Expresion

ismul
BY CHIHAI ANDREEA & COLUN CĂTĂLINA
 Obiectivele
prezentării
1 2 3 4
Expresionismul. Lucian Blaga ca “Eu nu strivesc corola “Biografie”
Caracteristici. reprezentant al de minuni a lumii”
Trăsături. expresionismului.
 CE ESTE
EXPRESIONISMUL?
EXPRESIONISM. Curentul ce apare în Germania,
între anii 1911-1925; denumirea lui provine din
francezul "expressionisme" și germanul
"Expressionismus". Se deosebește în mod
fundamental de naturalism și impresionism.
Spiritul creator nu mai rămâne pasiv, nu mai este
supus obiectului, ci se reflectă în exterior, venind
să dea expresie întregului. Expresionismul se
manifestă cu întregul său cortegiu de fenomene,
prin trăirile halucinatorii, reprezentările fantastice,
deformate ale lumii, conștiința finală, apocaliptică,
generate de priza societății timpului.
Curentul trece dincolo de înregistrarea unor evenimente
exterioare surprinse în secvența lor logică. Franz Kafka
sau James Joyce au apelat la tehnica specifică
expresionismului, fluxul conștiinței, în conceperea
romanelor. Termenul a fost folosit pentru prima dată în
literatură în primele decenii ale secolului XX de către un
grup de dramaturgi germani: Kaiser, Toller si Wedekind.
Trăsătura definitorie a operei lor era distorsionarea
realului. În următorii ani, în domeniul literaturii s-au
înregistrat doar influențe expresioniste printre care se
pot menționa operele lui Karel Capek în
"R.U.R."„Roboți Universali Rossum”. (1921) și Eugene
O'Neill în "Împaratul Jones" (1921).
Lucian Blaga
Poet, eseist, dramaturg, traducător, jurnalist, profesor universitar,
academician și diplomat român, Lucian Blaga este unul dintre cei
mai cunoscuți autori canonici al cărui motto a fost din totdeauna:
“Câteodată, datoria noastră în fața unui adevărat mister nu e să-l
lămurim, ci să-l adâncim așa de mult, încât să-l prefacem într-un
mister și mai mare”.
Lucian Blaga este un reprezentant de marcă al
expresionismului românesc, practicând în opera sa
un ,,expresionism îmblânzit”, plasticizat. M. Mincu
numește acest fenomen ,,blagianizarea expresionismului”.
Expresionismul în opera
blagiană
În literatura română nuanţe de expresionism întâlnim în opera
blagiană. Expresionismul blagian este unul deosebit, se vorbeşte în
literatura română că Blaga practică în opera sa un expressionism
îmblânzit, plasticizat, estetizat, cauzele acestuia fiind puse pe seama
autohtonizării poeziilor. Lucian Blaga, poate cel mai valoros
expresionist român, surprinde esența acestui curent literar: "De cate
ori un lucru e astfel redat încât puterea, tensiunea sa interioară, il
întrece, il transcendează, tradând relațiuni cu cosmicul, cu
absolutul, avem de-a face cu un produs artistic expresionist." (L.
Blaga, Filosofia stilului).
 “EU NU STRIVESC
COROLA DE
MINUNI A LUMII“
Poezia DE L.volumului
aparține BLAGA „Poemele
Luminii” (1919), deschizându-l și fiind
o ARTĂ POETICA în care este
exprimată concepția lui Lucian Blaga
despre menirea artistului: pledoaria în
favoarea cunoașterii luciferice.
 Semnificatia titlului

„Nu strivesc” exprimă refuzul cunoașterii raționale și

alegerea cunoașterii poetice. „Corola de minuni”
reprezintă o imagine a perfecțiunii, a absolutului în
care florile (frumusetea), buzele (iubirea), ochii
(cunoasterea), mormintele (moartea), reprezintă
petalele corolei, adică misterele universului.
 Teme/motive
a) exprimarea concepției lui Lucian Blaga despre artă/menirea artistului;
b) stabilirea raportului eu-liric univers.
Motive: leitmotivul tainei, element esențial al viziunii despre lume a
poetului; motivul LUMINII, simbolizând CUNOAȘTEREA (în alte
poezii din volum, lumina reprezintă iubirea, echilibrul interior, credința,
puritatea, principiu cosmic) LUNA nu mai este astru protector ca la
romantici, ci element de analogie care întărește pledoaria poetului în
favoarea cunoașterii luciferice
Flori, ochi, buze și morminte = sintetizează elementele constitutive ale
universului.
Elemente de expresionism:

Astfel, abordând tema cunoașterii și a raportului om-

univers, într-un limbaj metaforic în care misterul
cosmic este accentuat, poezia „Eu nu strivește corola
de minuni a lumii” ilustrează particularitățile
expresionismului. De asemenea, preferința pentru
motive florale („corola”, „flori”) și pentru cuvinte cu
valențe metaforice la nivel de volum („lumină”)
reflectă estetica aceluiași curent.
Poezia "Eu nu strivesc corola de minuni a lumii" de Lucian Blaga este interpretată în cheie expresionistă
datorită unor elemente specifice acestui curent artistic, care se regăsesc în text. Iată câteva dintre aceste
elemente expresioniste în poezia menționată:

• Revolta împotriva lumii: Poetul exprimă o anumită respingere a lumii și a realității așa cum le percepe. Această
respingere este una dintre trăsăturile expresionismului, care adesea se concentrează pe aspectele sumbre, tensionate sau
deformate ale vieții.
• Imaginile intense și metaforice: Poetul utilizează imagini puternice și metafore pentru a exprima stările intense ale eu-
liric. De exemplu, corola de minuni a lumii reprezintă o metaforă puternică pentru frumusețea și complexitatea lumii.
• Misterul cosmic: Poetul accentuează misterul cosmic al existenței umane și al universului, reflectând o preocupare
expresionistă pentru aspectele metafizice și existențiale.
• Reprezentarea subiectivă a realității: Poetul se concentrează asupra subiectivității și a modului în care eul-liric percepe
lumea, punând în lumină un aspect expresionist al viziunii personale asupra realității.
• Rebela împotriva convențiilor: Poetul se distanțează de convențiile literare tradiționale și adoptă o voce expresionistă,
care se revoltă împotriva normelor și restricțiilor literare.
În concluzie, poezia "Eu nu strivesc
corola de minuni a lumii" de Lucian
Blaga poate fi interpretată ca având
influențe expresioniste. Această poezie
îmbină trăsături specifice
expresionismului, precum revolta
împotriva lumii, limbajul metaforic
intens și subiectivitatea profundă, cu o
explorare mai largă a temelor
filozofice și metafizice.
Este important de menționat că Lucian
Blaga a fost un autor care a abordat
diverse curente literare și filozofice în
opera sa, iar poezia menționată reflectă
diversitatea și profunzimea gândirii
sale. Astfel, poezia poate fi privită ca
o operă cu multiple straturi de
semnificație, care îmbină elemente
expresioniste cu reflecții filozofice și
artistice mai largi.
O ALTĂ OPERĂ LITERARĂ CARE CONȚINE ELEMENTE ALE
EXPRESIONISMULUI ESTE POEZIA ”BIOGRAFIE” DE LUCIAN
BLAGA

Unde şi când m-am ivit în lumină nu ştiu, Cu cuvinte stinse în gură

din umbră mă ispitesc singur să cred am cântat şi mai cânt marea trecere,
somnul lumii, îngerii de ceară.
că lumea e o cântare.
De pe-un umăr pe altul
Străin zâmbind, vrăjit suind, tăcând îmi trec steaua ca o povară.
în mijlocul ei mă-mplinesc cu mirare.
Câteodată spun vorbe cari nu mă cuprind,
câteodată iubesc lucruri cari nu-mi răspund.
De vânturi şi isprăvi visate îmi sunt
ochii plini,
de umblat umblu ca fiecare:
când vinovat pe coperişele iadului,
când fără păcat pe muntele cu crini.
Închis în cercul aceleiaşi vetre
fac schimb de taine cu strămoşii,
norodul spălat de ape subt pietre.
Seara se-ntâmplă mulcom s-ascult
în mine cum se tot revarsă
poveştile sângelui uitat de mult.
Binecuvânt pânea şi luna.
Ziua trăiesc împrăştiat cu furtuna.
 Geneza poeziei urca pana la anul 1925, cand Blaga
publica o prima varianta in “Gandirea”, sub titlul
Biografia mea pentru un prieten. Pana la editia critica
de Poezii din 1942, Biografie a suferit cateva modificari
si a fost inclusa in volumul Lauda somnului (1929).
E prima poezie a volumului si a ramas un text
definitoriu pentru identitatea artistica a poetului.
 Titlul.
Cuvantul biografie este folosit in mod
evident la figurat, este o definire, o punere
in-imagini artistice a starilor, a framantarilor
poetice in raport cu existenta si creatia.
Tema poeziei
este universul, destinul omului, cunoașterea
şi necunoscutul.
Cunoașterea și necunoașterea (“lumina” şi
“umbra”), iadul și raiul (“muntele cu crini”),
toate acestea sunt marcate de contradicțiile
universului eului liric.
Motive literare:
• în prima strofă desprindem motivul
luminii, a umbrei, a străinului, a
împlinirii, a vorbelor, a vânturilor, a
iadului, a muntelui cu crini, motivul
vetrei şi cel a strămoșilor.
• în stofa a doua descoperim motivul
norodului, a serii, a sîngelui, a pâinii, a
lunii.
• în strofa a treia sînt aşa motive ca :
motivul cuvintelor, a cîntecului, a
tăcerii, a somnului lumii şi motivul
stelei
 Poezia poate fi inclusă în curentul literar – Expresionism :
• fiind un apel de salvare a omului, a valorilor sufletești.
• Se observă întoarcerea spre etern.
• Se pune accent pe detașarea de trup, pe spiritualitate, pe renunțarea la valorile materialismului cotidian.
De asemenea :
Imagini intense și metafore puternice: Lucian Blaga utilizează imagini și metafore care intensifică și distorsionează realitatea pentru
a exprima stări de spirit, sentimente și trăiri profunde. Aceste imagini pot fi percepute ca fiind exagerate sau dramatice, ceea ce este
caracteristic expresionismului.
Metafora din prima strofa( “Lumea e o cantare”) situează figura umană în două sfere diferite: în sfera Binelui şi în cea a Răului. Sfera
Binelui aparţine paradisului, raiului, muntelui cu crini, iar sfera Răului aparţine unui plan opus Binelui şi anume iadului(“ coperişele
iadului”).

Stil non-convențional: Blaga nu se limitează la un limbaj poetic tradițional, ci adoptă un stil poetic non-convențional pentru a
transmite profunzimea experiențelor umane. Folosind structuri și ritmuri poetice neobișnuite, el creează o atmosferă de tensiune și
neliniște.

Explorarea laturii întunecate a existenței: Expresionismul se concentrează adesea asupra aspectelor sumbre și tumultuoase ale vieții
umane. În "Biografie," Blaga abordează teme precum suferința, disperarea, izolarea și moartea, aducând la suprafață latura întunecată
a existenței umane.
 CONCLUZIE
În concluzie, Poezia "Biografie" de Lucian Blaga este un exemplu
remarcabil al esteticii expresionismului românesc, un curent literar
care a avut impact în literatura română în perioada interbelică. În
acest context, "Biografie" exprimă starea de existență interioară a
individului într-un mod profund și expresionist. Prin intermediul
expresionismului, poezia "Biografie" dezvăluie o stare de tensiune,
de nemulțumire față de existență, și o căutare intensă de a descoperi
sensul vieții. Aceasta reflectă preocupările și anxietățile epocii
interbelice, făcând-o astfel o expresie autentică a esteticii
expresionismului românesc.
Poezia este o artă poetică, deoarece capătă valoare emblematică
pentru viziunea asupra lumii.
MULȚUMIM
PENTRU
ATENȚIE!