FLORI DE MUCIGAI

Tudor Arghezi (1880-1967)

Tudor Arghezi, poet, prozator si gazetar cu o carierea literara intinsa si foarte bogata, a fost unul dintre
autorii de prim rang ai perioadei interbelice. Biografia scriitorului, plina de cotituri a ramasa pana astzai
controversata in multe detalii.
Considerat a doua mare personalitate poetica dupa Eminescu, Tudor Arghezi scrie o opera unica in
versuri si proza orientata pe o tematica diversa.
INCADRARE
Volumul de povestiri intitulat sugestiv "Poarta neagra" din 1930 ilustreaza tragica experienta de viata a
lui Tudor Arghezi care petrece o scurta perioada de detentie in inchisoarea de la Vacaresti, in perioada 1918-
1919, din motive politice si surprinde o lume de margine de Bucuresti, o lume a talharilor, hotilor si criminalilor,
nevalorificata moral.
In anul 1931, prin publicarea volumui Flori de mucigai, poetul, aplicand tehnica esteticii uratului,
valorifica moral mediul marginalizat, incluzand mediul inchisorilor.

Titlul volumului este sugestiv cu privire la valorificarea artelor poetice in exprimarea conceptiei despre
univers.Titlul poeziei Flori de mucigai, omonim cu cel al volumul, surprinde in mod artistic conceptia
argheziana asupra poeziei sociale.

Imaginarul poetic transifigureaza realitatea concreta intr-o viziune artistica specific arghezeana

Opera literara Flori de mucigai apartine genului liric si este o arta poetica moderna.

*Arta poetica este un crez literar, un program, o arta de a scrie, prin care poetul isi trasmite conceptia sau
viziunea asupra universului poeziei si procesului de creatie.
Modernismul reprezinta o orientare culturala manifestata la inceputul secolului 20, in care noul si inovatia
formelor se opuneau valorilor de tip traditional.

TEMA POEZIEI
Exprima efortul creator al artistului pentru un produs spiritual si consecintele pe care le are acesta
asupra starilor interioare ale eului poetic, chinuit de framantari si de tulburari interioare.
Versurile nu mai sunt produsul unei revelatii, al harului divin, ci al unei nelinisti artistice si al setei
creatoare..Apare si conditia in care poetul isi pierde virtutile.
Motivele literare prezente in text sunt parete, stihuri, unghia..

TITLUL POEIZEI
Din punct de vedere morfologic, titlul poeziei este format din doua substantive comune, care, denotativ
se referea la plante cu florescenta si la putreziciune, degradare, dezintegrare. Din punct de vedere conotativ,
titlul este un oximoron in care florile sugereaza sublimul, sensibilul , emotia ,frumusetea, puritatea, lumina, pe
care poetul o transpune in stihuri iar mucigaiul semnifica uratul, raul, descompunerea si intunericul

Campul semantic al mucegaiului este semnificativ pentru ceea ce defineste un mediu al carcerei,
nepropice actului creator si lipsit de amprenta divinitati. Din acest camp se remarca sintagme precum parete
de firida goala, tencuiala, intuneric, singuratate, puterile neajutate, imprejurul.
 Legatura dintre semnificatia esteticii uratului, care reprezinta esenta poeziei, este data de metafora
unghiile de la mana stanga. Aceasta metafora arata poezia imperfecta, dar care totusi trebuie scrisa pentru
ca menirea poetului este de a crea.

STRUCTURA

Poezia "Flori de mucigai" este structurata in doua secvente lirice inegale,in care poetul isi exprima in
mod direct conceptia despre actul creatiei. Prima secventa ilustrand crezul artistic arghezian, iar cealalta
secventa, neputinta artistului de a crea in conditii de izolare.

Modernismul poeziei Flori de mucigai este argumentat de structura compozitionala.

PRIMA SECVENTA
Eul liric devine propriul Dumnezeu intr-un spatiu impropriu pe intuneric, in singuratate.
Actul creator este ilustrat prin verbele le-am scris si au lucrat.
Mediul carcerei se realizeaza plastic prin folosirea substantivelor parete, tencuiala, intuneric si
singuratate.
Peretele de firida goala din care lipseste flacara vie a indrumarii divine prefigureaza o poezie
imperfecta. Adjectivul goala semnifica lipsa creatiei, golul din mintea eului poetic.
Imperfectiunea este ilustrata prin prezenta a doar 3 dintre apostoli lui Luca, lui Marcu si lui Ioan.
Animalele din versul nici de taurul, nici de leul, nici de vulturul reprezinta obiecte totemice pentru apostoli, ele
protejandu-i, fiind ca un simbol, putere fizica si psihica, dar si spirit de observatie (ochi de vultur)
Poezia se regaseste sub forma stihurilor, termeni ce simbolizeaza o lume veche, pierduta, imposibil
de regasit intr-o alta dimensiune temporala sunt stihuri fara an semnifica pierderea notiunii timpului, nu se
tine cont de timpul pierdut.
Versurile sugereaza teme poetice specifice eului poetic, ingradit vesnicia, moartea, dorinta de
renastere, dorinta de libertate;stihuri de groapa reprezinta moartea, in care eul liric este prins, Si de foame
de scrum semnifica renasterea, pasarea Phoenix renascuta din cenusa, eul liric bazandu-se pe aceasta idee,
renasterea din scrum, din nimic. Versurile sunt specifice doar acelui moment stihurile de acum.
Metafora unghiei ingeresti simbolizeaza harul divin, inspiratia eului poetic care dispare cad nu s-a
tocit unghia ingereasca. Harul divin pe care eul liric incearca sa si-l insuseasca, crezandu-se Dumnezeu, dar
este la fel de neputincios si acest lucru continua deoarece inspiratia nu-i revine Am lasat-o sa creasca/ Si nu
mi-a crescut / Sau nu o am mai cunoscut. Se remarca topica inversa a verbului si a pronumelui personal;
firesc ar fi fost nu am mai cunoscut-o. Acest procedeu artistic se inscrie intre inovatiile stilistice ale
modernismului arghezian.Eul liric se pierde in neputinta totala, contempandu-si conditia damnata. Intunericul
se opune luminii, libertatii si completeaza mediul descris in prima secventa lirica.

A DOUA SECVENTA
Mediul sumbru ramane, blocand orice raza de lumina, iar apoi apare dualitatea apei. In a doua
secventa, apa (De sete de apa) semnifica dorinta de renastere, dar acum apa (ploaia batea departe, afara)
reprezinta ploaia care degradeaza un mediu deja supus putreziciunii.
Efortul creator devine dureros si ma durea mana ca o ghiara, unde gheara este simbol al
maleficului, al sentimentelor distructive
In ultimul vers, poetul constientizeaza ca doar prin poezie isi poate mentine conditia umana iar
versurile Si m-am silit sa scriu cu unghiile de la mana stanga exprima o poezie intoarsa in care sentimentul
neputintei incearca sa estompeze toate trairile negative, astfel eul liric nu renunta si isi foloseste si utima sursa
de inspiratie.
 Stilul artistic devine expresiv, tocmai prin imbinarea termenilor din diverse stiluri registrice si
modelarea figurilor de stil pentru a evidentia simbolistica metaforei si a oximoronului

LIMBAJUL ARTISTIC
Sugestia textului este sustinuta de estetica uratului.. Limbajul este caracterizat prin folosirea cuvintelor
care socheaza prin expresivitatea fascinanta, cuvinte "urate", al caror sens capata noi valori. De exemplu,
cuvantul "mucigai" este un regionalism cu aspect arhaic, dar are aici sensul profund al degradarii morale, al
descompunerii spirituale, cu trimitere sugestiva catre om, deoarece el insoteste cuvantul "flori", care poate
semnifica viata, lumea.

Oximoronul "flori de mucigai" transmite ideea complexa a imperfectiunilor vietii, a conditiilor vitrege la care
este supusa fiinta umana, fapt care ii provoaca poetului aversiune, repulsie.

Morfologic, poezia se axeaza pe substantive care se opun mediului creator (tencuiala, intuneric,
ploaia, parete de firida goala) mediul si substantive creatoare (stihuri).
Verbele definesc actul creator atata ca mod de a scrie poezia cat si ca fiintare a ei (am scris, sunt).
Substantivele se organizeaza in figuri de stil moderne: oximoronul flori de mucigai si metafora unghia
ingereasca. Rolul acestora este subliniat prin folosirea termenilor religiosi Luca, Marcu, Ioan, taurul,
leul, vulturul.

Ca figuri de stil, avem epitetul firida goala, enumeratiile nici de taurul, nici de leul, nici de vulturul si lui
Luca, lui Marcu si lui Ioan, comparatia ma durea mana ca o ghiara.
Ca imagini artistice avem imaginile vizuale Era intuneric, Ploaia batea departe, afara, imagini dinamice
m-am silit sa scriu cu unghia de la mana stanga.

MODURI DE EXUNERE
Modurile de expunere sunt descrierea artistica si monologul liric adresat in forma confesiva. Mediul
inchisorii si poezia creata sunt evidentiate descriptiv. Durerea interioara a eului si neputinta sunt eidentiate
confesiv. Ca urmare, lirismul devine subiectiv.
Marcile lexico-gramaticale prin care este evidentiata prezenta eului poetic sunt verbele la persoana I
am scris, am cunoscut, am lasat, pronume personale si reflexive la persoana I singular mi, ma,
monologul liric adresat le-am scris cu unghia pe tencuiala.

CONCLUZIE
Flori de mucigai este o arta poetica in care autorul isi exprima,in moddirect,nelinistile generate de
actul creatiei, Atat prin imaginarul poetic, cat si prin estetica uratului, poezia reprezinta o creatie literara
originala demna demodernismul romanesc, Arghezi dovedindu-se un bijutier al cuvantului si un artist de o
mare profunzime filozofica.