Între logos şi tăcere

LUCIAN BLAGA
 DE CE LUCIAN BLAGA?

Pentru că ne fascinează prin cunoaştere, prin rostirea adevărurilor

esenţiale despre condiţia noastră umană, prin diversitatea
temelor liricii sale şi prin frumuseţea metaforelor revelatorii şi a
simbolurilor care adâncesc toate misterele lumii.

Pentru că ne-a ancorat în universalitate asemenea lui Eminescu,

Brâncuşi, Enescu.

Pentru că a închinat poeme Luminii, ne-a purtat pe urmele Paşilor

Profetului şi ne-a vorbit cu tristeţe metafizică despre Marea
Trecere.
 Poetul este un Mântuitor al cuvintelor:
El scoate cuvintele din starea lor naturală şi le aduce
în starea de graţie.” (Lucian Blaga)

“Lucian Blaga e mut ca o lebădă.”(Autoportret)

 TREI FEŢE

Copilul râde:
“Înţelepciunea şi iubirea mea e jocul!”

Tânărul cântă:
“Jocul şi înţelepciunea mea-i iubirea!”

Bătrânul tace:
Iubirea şi jocul meu e-nţelepciunea!”
 OPERA POETICĂ

 Poemele luminii” – construite în jurul unei metafore

centrale, revelatorii.

 Paşii profetului” – aflat sub semnul lui Pan, zeul

naturii roditoare, care îşi presimte sfârşitul şi
înlocuirea lui cu profetul religiei creştine.

 ”În marea trecere” – volum cu problematică filozofică,

al întrebărilor tulburătoare despre moarte, despre
trecerea timpului:“Opreşte, Doamne, ceasornicul cu care
ne măsuri destrămarea...”
 ”Laudă somnului” – în care spaima de “nimicul, marele”
se asociază cu motivul somnului, cu ideea increatului, a
perfecţiunii lucrurilor nenăscute, singurele care nu
cunosc moartea.

 “La cumpăna apelor” şi “La curţile dorului” – volume de

inspiraţie folclorică.

 ”Nebănuitele trepte” – în care are loc o împăcare între

poet şi universul regăsit în puritatea lui primară.
 DRAMATURGIA
 “Meşterul Manole”
 ”Tulburarea apelor”
 ”Zamolxe”
 ”Cruciada copiilor”
 ”Arca lui Noe”
 “Anton Pann”
 “Avram Iancu”
 Dramaturgul Blaga promovează expresionismul care surprinde
condiţia tragică a omului modern, înstrăinarea lui de societate, de
sine însuşi.
 Este creatorul unui nou mit dramatic căruia i se poate atribui
termenul de artă stihială. Personajele lui sunt simboluri în acţiune,
“idei-forţă”.
 Blaga proiectează dramele umane într-un univers cosmic cu
prelungiri în mit.
 TEME FUNDAMENTALE/ MITURI

 CUNOAŞTEREA ŞI AUTOCUNOAŞTEREA
 CUVÂNTUL / CREAŢIA
 TIMPUL
 UNIVERSUL
 NATURA
 NAŞTEREA ŞI MOARTEA
 IUBIREA
 IDEALUL
 DIVINITATEA
 PĂCATUL ORIGINAR
 GENEZA BIBLICĂ
 PERECHEA PRIMORDIALĂ
 POTOPUL
 MAREA TRECERE
 CELĂLALT TĂRÂM
 GERMINAŢIA UNIVERSALĂ
 CONCEPTE FILOZOFICE ORIGINALE

Cunoaşterea paradisiacă, adamică, logică, raţională se

revarsă asupra obiectului cunoaşterii şi vrea să
“lumineze”, să reveleze, să reducă misterele aflate
pretutindeni.

Cunoaşterea luciferică are ca scop potenţarea,

sporirea, adâncirea, amplificarea misterelor. Poetul
se află sub semnul cunoaşterii luciferice.
 Eu nu strivesc corola de minuni a lumii,
de Lucian Blaga –artă poetică modernistă
Obiectivele lectiei:

 să specifice importanţa operei poetului Lucian Blaga în contextul literaturii române

şi să încadreze poezia în contextul creaţiei sale lirice;
 să identifice câteva caracteristici ale textului pentru a motiva încadrarea acestuia
în modernism;
 să ilustreze conceptul de artă poetică, prin referire la textul studiat;
 să discute semnificaţia titlului în relaţie cu viziunea despre lume reflectată în
textul poetic;
 să motiveze prezenţa lirismului subiectiv în poezie,exemplificând mărcile de
realizare a acestuia;
 să identifice tema şi motivele poetice;
 să comenteze mesajul textului evidenţiind elementele de compoziţie;
 să precizeze modul de structurare a textului poetic;
 să analizeze limbajul poetic sub aspectul particularităţilor stilistice;
 Încadrare în gen, specie şi curent literar

Contextul apariţiei- aşezată în fruntea primului său

volum, Poemele luminii (1919)

Genul liric- eul liric, exprimare directă a sentimentelor,

imagini artistice, figuri de stil, elemente de prozodie;

Specia literară- o meditaţie pe tema cunoaşterii, sub formă

de monolog liric

Curent literar- modernism prin: subiectivism,ambiguitatea

mesajului, expresivitate, titlul e ipoteza textului, aspectul liber
al versificaţiei
 Încadrarea textului în seria
artelor poetice moderne ale literaturii române

Eu nu strivesc corola de minuni a lumii de Lucian

Blaga sintetizează concepţia autorului despre condiţia artistului
şi despre rolul creaţiei.

Obs. Poetica lui Aristotel,

Arta poetică a lui Boileau
 Elementele moderniste în opera lui Blaga
 viziunea subiectivă asupra lumii;
 intelectualizarea emoţiei;
 influenţe expersioniste:
 eroi arhetip în împrejurări arhetipale ( Meşterul Manole, poetul în
Eu nu strivesc corola de minuni a lumii),
 temă, eroi, conflict structurate pe conceptul de cunoaştere,
 misterul universal devine sensul existenţei artei,
 conflictul ideologic între cunoaşterea subiectivă şi cunoaşterea
obiectivă,
 mitul, metafora şi simbolul devin instrumente de cunoaştere,
drumul spre interior
 Imagismul puternic
 metaforismul,
 structura poeziei / tehnica poetică înnoiri prozodice,
 cultivarea versului liber.
 Expresionismul lui Blaga

Ce presupune expresionismul şi prin ce se

evidenţiază?

Unul dintre cele mai importante curente literare de la

simbolism încoace, cu o profundă influenţă asupra
întregii evoluţii a poeziei şi dramaturgiei veacului al
XX-lea.
Copleşită de nelinişti de emoţii, poezia expresionistă
devine un strigăt de deznădejde şi de revoltă.
 Elementele care asigură expresivitatea poeziei
blagiene
sigură expresivitatea poezie
 capacitatea de plasticizare a ideilor: „ unul din cei mai originali creatori de
imagini ai literaturii noastre” ( E. Lovinescu)
 poeziile se construiesc în jurul unei imagini realizate prin comparaţia
elementului abstract cu un aspect al lumii materiale;
 poeziile urmăresc o structură stereotipă ( în prima etapă a creaţiei), având
trei secvenţe: planul existenţei, al interogaţiei retorice /al comparaţiei ample
şi al concluziei;
 cultivarea cu predilecţie a metaforei revelatorii, care caută să reveleze un
mister esenţial pentru însuşi conţinutul faptului; metafora plasticizantă dă
concreteţe faptului;
 enumerarea prin şi;
 resemantizarea cuvintelor, prezenţa cuvintelor cu „ sarcină magică” şi cu
„ sarcină mitică”;
 cultivarea versului liber.
 TEMA ŞI MOTIVELE POETICE

Tema o reprezintă atitudinea poetului în faţa marilor taine ale

Universului: cunoaşterea lumii în planul creaţiei poetice este posibilă numai
prin comunicare afectivă totală, iubire. Poezia ca mijloc de cunoaştere ca
atitudine faţă de misterele lumii.Acesteia i se subordonează :creaţia, viaţa,
iubirea, şi moartea.

Motivele poetice:

 Flori
 Ochi
 Buze
 Morminte
 Misterul
 Dihotomia : lumina mea-lumina altora
 Luna- (element al recuzitei romantice) motiv eminescian
 CONCEPTE OPERAŢIONALE

Titlul- subliniază intenţia poetului - de a nu distruge misterul

lumii.

Lirismul subiectiv- conferă discursului poetic alură de

confesiune- pronumele « eu », verbul « nu strivesc »

Incipitul discursului liric este identic cu titlul, completând şi

detaliind tainele universale. Se întregeşte cu versul final :
»căci eu iubesc/şi flori şi ochi şi buze şi morminte. »

Viziunea despre lume blagiană dintr-o dublă perspectivă :

poetică şi filosofică, evidenţiindu-se corespondenţa dintre
ideile poetice şi concepţia filosofică a poetului.
 Cunoaşterea=reflectarea în conştiinţă a realităţii

Cunoaştere luciferică, cunoaştere poetică

Eu = lumina mea sugrumă

i vă
uit lă
i nt ona
e a aţi  Ucide
t e r r  Striveşte
sporesc aş ere
o şt  Nu sporeşte
 Nu strivesc n a
 Nu ucid Cu uno  Nu iubeşe

 Îmbogăţesc C
 iubesc

Alţii=lumina altora
Cunoaştere paradisiacă, cunoaştere logică