DESTINUL OMULUI DE CREAȚIE

Postica Victor
 ARTA CERE SACRIFICII

Nimic bun nu vine ușor, iar dacă ar veni ușor, nu ar fi apreciat la justa sa
valoare.
Una dintre cele mai evidente jertfe cerute de artă este timpul prețios al artiștilor.
De multe ori, este necesar de ani pentru ca o să oamenii de artă să creeze o
capodoperă care va rămâne în patrimoniul cultural al omenirii mult după
trecerea artistului în neființă.
Uneori, oamenii de creație nu primesc laurii pe care îi merită în timpul vieții,
însă abia atunci când nu mai sunt în viață. Acesta fiind și arhicunoscut caz al
pictorului Vincent van Gogh. Chiar dacă lucrările acestuia se vând în prezent
pentru sume exorbitante la licitații, acesta nu a vândut decât un tablou în timpul
vieții.
Exemple similare pot fi regăsite și în literatură, în opere care glorifică creația și
sacrificiile făcute de omul de creație.
 DICȚIONAR

Expresionism- 1. Curent artistic și literar apărut în Germania la începutul secolului

XX, care pune accent pe intensitatea expresiei. 2. Orice formă de artă care vizează
intensitatea expresiei.
Estetica urâtului este o trăsătură a expresionismului, folosită în special de Tudor
Arghezii , având rol de înfrumusețare a limbajului literar, din ceva urât se
realizează ceva frumos.
Cunoaștere paradisiacă – cunoaștere logică a lumii, bazată pe argumente și
explicații științifice, având scop dezlegarea misterelor
Cunoaștere luciferică- cunoaștere de tip poetic, având scop protejarea tainelor
universului
 PERSONALITĂȚI NOTORII ALE
EXPRESIONISMULUI

Lucian Blaga (1895 – 1961) a fost eseist, filozof, poet, dramaturg, traducător, jurnalist,
profesor universitar, academician și diplomat român. Publică la Sibiu, în 1919, placheta de
versuri Poemele luminii , precum și culegerea de aforisme Pietre pentru templul meu.
În anul 1926 a intrat în diplomație, ocupând succesiv posturi de atașat cultural la legațiile
României din Varșovia, Praga, Lisabona, Berna și Viena. A fost atașat și consilier de presă la
Varșovia, Praga, Berna (1926–1936) și Viena (1936-1937), subsecretar de stat la Ministerul de
Externe (1937–1938) în Guvernul Octavian Goga și ministru plenipotențiar al României în
Portugalia (1938–1939). Cariera sa diplomatică a luat sfârșit odată cu instaurarea dictaturii
regale a lui Carol al II-lea.
A fost ales membru al Academiei Române în anul 1937. În anul 1939 a devenit profesor de
filosofia culturii la Universitatea din Cluj, mutată temporar la Sibiu în anii ce au urmat
dictatului de la Viena (1940–1944). La Sibiu redactează, începând cu 1943, revista Saeculum,
care va apărea un an. A funcționat ca profesor universitar până în 1948, când a fost îndepărtat
de la catedră, posibil, pe motive de natură politică.
LUCIAN BLAGA
 TUDOR ARGHEZI

Tudor Arghezi (pseudonimul lui Ion Nae Theodorescu; 1880 – 1967) a fost un
scriitor român, cunoscut pentru contribuția sa la dezvoltarea liricii românești sub
influența baudelairianismului. Opera sa poetică, de o originalitate exemplară,
reprezintă o altă vârstă marcantă a literaturii române. A scris, între altele, teatru,
proză, pamflete, precum și literatură pentru copii. În timpul realizării României
Mari mai exact în perioada 1918 - 1919 e închis un an, împreună cu 11 ziariști și
scriitori, la penitenciarul Văcărești, acuzat de trădare, deoarece colaborase cu
autoritățile germane de ocupație. In 1927 apare cu mare întârziere prima sa carte de
poezii "Cuvinte potrivite”. Va impune în literatura română ca specie literară tableta,
un gen de pamflet alegoric. În 1929 publică prima sa carte de proza, "Icoane de
lemn". În 1931 va publica placheta de versuri "Flori de mucigai" legată de anii de
detenție. Tudor Arghezi este distins cu premii și titluri, ales membru al Academiei
Române în anul 1955, sărbătorit ca poet național la 80 și 85 de ani
TUDOR ARGHEZI
 MEȘTERUL MANOLE

Drama ”Meșterul Manole” a fost publicată la Sibiu în 1927. Piesa are ca baza cunoscuta
legendă a Mănăstirii Argeşului, iar autorul sugerează folosind motivul din balada
populara ideea că elementele durabile și trainice se obțin doar prin jertfă
Sacrificiul uman pentru construirea unui edificiu este un motiv prezent în toate
literaturile. În cazul lui Lucian Blaga, se asociază motivul preotului păgân, care oficia
astfel de jertfe în perioada anterioară creştinismului. Faptul că Lucian Blaga introduce
un stareţ Bogomil, care încuviinţează jertfa, face o asociere între preotul creştin şi cel
păgân. În creştinism, orice jertfe de acest fel sunt interzise .
Fiind o dramă de idei filozofice, autorul urmarește ca spectatorul să contemple un om în
care să se regăsească, să trăiască intens drama unei vieți superioare, pline de tensiune,
activa, pusa mereu în fața unor alternative contrastante.
Una dintre principalele caracteristici expresioniste ale dramei ”Meșterul Manole” este
aspirația spre absolut exprimată prin ambiția personajului principal, Manole, și a lui
Vodă de a construi o biserică mult mai impunătoare decât oricare alta zidită anterior.
 SCENĂ DIN DRAMA
„MEȘTERUL MANOLE”
 FLORI DE MUCIGAI

Volumul ”Flori de mucigai” este inspirat din experienţa trăită, câteva luni, de
Arghezi, între zidurile închisorii Văcăreşti, din motive politice. Lumea pe care o
cunoaște aici, e o lume decăzută, lipsită de speranţă. ”Flori de mucegai” este o artă
poetică pentru că Arghezi își exprimă în acest poem ideile filozofice, literare și
estetice pe care le dezvoltă ulterior în întreaga operă. Este o ars poetica, deoarece în
poemul ”Flori de mucegai” se regasesc concepția despre arta și condiția artistului-
creator, tematica universului claustral, ESTETICA URATULUI-o doctrina estetica
ce promoveaza utilizarea unor termeni din sfera cotidianului și a banalului, termeni
ce prezintă categorii negative precum urâtul, grotescul, trivialul, bufoneria.
Oximoronul din titlul poemului reprezintă asocierea a doi termeni opuși, floarea
sugerând puritate, mucegaiul invocând putrefacția. Utilizarea acestui oximoron vine
să completeze opțiunea lui Arghezi pentru estetica urâtului
 EU NU STRIVESC COROLA DE
MINUNI A LUMII

Tema poetică o reprezintă modalitatea de cunoaștere a lumii care se poate realiza numai prin iubire. Ideea
poetică exprimă atitudinea poetului filosof de a proteja misterele lumii prin metafore revelatorii, prin imagini
ce scot în evidență atat opoziția filosofică intre rațional și irațional cât și o diferență între gândirea rațională
(paradisiacă) și cea poetică (luciferică).
În incipitul poeziei este reluat titlul, iar intenția eului liric este de a nu sugruma vraja, taina lumii.
În prima strofă apar enumerații semnificative precum “în flori, în ochi, pe buze ori morminte”, care semnifică
frumusețea, cunoasterea, sărutul și marea taină a morții.
A doua strofă aprinde apoziția dintre “lumina mea” și “lumina altora”, aceasta corespunde celor doua tipuri de
cunoastere și anume luciferică și paradisiacă.
A treia strofă are o nuanță cauzală, exprimând atitudinea eului liric față de tainele care se realizează numai prin
iubire.
Poezia are structură antitetică, organizată pe opoziţia „eu” şi „alţii”, adică poetul-artist şi omul raţional.
Metafora cunoaşterii luciferice este „lumina mea”, plină de sensibilitate şi perfecţiune. Această cunoaştere se
organizează pe succesiunea verbelor „nu strivesc”, „nu ucid”, „sporesc”, „îmbogăţesc” şi „iubesc”. Cunoaşterea
paradisiacă este metaforizată prin „lumina altora” care „sugrumă vraja”, adică misterele sunt ucise prin raţiune,
prin descoperire. în timp ce cunoaşterea paradisiacă este lumina minţii, cunoaşterea luciferică este o lumină
nocturnă (de noapte), lunară, care îmbogăţeşte misterul, îl transformă în mister şi mai mare.
 SIMBOLURILE OMULUI DE
CREAȚIE
Manole – simbol al omului de
creație, martir al frumosului Lumină – simbol al
cunoașterii și
adevărului

Simbolurile omului de
creație

Săgeată- zborul săgeții simbolizează

Aripi – simbolul avântului, al urcarea spre cer, cucerirea unui
eliberării sufletului, ideal ce nu poate fi atins
descătușării de sub povara
terestră
 SURSE

1
https://1md.online/versuri/comentariu/blaga-eu-nu-strivesc-corola-de-minu
ni-a-lumii

2 https://dexonline.ro/definitie/expresionism
3https://1md.online/versuri/autor/arghezi/flori-de-mucigai
4 https://1md.online/versuri/comentariu/blaga-mesterul-manole
5
https://www.referatele.com/referate/romana/online15/Lucian-Blaga-Mester
ul-Manole---comentariu-literar-referatele-com.php
6 https://ro.wikipedia.org/wiki/Lucian_Blaga
7 https://ro.wikipedia.org/wiki/Tudor_Arghezi