Eu nu strivesc corola de minuni a lumii

Lucian Blaga

1) Eu nu strivesc corola de minuni a lumii

şi nu ucid
cu mintea tainele, ce le-ntâlnesc
în calea mea
în flori, în ochi, pe buze ori morminte.
2) Lumina altora
sugrumă vraja nepătrunsului ascuns
în adâncimi de întuneric,
dar eu,
eu cu lumina mea sporesc a lumii taină -
şi-ntocmai cum cu razele ei albe luna
nu micşorează, ci tremurătoare
măreşte şi mai tare taina nopţii,
aşa îmbogăţesc şi eu întunecata zare
cu largi fiori de sfânt mister
şi tot ce-i neînţeles
se schimbă-n neînţelesuri şi mai mari
sub ochii mei-
3) căci eu iubesc
şi flori şi ochi şi buze şi morminte.

(vol. ,,Poemele luminii’’, 1919)

1,3 = relație de simetrie

1/3 = relație de opoziție cu 2

REȚINE!

1. cunoașterea paradisiacă = este cunoașterea de tip rațional care reduce misterul lumii prin
intermediul logicii și al intelectului.

2. cunoașterea luciferică = se bazează pe intuiție, pe imaginație, pe trăiri interioare, fiind o

cunoaștere de tip poetic.

Lucian Blaga susține cunoașterea luciferică.

1
 Eu nu strivesc corola de minuni a lumii
Lucian Blaga

Plan pentru a evidenția tema și viziunea despre lume într-un text

poetic modernist aparținând lui Lucian Blaga:

PLAN:

1. Context
2. Încadrarea în:
a) specia literară = artă poetică
b) curent literar = modernism
3. Temă
4. Viziunea despre lume
5. Semnificația titlului
6. Lirismul subiectiv
7. Structura
8. Relații de opoziție / simetrie
9. Motive poetice / elemente de recurență
10. Comentarea celor trei secvențe
11. Prozodia
12. Caracterizarea limbajului poetic
13. Concluzia

2
 Eu nu strivesc corola de minuni a lumii

Lucian Blaga

- eseu argumentativ-

1. CONTEXT:
Lucian Blaga este o personalitate de tip enciclopedic a culturii române, remarcându-se ca
poet, dramaturg și filosof. El aparține perioadei interbelice a literaturii, deschizând calea
noului curent literar promovat de Eugen Lovinescu, anume modernismul, prin intermediul
cenaclului și al revistei ,,Sburătorul’’. Orientarea artistică promovează o înnoire a literaturii
prin desprinderea de trecut și prin crearea unei modalități inovatoare de exprimare. Poetica
blagiană prezintă elemente de factură modernistă: subiectivismul viziunii asupra lumii,
puternicul dramatism interior, ambiguitatea limbajului, prin utilizarea metaforei
(studiul ,,Geneza metaforei și sensul culturii’’), cultivarea versului liber și a
ingambamentului.
Universul liric blagian se deschide cu poezia programatică ,,Eu nu strivesc corola de minuni
a lumii’’, publicată în volumul de debut, intitulat sugestiv ,,Poemele luminii’’, apărut în 1919.
Ea sintetizează conceptele exprimate de filosoful Blaga, redându-le într-un limbaj artistic
impresionant. De altfel, întreg volumul se axează pe metafora luminii, a cunoașterii prin
iubire, cea mai importantă cale către definirea poetică a misterului universal.

2. ÎNCADRAREA TEXTULUI ÎN SPECIE ȘI ÎN CURENT

LITERAR:
„Eu nu strivesc corola de minuni a lumii” este o artă poetică, deoarece autorul își exprimă
prin mijloace artistice concepția despre poezie (teme, modalități de creație) și despre rolul
poetului (raportul lui cu lumea, creația, cunoașterea).
De asemenea, este o meditație filosofică și o confesiune ELEGIACĂ (trist) pe tema
cunoașterii.
Poetica blagiană se încadrează în modernism prin:

 subiectivismul viziunii asupra lumii

 puternicul dramatism interior
 ambiguitatea limbajului
 utilizarea metaforei
 cultivarea versului liber și a ingambamentului

3
 Poezia ilustrează și influențe expresioniste precum:

 sentimentul absolutului
 tensiunea lirică
 exacerbarea eului creator
 interiorizarea peisajului

3. TEMA:
Tema poeziei o reprezintă atitudinea poetică în fața marilor taine ale universului conform
căreia cunoașterea lumii este posibilă doar prin iubire și prin comunicarea afectivă totală.

4. VIZIUNEA DESPRE LUME:

Viziunea despre lume a poetului reflectă dorința de potențare a misterului cosmic.
Prin iubire, omul poate restabili corespondențe între univers și sine, simțindu-se un fragment
dintr-un mister ce se autoregenerează continuu.
În centrul universului, Lucian Blaga plasează noțiunea de mister, asupra căruia se exercită
două tipuri de cunoaștere: paradisiacă și luciferică. Cea paradisiacă se fundamentează pe
raționamente logice, fiind de factură științifică, pe când cea luciferică are drept scop
potențarea misterului. Spre deosebire de omul de știință, poetul pătrunde mai ușor în miezul
tainei, cu ajutorul imaginației, sporindu-i farmecul și semnificația.

5. TITLUL:
Titlul operei este o metaforă revelatorie, care sintetizează artistic noțiunea filosofică de
cunoaștere luciferică. Este definit universul ca o mare taină, ca o entitate desăvârșită: ,,corola
de minuni’’ trimite la ideea de perfecțiune, prin raportarea la forma circulară, dar și la mister,
prin conținutul semantic al substantivului ,,minuni’’, fenomene inexplicabile pe cale rațională.

6. LIRISMUL SUBIECTIV:
Poezia este scrisă sub forma unei confesiuni lirice în care Lucian Blaga adoptă forma
lirismului subiectiv, subliniat de atitudinea poetică transmisă în mod direct și prin mărcile
lingvistice ale subiectivității:

 pronume personal, la persoana întâi, singular: ,,eu’’- care se repetă de 5 ori

 adjectiv pronominal posesiv, la persoana întâi: ,,mea’’
 verbe la persoana întâi: ,,nu strivesc’’, ,,nu ucid’’, ,,sporesc’’, ,,iubesc’’
4
 7+8. STRUCTURĂ+ RELAȚII DE OPOZIȚIE/ SIMETRIE:
Poezia este alcătuită din trei secvențe poetice, prima și ultima, aflându-se într-o relație de
simetrie, pentru că amândouă descriu poziția poetului în legătură cu creația și misterul.
Se remarcă și relația de opoziție dintre aceste două secvențe și a doua, care îi include pe
creatorii ce se folosesc de cunoașterea paradisiacă ,,lumina altora’’.

9. MOTIVE POETICE/ ELEMENTE DE RECURENȚĂ:

Motivele poetice sunt misterul și lumina, motiv central în poezie și metafora emblematică
pentru lirica blagiană inclusă și în titlul volumului de debut cu o dublă semnificație:
cunoașterea și iubirea.

10. COMENTAREA CELOR 3 SECVENȚE:

Poezia este alcătuită din trei secvențe lirice, care compun un discurs subiectiv, interiorizat,
exprimând sensibilitatea exacerbată a eului.
Incipitul este o reluare a titlului, fapt care accentuează ideea deja enunțată.
Sensul verbului ,,nu strivesc’’ se amplifică prin forma negativă a verbului ,,a ucide’’,
conturând atitudinea protectoare a creatorului în raport cu taina deslușită cu mintea, simbolul
imaginației. ,,Calea’’ eului liric, metaforă pentru drumul vieții, este presărată cu miracole,
precum: ,,flori’’, ,,ochi’’, ,,buze’’, ,,morminte’’.
A doua secvență lirică este mai amplă și explică sursa dublei antiteze între noțiunile
de ,,eu’’ și ,,alții’’, ,,lumina mea’’ și ,,lumina altora’’.
Modalitatea de cunoaștere a oamenilor de știință, numită metaforic ,,lumina altora’’, distruge
misterul ,,vraja nepătrunsului ascuns’’.
Pe de altă parte, cunoașterea poetică, cel de-al doilea termen al antitezei, introdus prin
conjuncția adversativă ,,dar’’, care marchează o schimbare totală a planului definește
individualitatea poetică specifică celui care potențează progresiv ,,taina lumii’’.
Demersul poetic este asemănat cu efectul de semiobscuritate produs de lună, o sursă a
misterului. Acest motiv literar nu mai reprezintă astrul tutelar, protector al cuplului din
poezia romantică, ci un simbol care amplifică ,,taina nopții’’, în același fel în care creatorul
sporește misterele universului.
Ultima secvență lirică are rolul unei concluzii explicative introduse prin conjuncția ,,căci’’ și
reia parțial versuri- cheie ale poeziei:

 ,,căci eu iubesc/ și flori și ochi și buze și morminte’’

 ,,a potența’’ misterul este echivalent cu ,,a iubi’’ la modul ideal, profund,
întreaga ,,corolă de minuni a lumii’’ singura capabilă de a deschide căi nebănuite
cunoașterii

5
Cele patru metafore simbol ilustrează și temele creației blagiene:

a. florile înseamnă viață, efemeritate, frumos

b. ochii înseamnă cunoaștere, contemplarea poetică a lumii
c. buzele reprezintă iubirea și rostirea poetică
d. mormintele simbolizează moartea, eternitatea

11. PROZODIA:
Din punct de vedere formal, poezia are o structură compactă, fiind alcătuită dintr-o strofă
polimorfă, caracterizată prin asimetrie. Măsura versurilor este variată, scopul fiind acela de a
sublinia o sintagmă sau un cuvânt, redând în mod direct ideile și sentimentele poetice. Sunt
cultivate versul liber și ingambamentul. Poezia este alcătuită din 20 de versuri libere, al căror
ritm interior redă fluxul ideilor și frenezia sentimentelor.

12. CARACTERISTICA LIMBAJULUI POETIC:

Caracteristica definitorie a limbajului poetic modernist este ambiguitatea, produsă de
multiplele semnificații ale metaforei revelatorii: lumina înseamnă creație, cunoaștere,
iubire, ,,flori, ochi, buze, morminte’’.
De asemenea, sursele expresivității și ale sugestiei se regăsesc la fiecare nivel al limbajului
poetic. La nivel morfosintactic, se repetă de șase ori pronumele ,,eu’’, ceea ce denotă
subiectivismul creației și caracterul confesiv. Sunt utilizate verbele la prezent, verbele
antonimice pentru a surprinde relația eu poetic- lume, conjuncția ,,și’’, care oferă cursivitate
discursului liric și conjuncția adversativă ,,dar’’.

13. CONCLUZIA:
În opinia mea, ,,Corola de minuni a lumii’’ este, de fapt, o metaforă pentru măsura binelui, a
frumosului, a misterului vieții și al morții. Scopul poeziei lui Blaga este de a întreține și
amplifica sentimentul absolutului încărcat de mistere și nu de a descoperi adevărurile lumii.
În concluzie, opera poetică a lui Lucian Blaga se situează, de la sine, în patrimoniul fondului
de aur național de literatură ce poartă bogate lumini și valori universale: reconstituirea vetrei
mitice autohtone, instrument de regenerare a culturii românești și element esențial al
specificului național.