o genereaza ''doamna iarna'', ce soseste ''in
calesti de vijelii'', iar copiii, alaturi de bunic, depanand povestile tipice copilariei la gura focului,
redau perfect imaginea unei familii fericite, asezate la adapost din calea ''doamnei'' vijelioase.
In al treilea rand, titlul poeziei se afla in stransa legatura cu sentimentele de nostalgie ale
eului liric, generate de trecerea ireversibila ''a vremilor de odinoara '', care '' in veci n-o sa mai
fie'', sentimente relevate prin intermediul repetitiilor ''vremuri...vremi '',basme...basme'' din
discursul liric, tocmai pentru ca iarna este anotimpul ce sfarseste un ciclu anual, deci provoaca
sentimente de melancolie.
In concluzie, titlul poeziei este deosebit de sugestiv, constituind o sinteza a continutului
de idei si sentimente ale poeziei, iar sentimentele eului liric, acelea de incantare, dar si de
nostalgie, devin si ale cititorului.

‘’MARTISOR’’, DE I. PILLAT - PASTEL

Pastelul este opera lirica in versuri in care poetul descrie un tablou din natura: un anotimp,
un peisaj, un moment al zilei sau natura prezentata in timpul unui fenomen atmosferic care se
petrece, poetul exprimandu-si in mod direct sentimentele traite fata de acesta.
Ion Pillat este unul dintre poetii reprezentativi ai perioadei interbelice,fiind o voce lirica
distincta.
Titlul poeziei,”Martisor”, reprezinta denumirea populara a lunii martie, cea dintai luna a
primaverii in care toata natura revine la viata, lucru care ii trezeste poetului sentimente de
bucurie.
Inca de la inceput, el invita cititorul sa ia parte la spectacol, utilizand verbe la persoana a
doua, singular:” privesti”,”auzi”,”vezi”,…; precum si forme pronominale personale sau reflexive de
persoana a doua singular.” te”,”îti”,”ti”,”in tine”,”tu”.
Pillat canta primavara cu elementele si fenomenele specifice ei. Astfel, barza- prima pasare
cu datoria de “vestitor”- se intoarce din tarile calde (“Din zbor, intaia barza cum cade pe zavoi”),
pe camp poti observa “omul care sapa si plugul care ara”, iar pomii infloresc (“A nins cu nea de
floare pe pomii din livezi”). Cucul incepe “sa dea glas padurii”, pretutindeni “dau muguri din
vestedele crengi”,”ceru-I limpezit”, lumina domneste peste campie (“Cu apa ei lumina ti-a botezat
campia”) si “pe drumurile viei” se aud rasete si chiote.
Si in aceasta poezie este evidentiata legatura om-natura. Vesnicia naturii apare foarte clar
exprimata in versurile: “Aceste lucruri simple ce vesnice ce vesnice iti sunt” si “Pe unde-au fost
parintii iti duci si tu copiii”.Bucuria acesteia se reflecta si in sufletul poetului care isi exprima in
mod direct starea de calm si optimismul prin versul: ”Ce sfanta bucurie descoperi pe pamant”.
Cristian Livescu mai afirma:”E preferata acum o <alianta> mai simpla, imitand `pacea omului ce
sapa via`, pierderea in ritmul linistit si imuabil al naturii.”: “De fiecare data mai trainic te unesti
Cu farmecul acestor privelisti campenesti”.
“O noua viata astazi de viata veche legi, /Dau muguri pretutindeni din vestedele crengi.” arata ca
natura este permanenta, in ciuda trecerii generatiilor: “Ce rasete, ce chiote pe drumurile viei/ Pe
unde-au fost paruintii iti duci si tu copiii”. Aceasta legatura dintre om si natura este intarita prin
repetitia “de fiecare data”.
Poetul reuseste sa creeze o atmosfera calda, luminoasa, in care albul este elementul-cheie:”
pomi ninsi”,”nea de floare”,”iarna lor”.
Natura este infatisata cu ajutorul imaginilor vizuale construite prin epitete-“pomi ninsi”,”viata
veche”,”cer limpezit”,”lucruri simple”-, personificari-“pomii… de pe dealuri ii flutura batiste”,”cu apa
ei lumina ti-a botezat campia”,-metafora “nea de floare”,inversiuni-“intaia barza”,”noua
viata”,”sfanta bucurie”- dar si prin repetitia locutiunii “de fiecare data”. Nu lipsesc nici imaginile
auditive care contribuie si ele la realizarea acestui “tablou”: ”Galgaietor, din iarba un sipot s-a
trezit” (“galgaietor”-epitet personificator), “Ce limpede te cheama un cuc”(personificare),”Auzi pe
sub podgorii un caine care latra”.
Poezia este formata din treisprezece distihuri cu rima imperecheata, masura de treisprezece
silabe si ritm trohaic.
Dupa cum se observa, Ion Pillat a realizat prin aceasta creatie o opera lirica in versuri in care a
descris anotimpul primavara cu notele sale caracteristice.
Exprimandu-si sentimentele de admiratie, de bucurie si de satisfactie fata de aspectele din
natura a realizat unul dintre cele mai bune pasteluri ale sale.
Deoarece este o opera lirica in versuri, in care este descris un tablou din natura prin intermediul
caruia autorul isi exprima in mod direct sentimentele, poezia “Martisor” de Ion Pillat este un
pastel.