SIMBOLISMUL

CE ESTE SIMBOLISMUL?

• Curent literar modernist

• Reprezintă începutul modernității artistice
• A luat naștere în Franța
• În secolul al XIX –lea
• Apare ca reacție împotriva
• Naturalismului
• Parnasianismului
SEMNIFICȚIA TERMENULUI

• Termenul intră în circulație după 1886

• Jean More´as publică manifestul intitulat ”La symbolisme”
CARE SUNT PRINCIPALELE SALE
TRĂSĂTURI?
A. Folosirea SIMBOLULUI – renunțarea la explicit pentru
a exprima stări vagi, muzicale
”A numi un obiect înseamnă a răpi trei sferturi din
farmecul poemului, care este astfel construit, încât să se
dezvăluie puțin câte puțin; a sugera, iată visul!”
CARE SUNT PRINCIPALELE SALE
TRĂSĂTURI?
B. Utlizarea SUGESTIEI: pentru simboliști poezia este o artă a
sugestiei. A numi un lucru înseamnă a-i răpi misterul: ”a sugera,
iată visul!”
Acesta este motivul pentru care simboliștii folosesc asociații
insolite, suprimă unul dintre termeni când folosesc comparația,
preferă exprimările eliptice.
Obiectul poeziei simboliste îl constituie stările sufletești
nelămurite, confuze, care neputând fi formulate clar sunt
transmise prin sugestie
CARE SUNT PRINCIPALELE SALE
TRĂSĂTURI?
C. Simboliștii au cultivat un gen de corespondențe între
diferite senzații numite SINESTEZII: unui anumit sunet îi
corespunde un parfum sau o culoare, iar asociere aceasta se
face spontan în conștiința poetului.
CARE SUNT PRINCIPALELE SALE
TRĂSĂTURI?
D. Prezența CORESPONDENȚELOR: exprimarea unei
echivalențe care se stabilesc între stări interioareși anumite
elemente exterioare,din natură, din realitatea înconjurătoare
CARE SUNT PRINCIPALELE SALE
TRĂSĂTURI?
E. MUZICLITATEA versurilor este una exterioară, obținută
nu prin rimă și ritm perfect ci prin repetiția obsedantă a
unor cuvinte, a anumitor vocale sau a REFRENULUI
F. INOVAȚII prozodice:
versul liber exprimă nestingherit de rigirile prozodiei
mișcările intime ale sentimentului poetic
poemul în proză
CARE SUNT PRINCIPALELE SALE
TRĂSĂTURI?
G. TEME predilecte:
nevrozele
descompunerea universului
decadența
disoluția materiei
bolile
solitudinea
târgul provincial
CINE SUNT REPRZENTANȚII
SIMBOLISMULUI ÎN LITERATURA
ROMÂNĂ?

• Alexandru Macedonski
• Dimitrie Anghel
• Ștefan Petică
• Ion Minulescu
• George Bacovia
PRINCIPALELE TEXTE
SIMBOLISTE
• Ion Minulescu, Acuarelă
• G Bacovia, Plumb
ANALIZA TEXTULUI SIMBOLIST

PLUMB
G BACOVIA
ELEMENTE SIMBOLISTE ÎN TEXT

• Folosirea simbolului
• Tehnica repetițiilor
• Cromatica
• Corespondența dintre materie și spirit
TEMA TEXTULUI

• Solitudinea absolută în fața morții

• Motive prin care se realizează tema sunt
• Somnul asociat morții
• Cavoul
• Veșmântul funerar
• Sicriul
• Frigul
• Vântul
• Singurătatea
SEMNIFICAȚIA TITLULUI

• Titlul este simbolul PLUMB

• SUGEREAZĂ
• Apăsarea
• Greutatea sufocantă
• Cenușiul existențial
• Universul monoton
• Închiderea defiitivă a spațiului existențial, fără posibilitate de ieșire
STRUCTURA TEXTULUI

• Două CATRENE construite pe baza lexemului PLUMB,

care e reluat în șase din cele opt versuri ale poeziei
• Cele două strofe/ secvențe poetice corespund celor două
planuri ale realității: realitatea exterioară, obiectivă
simbolizată de cimitir și de cavou și realitatea interioară,
subiectivă, simbolizată de sentimentul iubirii, a cărui
invocare se face cu disperare
STROFA I
INTERPRETARE
• Surprinde elemente ale cadrului spațial închis, apăsător,
sufocant în care eul poetic se simte claustrat: un cavou,
simbolizând universul interior, și în care mediul înconjurător
a căpătat greutatea apăsătoare a plumbului.
• Elementele decorului funerar sunt:
• Sicrie de plumb
• Coroane de plumb
• Vestmânt funerar
• Flori de plumb
STROFA I
INTERPRETARE
• Reptarea epitetului”de plumb” – sugestii
• Cromatică
• Fizică
• De apăsare
=>se insistă asupra existenței mohorâte, anoste, lipsită de transcendență
sau de posibilitatea înălțării
STROFA I
INTERPRETARE
FLORI DE PLUMB
• Frumusețea primește aici alte conotații artificiale, fiind marcată de
împietrire

VÂNTUL - element ce sugerează mișcarea, produce aici efecte reci, ale

morții
SCÂRȚÂIAU – element auditiv, conturează o atmosferă lugubră
STROFA II
INTERPRETARE
• Debutează sub semnul tragicului existențial generat de
dispariția afectivității
• Cuvântul ”întors” – misterul poeziei
• Întoarcerea mortului cu fața spre apus
• Eul poetic își prvește sentimentul ca un spectator
STROFA II
INTERPRETARE
• ”Aripi de plumb” presupun
• un zbor în jos
• Cădere surdă, grea
STROFA II
INTERPRETARE
• STRIGĂTUL
• Încercarea de salvare este iluzorie
• Este unul de durere, suferință
• Strigătul după cel plecat
LIRISMUL POEZIEI

• SUBIECTIV
• Prezența mărcilor subiectivității
• Verbul de pers I
• Adj posesiv
SOLITUDINEA

• Este dată de repetarea sintagmei ”stam singur” care

împreună cu celelalte simboluri accentuează senzația de
pustietate sufletească
CONCLUZIE

Prin atmosferă, muzicalitate, folosirea sugestiei, a

simbolului și a coespondențelor, zugrăvirea stărilor
sufletești de angoasă, de spleen, poezia Plumb se
încadrează în lirica simbolistă
• Naturalismul este un curent literar constituit in Franta ca o prelungire a
realismului, intre 1860 - 1880, sub influentele realismului lui Flaubert si a
pozitivismului lui Taine, raspandit in toate tarile lumii.

Teoretizat de E. Zola in Romanul experimental 1880. 

Caracteristici: foloseste metodele de investigare proprii stiintelor exacte;

observatia minutioasa, reproducerea totala a realitatii  a naturii umane primare;
ereditatea si mediul  personajul in relatie cu ereditatea bolii, instincte, aspecte
sumbre, crude; utilizarea tuturor domeniilor limbajului.
PARNASIANISMUL

• Poeții caută perfecțiunea formală, corectitudinea

versurilor, sonoritațile cuvintelor, rimele rare.

Parnasianismul a cultivat mai ales poezia cu formă fixă

(sonetul, rondelul, trioletul), pentru a încătușa în reguli
și limite rigide efluviile sentimentelor.

Vocabularul preferat este ales, strălucitor, iar stilul se

caracterizează prin rafinament și eleganță.
• Angoasă. Acest termen se referă la stare afectivă
patologică manifestată printr-o neliniște psihomotorie, o
teamă fără obiect, spre deosebire de frică, aceasta din
urmă fiind provocată de conștientizarea unui pericol
existent, real sau imaginar. Angoasa este o senzație
neplăcută de pericol iminent fără un obiect precis.
Angoasa poate fi cauzată de un sindrom depresiv sau de
o boală cronică severă.
• spleen  splin
• 1. Stare nemotivată de melancolie, manifestată prin
plictiseală și dezgust față de orice.