3.4.

Doina Doina este o specie literar specific poporului romn, prin care acesta i exprim o mare varietate de sentimente, n special de dor i de jale. Poezia Doina are ca tem doina i dorul, motive specifice poporului romn, nct unii le consider ca fiind elementele unui mit, fiindc ele primesc, ca i Sfntul Soare sau Sfnta Lun, o nfiare uman antropomorf!. Doina este una din cele nou zne, ce"l nsoesc pe Sfntul Soare, este zna care"l inspir pe poetul popular, este zna cntecului liric, este o ima#ine a contiinei estetice, pe care poporul romn a avut"o ntotdeauna, este o ima#ine a $rumosului, este o reprezentare a Poeziei. Doina este un mesaj al sufletului uman, aflat n %area &recere, n drumul spre cer' este firul (riadnei, pentru cel care intr n la)irintul lumii, spre a se confrunta cu %inotaurul, reprezentare a demonului. Doina este cea care exprim raportul dintre om i cer, fiindc doina, imnul ctre zei al dacilor, era un cntec de ritual sacru. Doina este poezia liric, n care autorul i exprim concepia sa despre poet i poezie' este un fel de ars poetica n manier popular, o definiie liric a doinei. Doina este un cntec, n care poetul popular i exprim dra#ostea fa de natur *De m-ngn cu florile + i privighetorile,!. Doina este un cntec ncrcat de patim *Doin, doin, viers cu foc,!, dar i un mod de a"i exprima duioia *Doin, doin, cntec dulce,!. Doina este un cntec melancolic de tristee, care se cnt n iarna mprejurrilor #rele ale vieii, determinate de o istorie extrem de violent *Vine iarna viscoloas + Eu cnt doina nchis n cas,!, de aceea doina este zna )un, care alin durerile omului srman *De-mi mai mngi zilele,+ Zilele i nop!ile,!. Doina este un cntec de voinicie, rostit de -aiduc primvara *"runza-n codru cnd nvie # Doina cnt de voinicie,! sau un cntec de jale, cntat toamna *$ade frunza %os n vale,# Eu cnt doina cea de %ale,!. Doina este un prieten nepreuit al omului pri#onit *Doina zic, doina suspin # &ot cu doina m mai !in,!. ./ Doina este o ru#ciune, o invocaie ctre cer, ctre )unul Printe al 0ieii, ctre 1el ce l"a creat pe om, este un mod de a exprima Le#ea iu)irii *Doin, doin, viers cu foc,!, dar i un model de via spiritual al romnului *Doin zic, doin optesc# &ot cu doina vie!uiesc,!.

Genul Liric Doina Prin #enul literal se intele#e totalitatea operelor literare asemanatoare prin structurarea continutului prin procedure estetice comune si prinmodalitatea de exprimare. 2perele care apartin unui #en se aseamana si prin atitudinea autorului adoptata si manifestata prin elementelede continut si forma 3enul Liric cuprinde operele literale in care autorul isi expimadirect,ne" mijlocit,#andurile,ideile si sentimentele. Se intalneste atat in literatura populara cat si in cea culta. Lirica populara cunoaste mai multe specii4doinele,cantecele,)oacele si str#aturile. (ceste specii au ca trasaturi comune dar si specifice diferentiaza.3enul liric a carui denumire de la cuvantul lira instrument muzical!cu care se acompania recitarea unor creatii literare in care autorul isi exprima direct propriile #anduri,idei si emotii fiind prezentsi eul liric. 5n aceste opere,prezenta autorului este directa,nemijlocita,iar o)iectul lor sunt sentimentele intime.Sunt prezente4confesiunea,autoexprimarea,su)iectivita" tea interioara,dar sentimentele proprii capatain continutul #eneralumanin care cititorul se recunoaste. Liricitatea populara cunoaste mai multespeciicare au trasaturi comune dar care se si diferentiaza prin unele trasaturi specifice. &rasaturile lor comune sunt4su)iectivitatea,exprimarea directa,nemijlocita a sentimentelor,forma versificata,dar modalitatile de evidentiere si scopurile acestora sunt diferite. Doina este una din creatile literare reprezentative ale poporului,roman,o creatie specific romaneasca alcatuita in versuri in care sentimentelesunt exprimate in mod direct,creand o anumita atmosferasi exprimand o anumita stare de spirit.Doinele exprima direct,ca orice opera lirica,o diversitatede #anduri,idei,sentimente,emotii,atitudini,impresi,convin#eri si aspiratii.6le se inspira din atitudinile omului fata de natura si timp,fata de viata si maorte,exprima stari afective personale si sentimente intime comunicand direct si reflexile creatorului.5n Doina sunt exprimate se caracterizeaza prin diversitate si in functie de acestea ele se clasifica in4doine de dor,doine de jale,doine de instrainare,doine de calanie,doine de -aiducie si doine pastoresti.Sentimentele exprimate se caracterizeaza si printr"o mare profunzime,printr"o intensitate deose)ita. Doina are si trasaturile caracteristice ale oricarei creatii populare cu caracter anonim,oral,colectiv,sincretic,popular,national,expresiv. Doina este o opera populara lirica in versuri specifica folclorului romanesc,in care se exprima o diversitate de sentimente deose)it de puternice si care se interpreteaza pe o melodie tipica Codrule Codrutule (ceasta creatiea fost culeasa de Lucian 7la#a care s"a apropiat cu interes si delicatete de folclorul romanesctransmisa din #eneratie in #eneratie prin viu #raisi slefuita in acest proces de alti fauritori de frumos,a do)anditcaracter colectiv,intrunind astfel trasaturile,oricarei creatiipopulare,caracter anonim,oral,colectiv si expresiv. &extul folcloricse constituie intr"o confesiune sfasietoare a celui care ravasit sufleteste si impartaseste codrului propriile sentimente exprimate direct si tul)urator.

Starile lui sufletesti care devin trairi #eneral umane,se dezvaluie treptat,osciland intre durere si deznadejde intre speranta si incertitudine.Sentimentele profunde,exprimarea lor directa potetica si prezenta eului liric,ce"si dezvaluie,adancimile sufletestisunt dovezi concludente ale apartenentei acestei operela #enul liric. 1a specie a #enului liric,ea este o doina,pentru ca es caracterizeaza printr"o diversitate de sentimente deose)it de puternice intre care dominant estedorul,caruia 5 se asociaza jalea si durerea.De aceea productia literara in discutie,prin sentimentul predominant,este o doina de dor,conceputa ca o adresare directa catre codru,implorat sa"l ajute pe cel aflat intr"un moment sufletesc delicat. 1odrul ii este frate nu numai -aiducului ci si indra#aostitului al carui suflet ravasit isi #aseste alinarea in mijlocul naturii.2 serie de patru vocative existente in primele doua versuri,dintre care doua sunt diminutive ,codrutule8,8dra#utule8!su#ereaza tocmai le#atura stransa,intima dntre tanarul indra#ostit si codru. 5nvocatii patetice isi urmeaza motivarea acesteia caci des"partirea de fiinta iu)ita determina8supararile8,8dorul mandrei arzator8,pe care ar vrea sa le ascunda si sa le piarda pe cararile codrului ,5a desfati carerile9Sa"mi duc supararile8!.Starea de nelinistesi de ruta sufleteasca a eului liric este marturisita cu aceeasi sinceritate ,ca ma face calator8!si este cel mai )ine conturatade adjectivul arzator,folosit ca valoare stilistica de epitet.5ntensitatea acestui sentiment creste insa,el devine mai puternic pe masura ce sc-im)arile din natura su#ereaza implinirea rodnica do)andita prin acumulari succesive din revarsarea )inefacatoare a ploii48ploua,ploua,iar)a creste9Dorul mandrei ma topeste,9ploua,ploua,iar)a"n spica9Dorul mandrei rau ma strica,95nima mi se despica8. 6videntierea sentimentului se realizeaza nu numai prin paralelismul furtuna ci si prin repetitiile ,ploua,ploua,iar)a8,8dorul mandrei8si prin folosirea ver)elor8topeste8,8strica8,8despica8 cu sena fi#urat si a adver)ului rau antepus ver)ului ,ma strica8. 5ntensitatea deose)ita a sentimentelor si #radarea acestora constituie una din trasaturile caraacteristice ale textului literar,la care se adau#a,simplitatea formei care ii da valoare incontesta)ila si il face ori#inal.Proceedeele expresive folosite sunt mai ales de sintaxa politica repetitii,enumeratii,paralelisme !sau de natura morfolo#ica vocative,diminutive!.(cestora li se alatura personificarea codrului si epitetul asezator care evidentiaza profunzimea sentimentelor de dor.(ceste procede pun in evidenta si cateva motive folclorice4motivul codrului ,al dorului,al le#aturii omului cu natura,care se im)ina cu im)ina armonios cu sentimentele exprimate.5n ceea ce priveste voca)ularul textului este un model de lim)a curat romaneasca deoarece lipsesc ar-aismele,re#ionalismele,neolo#ismele,majoritatea cuvintelor apartinind voca)ularului fundamental.(cest lucru se explica prin circularea intensa a doinei prin timp si spatiu.%asura poeziei este cuprinsa intre .": sila)e,rima este imperec-eata,iar in ultimele versuri este monorima.(ceste im)inate cu ritmul &ro-aic sporesv armonia textului.