Plan de idei:

Floare Albastra de Mihai Eminescu (1873, romantism)

Reper 1:

 Aparitie: 1873, revista convorbiri literare

 Curent literar: romantism (def: Romantismul este un curent literar aparut in secolul al XIX-lea si care
ajunge la apogeu odata cu revolutia din 1848 si implicit in epoca marilor clasici (Mihai Eminescu, Ioan
Slavici Ion Creanga I.L Caragiale)
Doua trasaturi ale romantismului din text:
1. Temele predilectice (iubirea, natura, conditia geniului) . Figurile de stil (Sufletul vietii mele;
Fericirea ta, iubite) arata iubirea “vocii” feminine pentru geniul izolat in simbolurile
eternitatii. Aspiratia spre cunoasterea absoluta
2. Antiteza specifica romantismului intre: eternitate-viata; masculin-feminin; geniu-fiinta
terestra; vis-realitate; trecut-prezent.
Reper 2:
 Tema-iubirea, corelatie cu tema naturii , ipostaza iubirii paradisiace . Implica conditia omului de geniu
care aspira spre absolut

 Imagini/Idei poetice:

1. Motive literare: cadrul natural feeric protector pentru cuplul de indragostiti, realizat prin
motive romantice frecvente in lirica erotica eminesciana “codrul”, “izvoarele”, “frunza” ,
“luna”.
2. Lirismul de masti: Eul liric imprumuta pe rand doua ipostaze: uman (masculine-feminin),
portretele spirituale(geniul-faptura terestra), se asociaza celor doua lumi. Geniul-asociat
cunoasterii absolute si planului astral (“stele”, “nori”, “ceruri nalte”), iar fata este
ironizata la inceput (“mititica”) ulterior, spre final fiind proiectata in ideal (“dulce
minune”)
Reper 3

 2 elemente de structura:

1. Titlul: punctul de plecare in mitul romantic al apiratiei catre idealul de fericire , iubire
pura, fiind un motiv de circulatie europeana. Devine simbol- valoare polisemantica
aspiratie spre lumea fericirii prin intermediul iubirii/ chemarea lumii fenomenale .
Albastru-creatia eminesciana- culoarea infinitului, a marilor departari ; Floarea-
efemeritatea , viata.
2. Incipitul: infatiseaza lumea rece a ideilor, lumea geniului. Monologul fetei incepe cu
reprosul realizat prin adverbul “iar”, plasat la inceputul poeziei. Tonul adresarii este
familiar, intr un aparent dialog unde alterneaza propozitii afirmative, negative,
interogative si exclamative.

INCHEIERE!!!!!
Plan de idei:
Plumb de George Bacovia (1916, simbolism)

Reper 1:

 Aparitie: 1916, volumul cu acelasi nume, perioada interbelica

 Curent literar: simbolism (def:Considerat prima forma a de manifestare a modernitatii, simbolismul

aparut la sfarsitul secolului XIX, in Franta isi are originile in manifestarile din pictura ale
impresionismului. Curentul simbolist marcand in plan autohton prima sincronizare a literaturii
romanesti cu cea europeana gratie activitatii desfasurate de Alexandru Macedonski in revista
“Literatorul”)
Doua trasaturi ale simbolismului din text:
1. Corespondentele dintre elementele ce compun universul (Bacovia-Charles Baudelaire):
primul catren surprinde natura reificata sub puterea plumbului (flori de plumb, funerar
vesmant), iar a doua strofa dezvaluie realitatea interioara a fiintei, sentimentele eului
fiind mortificate sub puterea metalului tanatic (“Dormea intors amorul meu de plumb”)
2. Muzicalitatea-Paul Verlaine (“Muzica inainte de toate”). Bacovia adera la acest principiu
estetic de creatie astfel incat in poezie este regasita o muzicalitate trista, monotona si
apasatoare , asemenea unui mars funebru.
Reper 2:
 Tema-mortii, sugestia unui somn continuu si a falsei liberatati.

 Imagini/Idei poetice:

1. Prima strofa: planul exterior al realitatii mortuare format din termenii campului lexico-
semantic al mortii (sicriu, cavou, coroane, flori). Cuvantul titlu devine un simbol prin folosirea
repetata a acestuia in diferite metafore (“coroane de plumb”, “sicrie de plumb”). Se formeaza
o imagine vizuala rece si statica a lumii exterioare.
2. Al doilea catren: conditia de suferinta a eului liric, blestemul de a traii intr un loc izolat si
damnat unde iubirea nu ofera o solutie catre salvare (“dormea intors amorul meu de
plumb”). Imaginea tragica si absurda (“stam singur langa mort”) se refera la instrainarea fata
de sine.

Reper 3

 2 elemente de structura:

1. Titlul: Anticipeaza ideea discursului liric, simbol principal, este un metal greu, toxic,
sumbru ce aduce in prim plan starea sufletului artistului+metafore relevante
2. Arta poetica- sugestii referitoare la Ipostaza artistului , tripla criza (criza sinelui, ipostaza
artistului condamnat la o existenta solitara , societata insasi fiind reprezentata de un
cavou , falsa libertate adusa in discutie de metafora “aripi de plumb”)

INCHEIERE!!!!!
Plan de idei:
Eu nu strivesc corola de minuni a lumii Lucian Blaga (1919, modernism)

Reper 1:

 Aparitie: 1919, volumul “Poemele luminii”, poezie de debut, perioada interbelica

 Curent literar: modernism (def:Manifestat la inceputul secolului XX, modernismul reprezinta o forma
spiritului novator in arta si cultura, opunandu-se traditionlaismului. Cuprinde astfel din punct de
vedere literar: simbolismul, expresionismul si avangarda)
Doua trasaturi ale modernismului din text:
1. Metaforele , simbolurile misterelor si cele ale cunoasterii precum si comparatia ampla care
alcatuieste o lirica distincta dau expresivitate si originalitate
2. Arta poetica- tema cunoasterii si conditiei omului de geniu, natura filozofica, tratata intr o
maniera inedita de catre un poet-filozof
Reper 2:
 Tema-cunoasterii, reflectata de metafora “lumina” dar si atitudinea poetului in fata marilor taine ale
Universului. In conceptia filosofului, cunoasterea lumii este posibila numai prin iubire, conceptie care
reiese din urmatoarele sintagme : “Eu nu strivesc”, “Caci eu iubesc”.

 Imagini/Idei poetice:

1. Prima secventa poetica exprima refuzul ferm al autorului de a fi adeptul cunoasterii

paradiziace “nu ucid cu mintea/tainele ce le-ntalnesc/in calea mea”.Enumeratia de metafore
revelatorii din ultimul vers al prime secvente desemneaza poeziei blagiene:flori-viata; ochi-
cunoastere; buze-iubirea; morminte-moartea.
2. A doua seventa: antiteza intre cele doua tipuri de cunoastere: paradiziaca si luciferica prin
relatiile de opozitie stabilite :”eu”-“altii”; “lumina mea”-“lumina altora”. Cunoasterea pe care
poetul o aduce lumii prin creatia sa este comparata cu lumina lunii care sporeste misterele
noptii si nu le dezvaluie.

Reper 3

 2 elemente de structura:

1. Titlul: Alcatuit din sintagma “eu nu strivesc” si metafora revelatory “corola de minuni a
lumii”, astfel evidentiaza rolul de creator a poetului si reprezinta o marca a confesiunii
avand influente expresioniste. Filozoful refuza vehement cunoasterea rationala,
paradiziaca si o sustine pe cea poetica, luciferica.
2. Motivele poetice: misterul, lumina, motive centrale ale poeziei, metafore ale cunoasterii
si iubirii

INCHEIERE!!!!!
Plan de idei:
Aci sosi pe vremuri , Ion Pillat (1923, traditionalism)

Reper 1:

 Aparitie: 1923, volumul “Pe Arges in sus”, perioada interbelica

 Curent literar: traditionalism (def:Traditionalismul este un curent literar aparut la inceputul secolului
al XX-lea si dezvoltat de-a lungul perioadei interbelice, remarcandu se prin pretuirea profunda a
valorilor spiritualitatii romanesti.)
Doua trasaturi ale traditionalismului din text:
1. Descrierea spatiului rural , valorificarea trecutului fiind realizata prin procedeul evocarii in
prezentarea iubirii bunicilor, iar utilizarea arhaismelor creeaza parfumului unei epoci trecute:
“peruzea”, “crinolina”, “privdor”.
2. Lipsa ambiguitatii specifice modernismului , textele fiind usor de inteles , figurile de stil
simple, iar versatia avand intodeauna rima , ritm si neutilizand ingambamentul.
Reper 2:
 Tema-Timpului si dragostei, dezvoltate prin intermediul amintirii si regretului , bucuria iubirii trecute
si unei iubirii a prezentului amestecate intr-un monolog liric nostalgic, specific poeziei traditionaliste.

 Imagini/Idei poetice:

1. Prima parte ampla a textului in care are loc evocarea iubirii trecute a bunicului si a bunicii ,
construita cu ajutorul descrierii. Tanara de alta data soseste la casa cu pridvor traversand
lanul de secara. Decorul este compus din motive ce ar putea amintii de copilarie: “plopii”,
“lacul”, “amurgul”.
2. A doua seventa: dedicata iubrii prezentului, nepotul isi asteapta iubita ca si bunicul , la scara
casei, unde se opreste trasura, iar seara ii recita o poezie simbolista, specifica epocii lor.
Cadrul ramane acelasi, fiind evidentiati cei doi indragostiti.

Reper 3

 2 elemente de structura:

1. Titlul: Alcatuit dintr o propozitie prin care poetul comunica ideea principala a poemului
si anume apropierea pana la identificarea trecutului cu prezentul , doua valori ale
existentei umane. Adverbul in forma populara “Aci” , verbul “sosi” la perfectul simplu si
locutiunea adverbiala de timp “pe vremuri” sugeareaza ideea ca existenta umana se
bazeaza pe experiente repetabile, reluate si retraite de fiecare generatie in parte , care
simte si traieste viata asemenea predecesorilor
2. Simetria: sustinuta de cele doua povesti de dragoste, cea a bunicilor si cea a nepotului,
fiind similare, despartite doar de perioada intamplarii, argumentand astfel continuitatea
timpului, iar relatia de opozitie instituindu se intre cele doua planuri cu exceptia legaturii
reprezentate de spatial fizic “aci”.

INCHEIERE!!!!!
Plan de idei:
Testament , Tudor Arghezi (1927,modernism)

Reper 1:

 Aparitie: 1927, volumul Sburatorul”, perioada interbelica

 Curent literar: modernism (def: Manifestat la inceputul secolului XX, modernismul reprezinta o
forma spiritului novator in arta si cultura, opunandu-se traditionlaismului. Cuprinde astfel din punct
de vedere literar: simbolismul, expresionismul si avangarda).
Doua trasaturi ale modernismului din text:
1. Impunearea unor forme noi in planul creatiei artistice, dar si pentru rolul asumat de poet de
a crea si a reflecta asupra creatiei sale. De asemenea interesul autorului se indreapta spre
raportul dintre inspiratie si tehnica poetica si a capacitatilor acestuia de a recrea lumea.
2. Estetica uratului – specific liricii argheziene , obiectele trec printr o transformare (“Din bube,
mucegaiuri și noroi/ Iscat-am frumuseți și prețuri noi.”). Poezia este o purificare a
experientei derizorii sau dureroase prin cuvant .
Reper 2:
 Tema-creatia literara in ipostaza de mestesug , lasata ca mostenire unui fiu spiritual , organizarea
ideilor fiind facuta in jurul motivului central , cartea , vazuta ca un bun spiritual.

 Imagini/Idei poetice:

1. In a doua parte a textului se descrie procesul prin care realitatea cruda este transformata in
arta , iar poetul devine un nascocitor si mestesugar. Arghezi considera ca orice aspect ,
indiferent de cat de urat sau grotesc este poate constituii un material poetic
2. In ultima strofa Arghezi plasticizeaza procesul creatiei intr o imagine inedita si sugestiva.
Inspiratia si mestesugul sunt deopotriva necesare. Poezia astfel nu poate fi doar talent fara
truda si sacrificiu, precum nici munca nu poate inlocuii talentul si inspiratia.

Reper 3

 2 elemente de structura:

1. Titlul: Format dintr un singur substantiv comun nearticulat, este sugestiv pentru tema
principala anume testamentul lasat ca mostenire succesorilor dupa moarte, si fiului
spiritual, cititorul , dar si celorlalti poeti, acestia avand o noua sursa de inspiratie, munca
predecesorului, in propria lor creatie.
2. Simetria din text este evidentiata de relatiile de opozitie stabilite pe parcursul textului
liric, intre diversele componente ale artei poetice , in jurul termenului carte. Opozitia
robul-Domnul evidentiaza defapt relatia dintre poet si cititor, unde robul-poet trudeste in
beneficiul spiritual al Domnului-cititor.
INCHEIERE!!!!!
Plan de idei:
Leoaica tanara, iubirea de Nichita Stanescu (1927,modernism)

Reper 1:

 Aparitie: 1964, volumul “O viziune a sentimentelor”

 Curent literar: Neomodernismul reprezintă un curent literar caracterizat de spiritul postbelic al

creației, definit printr-un limbaj ermetic, noutate poetică și metafore inedite. Este o continuitate a
curentului modernist definit prin ambiguitatea ideilor poetice, exprimarea viziunii modern, folosirea
ingambamentului si a sugestiei, aparitia versului modern, interpretarea diferita a miturilor si
cunoasterea absoluta:
1. Lirismul este pus în valoare de maniera profundă marcată de subiectivitate a eului liric.
Este pronunțat spiritul ludic și punerea în lumina a lucrurilor abstracte într-o perspectivă
concretă.
2. Poezia “Leoaica tânără, iubirea” reprezintă o artă poetică erotică, unde eul liric este
fermecat de intensitatea sentimentului uman, aceasta fiind iubirea. Confesiunea poetică
a lui Nichita se încadrează în modernism prin accentul pronunțat pe metafora principală
a poeziei – dragostea privită ca o “leoaică tânără”.
Reper 2:
 Tema- este reprezentată de consecințele pe care le are dragostea asupra eului liric. Iubirea pătrunde
ca un animal de pradă în lumea sensibilă a eului poetic.Tema este centrată pe dragostea
fulgerătoare și a transformării fundamentale ale trăirilor interioare, fapt ce demonstrează că pe
lângă dragoste, ființa umană nu poate trece nepedepsit.La baza textului poetic, se regăsesc
numeroase idei eminesciene și argheziene despre latura negativă și creatoare de durere a iubirii
neîmplinite. Rezultatul are un efect devastator asupra trăirilor emoționale ce se sfârșește mereu cu o
dezamăgire

 Imagini/Idei poetice:

1. In prima secventa este surprinsa revelatia iubirii ce preia forma unei leoaice violente ce ii
apare “in fata” lăsând efecte devastatoare asupra eului poetic. Utilizarea pronumelui la
persona I “m”, “mi”, “mă” sugerează conștientizarea poetului în fața eminentei iubiri „Mă
pândise-n încordare/mai demult”. Totodată, a fost surprins de forța devastatoare a dragostei
„m-a muşcat leoaica, azi, de faţă”. Opoziția leoaică tânără -iubirea este sugerată prin
epitetele pe care le înfățișează leoaicei: frumusețe, tânără, puternică, violentă. Întâlnirea
dintre cei doi fiind o adevărată revelație. Întreaga strofă include elemente specifice
narativității simbolice, conturându-se astfel o adevărată poveste.
2. In a treia secventa Este surprinsă metamorfozarea după experiența trăită. Ființa umană este
transformată după întâlnirea cu dragostea. Această tranformare interioară este sugerată în
versurile ”Mi-am dus mâna la sprînceană,/la timplă şi la bărbie,/dar mâna nu le mai ştie”.
Aceste aspecte fizice reprezintă de fapt metafore ale creației. Sprânceana, tâmpla și bărbia
sugerează gândirea, reflectarea și exprimarea ideilor. Eul liric este acaparat de lumea
sentimentală „Şi alunecă-n neştire/pe-un deşert în strălucire”. Transformarea este una
ireversibilă iar exprimarea dragostei devine incontrolabilă. Eul îndrăgostit nu mai poate
percepe clar nici realitatea și nici propria trăire. Se induce conceptul de maturizare generate
în urma trăirii acestei experiențe. Finalul poemului surprinde efectul experienței, mai exact,
dragostea proiectează ființa umană în eternitate. Acest lucru este evidențiat de repetiția
“incă-o vreme,/si-ncă-o vreme...”.
Reper 3

 2 elemente de structura:

1. Titlul: Titlul descrie dragostea cu ajutorul unei metafore imprevizibile. Iubirea este
percepută ca o “leoaică tânără”, fiind o viziune neobișnuită pentru cititor. Asocierea
iubirii cu “leoaică tânără” suprinsă în opoziție, sugerează mai multe sensuri, printre care
forță, sălbăticie, dar și starea de euforie și fascinație. Titlul este unul sugestiv ce indică
ideea discursului poetic. În viziunea poetului este o egalitate între dragoste și “leoaică
tânără”. Cum este considerat leul – regele junglei, în aceeași perspectivă este văzută
iubirea, mai exact aceasta devine „regina” trăirilor umane.
2. La baza limbajului poetic sunt utilizate sugestia și expresivitatea. Are loc o îmbunătățire
a limbajului poetic prin metaforele și imaginile artistice folosite. Ambiguitatea, jocul
cuvintelor și ermetismul descrierii transpune o nouă latură a iubirii raportate la spațiul
eului liric. La nivel morfologic, alegerea timpurilor verbale dictează progresul dragostei
”mă pândise”, “a mușcat”, “se făcu”, “nu știe”.
INCHEIERE!!!!!