Page |1

Viziunea poetica in artele poetice moderne

Al Ani Lina Oprea Gabriel Papa Mihaela Claudia Pisau Adelaida Alina Pop Mina

Page |2

Viziunea poetica in artele poetice moderne

Conceptul arta poetica exprima un ansamblu de trasaturi care compun viziunea despre lume si viata a unui autor, despre menirea lui in Univers si misiunea artei sale, intr-un limbaj literar care-l particularizeaza. Autorul isi exprima in mod direct conceptia despre poezie(principiile de creatie:elemente de laborator poetic,surse de inspiratie,teme,modalitati de creatie si de expresie;rolul social al poeziei)si despre rolul poetului(relatia poetcreatie/inspiratie;raportul poetului cu lumea sau cu divinitatea;rolul sau social). Spre deosebire de poetica (un text teoretic in proza),arta poetica este o opera literara in versuri,un program(manifest) literar realizat cu mijloace poetice. Prima utilizare a termenilor,in lumea antica,este datorata teoreticianului Aristotel,in lucrarea Poetica ,respectiv lui Horatiu,primul poet care a reflectat asupra propriei arte intr-o opera literara,Epistola catre Pisoni ,numita si Arta poetic (Ars poetica).Acest tip de reflectie nu a incetat niciodata si a marcat,prin diferitele aspecte relevate,evolutia conceptiei despre poezie in literatura universala. n modernism, artele poetice privesc din interior creatia, eul liric se identifica cu eul auctorial, discursul poetic realizandu-se la persoana I singular. Volumele Lauda somnului (1929), Lucian Blaga Cu voi... (1930) George Bacovia Joc secund (1930) Ion Barbu Flori de mucigai (1931) Tudor Arghezi

Page |3

reprezinta momente esentiale n creatia acestor poeti. Se deschid prin arte poetice care anunta o noua formula estetica, o noua turnura a creatiei n care nsasi poezia devine tema fundamentala.

George Bacovia

Prin opera sa a creat o atmosfera sumbra, cetoasa, umeda, denumita atmosfera bacoviana. Dar nu n aceasta atmosfera rezida meritul poetului. ncadrat de unii critici ntre cei mai valorosi poeti simbolisti din tara noastra,el si depaseste cu mult epoca situandu-se printre cei mai originali poeti romani. S-a nascut la Bacau (de unde si-a derivat si pseudonimul, adevaratul sau nume fiind George Vasiliu), oras n care si-a facut studiile liceale. Studii de drept la Bucuresti si Iasi, n ultimul oras obtinand si licenta n drept. Cu diploma pe care o avea, ar fi putut profesa avocatura sau ar fi putut ocupa diverse functii importante n administratie. Fire mai timida nsa si destul de reticenta la valurile vietii, fiind marcat si de o boala care n anul 1957 avea sa-l trimita n mormant, Bacovia se multumeste cu o slujba marunta de functionar. Adevarata sa chemare nu a fost triumful pe scara vietii, ci poezia.Debutul literar si l-a facut cu sprijinul lui Al. Macedonski n revista "Literatorul". Primul volum de versuri i-a aparut n anul 1916, cand lumea se afla n plin razboi mondial . Mai tarziu criticii literari au descoperit n volumul de debut, intitulat "Plumb", surpriza aparitiei n campul literelor romanesti a unui original poet. George Bacovia este poetul toamnelor dezolante, al iernilor ce dau sentimentul de sfrit de lume, al cldurilor toride, al primverilor iritante i nevrotice (Decembrie, Lacustre, Cuptor, Nervi de primvar). Cadrul este oraul de provincie, de parcuri solitare, cu cafenele srace, cuprinse ntr-o realitate demoralizant, ameninnd s se prbueasc. Toamna, frigul, tristeea, umezeala, rceala,nevroza, descompunerea devin proiecii ale unei emoii poetice. Poetul este un inadaptat n societatea burghezian- de aici dorina de evadare.

Page |4

Atmosfera launtric particular este deprimant: de toamne reci, cu ploi putrede, limitat ntr- un peisaj de mahala, de ora provincial, ntre cimitir i abator... atmosfera de plumb... n care plutete obsesia morii. Gsim n poezia lui Bacovia influene din simbolismul francez prin atmosfera de nevroz, gustul pentru satanic, ideea morii, cromatica i predilecia pentru muzic. Impresiile sunt sugerate prin corespondene muzicale, dar i prin culoare. Poezia Plumb a aparut n fruntea volumului Plumb n 1916. Este considerata o capodopera a creatiei bacoviene si o culme a simbolismului romnesc. Poezia Plumb este una dintre cele mai representative pentru arta simbolista bacoviana.Poetul opereaza cu elemente de determinare absoluta.pentru a sugera avatarurile izolarii,allege ca simbol,in mod surprinzator cimitirul-moartea.Uzind apoi de o tehnica simpla repetitia cuvantului plumb, ca simbol al greutatii vesnice a neantului ne introduce intr-un univers straniu. Discursul poetic este conceput sub forma unui monolog tragic n care poetul exprima o stare sufleteasca disperata, lipsita de orice speranta. Poezia este alcatuita din 2 catrene, care corespund celor 2 planuri ale realitatii: realitatea exterioara, alcatuita din cimitir, cavoul, simboluri ale unei univers rece, ostil, care l mpinge pe poet la izolare si disperare; si realitatea interioara, sufleteasca, deprimanta pentru care nici iubirea invocata cu disperare nu este o sansa de salvare. n poezie exista un motiv esential: moartea, redat prin sicriu, mort, somn, dormeau adnc, cavou, coroane, era frig, era vnt. Celelalte motive amorul, tristetea, singuratatea sunt secundare, dar ajuta la reliefarea ideii esentiale de alunecare inevitabila spre moarte, neant. Cuvntul-cheie al poeziei este plumb, care are valoare de simbol, repetitie si epitet. n exprimarea sicriele de plumb sugereaza nemiscare, ncremenire; amorul de plumb sugereaza o senzatie de rece, de insensibil; ,,si-i atrnau aripele de plumb sugereaza caderea, imposibilitatea zborului si a salvarii. La toate nivelurile (lexical, fonetic, morfosintactic), poetul exteriorizeaza ideea de alunecare spre neant. Verbele la imperfect (dormeau, dormea, stam) sugereaza persistenta atmosferei deprimate. Repetitia conjunctiei si amplifica atmosfera macabra:

Page |5

Si flori de plumb si funerar vestmnt si era vnt Si scrtiau coroanele si-am nceput sa-l strig si era frig si-i atrnau aripile de plumb.

Epitetele adnc, ntors, funerar, singur contribuie la realizarea unei nelinisti metafizice. Frecventa consoanelor m, b, v, l, a diftongului au si a triftongului eau sugereaza foarte bine plnsetul, vaietul, ca ecou al atmosferei insuportabile. La nivelul prozodic se constata folosirea iambului. Sentimentul dominant este de oboseala, de trecere inevitabila spre moarte. Se remarca maxima concentrare a discursului poetic. Concluzii : Bacovia poate fi inteles si fara cultura ori poate chiar fara cine stie cata sensibilitate, ca sa nu mai pomenim de rafinament. Insa la fel de bine poate si insela spiritele primare, credule, facandu-le sa presupuna ca l-au inteles. El nu este un rudimentar, insa poetica sa in literatura romana ar putea fi comparata cu atentia pentru, si permeabilitatea la arta primitiva a liricii unora din poetii occidentali. Poezia bacoviana incearca un primitivism, folosind mijloace cu atat mai rafinate, cu cat ele-s mai greu perceptibile si mai capabile sa deruteze nu numai pe naivi, ar fi normal, dar si unele subtile inteligente. Este descris ca fiind pictor in cuvinte si compozitor in vorbe(M.Petroveanu) George Bacovia are in creatia sa modele stralucite din literatura universala (E. Poe,Rollinat,Baudelaire,Verlaine,etc),dar ramane un scriitor profund original,ancorat in realitatile sociale si estetice romanesti.

Page |6

Tudor Arghezi

Tudor Arghezi a fost poet, prozator i gazetar cu o carier literar ntins i foarte bogat,unul dintre autorii de prim rang ai poeziei interbelice. n anul 1927 i apare volumul de poezii "Cuvinte potrivite", care constituie unul dintre cele mai importante momente pentru poezia romneasc interbelic. Anul 1931 reprezint, prin apariia volumului "Flori de mucigai", o alt dat important pentru poezia argheziana. El menine cteva linii tradiionaliste dar se poate constata c el inoveaza pe baza tradiiei fiind considerat un modernist clasicizant. Este primul poet romn care valorific estetica urtului nsemnnd utilizarea unor cuvinte urte care sunt considerate a sfida bunul sim, descoperite ns ca avnd o puternic expresivitate. n viziunea arghezian, orice categorie se poate transforma n contrariul su : materialul n spiritual, urtul n frumos, nepoeticul n poetic. Prin transfigurare i sintetizare realitatea se schimb, iar urtul devine obiect estetic. Arghezi este un reprezentant al poeticii antipoeticului, prin credina lui n puterea de izbvire a unei pure frumusei, ivit din temperatura nalta la care sunt supuse cuvintele n procesul creator. Nu e vorba despre o subliniere a urtului pentru a pune n lumin frumuseea ci despre o conversiune a lui la o strlucire tainic, folosind propriile sale resurse nebnuite. Poezia Testament de Tudor Arghezi deschide primul volum al scriitorului Cuvinte potrivite aparuta 1927, este o arta poetica prin definirea metaforica a creatiei si prin exprimarea conceptiei cu privire la procesul poetic . Este un text programatic si inovator potrivit perioadei in care acesta apare, perioada interbelica, iar din aceasta cauza apartine directiei moderniste. Testament aduce perspective noi in incercarea de definire si autodefinire. In poezia Testament sunt prezente idei privind dimensiunile estetice, etice si sociale ale creatiei, regasim identitatea intre planul autorului si cel al eului liric.Opera dezvolta un ansamblu de trasaturi care compun viziunea despre lume si despre viata poetului, despre menirea lui in Univers si despre misiunea artei sale , intr-un limbaj literar si particular. Poezia apartine directiei moderniste pentru ca impune forme noi in cadrul

Page |7

creatiei artistice, produce adancirea lirismului si ambiguitatea limbajului particular, construieste metafore socante, potrivit esteticii noi prin care elementele uratului se transforma in frumos. Testament se incadreaza in directia modernista prin rolul asumat de poet de a crea si de a reflecta asupra creatiei sale, un fel de lirism voluntar. De asemenea interesul autorului se indreapta spre raportul dintre inspiratie si tehnica poetica punand problema cuvantului, a capacitatilor acestuia de a re-crea lumea. Tudor Arghezi opteaza pentru o poezie moderna construita din strofe poliforme , cu o prozodie inedita. In viziunea lui Arghezi , poetul este doar un creator orgolios si dublu determinat.El deschide relatia paternala cu un cititor abstract, pentru care aduce un mesaj trecand prin generatii succesive.El este un fauritor, slefuitor de cuvinte care filtreaza trairile neamului prin propria sa constiinta. Rolul poeziei este cel de transfigurare a oricaror aspecte ale realitatii prin cuvinte si imagine artistica, Arghezi considera ca orice aspect al realitatii, indiferent ca este frumos sau urat , grotesc sau sublim poate fi considerat material poetic , asta pentru ca dupa parerea lui Diformul produce surpriza. Fiind un monolog adresat , lirismul subiectiv se realizeaza prin atitudinea poetica, transmisa in mod direct iar la nivelul expresiei prin marcile subiectivitatii (marcile eului liric : nu-ti voi lasa, eu am ivit, le-am prefacut etc.) Tema poeziei o reprezinta conceptia asumata a poetului de a echilibra tensiunile dintre Slova de foc si slova faurita in creatia cu valoare testamentara. Motivul central al textului este acela al cartii, care simbolizeaza ideea de cunoastere, are legatura spirituala intre generatii, pentru ca in ea se oglindeste seara razvratita a stramosilor ce au urcat prin rapi si gropi adanci , dar si ideea de truda , de mestesug , de pasiune. Cuvantul carte are o bogata serie sinonimica in text: testament, hrisov( hrisov = act domnesc in Evul Mediu), cuvinte potrivite.

Atitudinea poetului reiese si din restul motivelor care apar in text:

Page |8

motivul tapului: care sugereaza pe o parte fortele demonice iar, pe de alta parte, sacrificiul , ispasirea tuturor pacatelor savarsite, prin magia cuvantului. motivul revoltei: imbraca forme semnificative dar nu dramatice

Durerea noastra surda si amara O gramadi pe-o singura vioara;

Biciul rabdat se-ntoarce in cuvinte Si izbaveste-ncet pedepsitor Odrasla vie-a crimei tuturor

, ceea ce contureaza ideea ca poetul constientizeaza care este rolul sau de parinte, creator de noi universuri inchise in cartea-treapta. - motivul metamorfozei : al transformarii uneltelor de creatie

ca sa schimbam , acum intaia oara

Sapa-n condei si brazda-n calimara. Din poezie se desprind mai multe idei pragmatice : Cartea este menita sa reflecte idealurile si aspiratiile celor multi,ale poporului si sa devina unul din bunurile sale cele mai de pret Poezia este forma artistica de reflectare si de razbunare a realitatii.Ea poate da cuvintelor o noua substanta semantica : Din bube, mucegaiuri si noroi Iscat-am frumuseti si preturi noi. Prin intermediul poeziei,uratul poate deveni frumos, asa cum si frumosul poate izvori din urat :

Page |9

Le-am prefacut in versuri si-n icoane Facui din zdrente muguri si coroane.

Titlul este o metafora care ilustreaza foarte bine conceptul vizat,cu sens conotativ exprima ideea de mostenire literara act oficial adresat urmasilor cititori. Incipitul este conceput ca o adresare directa a eulul liric catre un fiu spiritual Nu-ti voi lasa drept bunuri dupa moarte, Decat un nume adunat peo carte

,opera sa,o treapta spre cunoastere,apare motivul mortii care acentueaza ideea ca atat creatorul cat si urmasii sai sunt raspunzatori de pastrarea valorilor continute in carte. Compozitional , poezia are cinci strofe, alcatuite dintr-un sir inegal de versuri; prima strofa are opt versuri (o octava, contine monologul adresat al eului poetic catre cititorul abstract ) a doua strofa un catren (patru versuri) a treia si a patra strofa sunt strofe polimorfe ce construiesc ideea ca lumea se metamorfoseaza intr-o dimensiune spirituala , strofa a cincea o octava (reintereaza ideea ca poezia se naste din tensiunea creata intre har si mestesug.) Opozitia robul-Domnul se regaseste in versul Robul a scriso, Dmnul o citeste si reda relatia dintre scriitor si cititor , in care robul -poet si a ajumat statutul umil , de truditor al cuvantului. Elementul de recurenta este metafora carte care are un rol important in organizarea materialului poetic Poezia Testament ilustreaza unitatea de conceptie si de viziune a lui Arghezi asupra exstentei. *Arghezi+ a distrus convenia poetic, locurile comune ale limbajului frumos, care nu apar n versurile i n proza lui dect cu o funciune cu totul opus celei care-i revenise prin tradiie. Ironia verbal, obinut prin devalorizarea felului obinuit de a se exprima joac un mare rol n opera

P a g e | 10

acestui poet, care de altfel nu ezit s foloseasc locuiunile triviale; cuvintele metaforelor sale sunt ncrcate de o materialitate palpabil, pline de o via arztoare care acapareaz toate simurile omului. Construciile lui Arghezi au rennoit sintaxa romn. (T. Vianu, Scriitori romni din sec. XX) Concluzii : Opera literara Testament de Tudor Arghezi este o arta poetica moderna pentru ca poetul devine,in conceptia lui Arghezi , un nascocitor,iar poezia presupune mestesugul ,truda creatorului.Un alt argument in favoarea modernitatii poeziei este faptul ca Arghezi introduce in literatura romana ,prin aceasta creatie literara,estetica uratului,arta devenind un mijloc de reflectare a complexitatii aspectelor existentei . Poezia Testament este o arta poetica de sinteza pentru orientarile poeziei interbelice ,cu elemente traditionaliste si moderniste.

Lucian Blaga

Personalitate impunatoare a culturii interbelice, Lucian Blaga, filosof, scriitor, profesor universitar, a marcat perioada respectiv prin elemente de originalitate compatibile cu nscrierea n universalitate. S-a nascut la 9 mai 1895 la Lancram, lng Alba Iulia, ntr-o familie de preoi. Copilaria i-a stat, dup cum mrturisete el nsui, "sub semnul unei fabuloase absene a cuvntului", viitorul poet - care se va autodefini mai trziu "mut ca o lebd" - neputnd s vorbeasc pn la vrsta de patru ani. Primele clase le-a facut la Sebe, a urmat Liceul "Andrei Saguna" din Braov, unde era profesor ruda sa Iosif Blaga, autorul primului tratat romnesc de Teoria dramei. n anul izbucnirii primului rzboi mondial i-a nceput studiile de teologie

P a g e | 11

la Sibiu, pe care le-a finalizat cu licena n 1917. ntre 1917 i 1920 a frecventat cursurile Universitii din Viena, unde a studiat filosofia obinnd i doctorantul. Revenit n Romnia rentregit, s-a druit cauzei presei romneti din Transilvania, fiind redactor la revistele "Cultura" din Cluj i "Banatul" din Lugoj. n 1926 a intrat n diplomaie ocupnd succesiv posturi la legaiile rii noastre din Varovia, Praga, Lisabona, Berna i Viena. A fost ales membru al Academiei Romne n 1937. Discursul de recepie i l-a intitulat Elogiul satului romnesc. n 1939 a devenit profesor de filosofia culturii la Universitatea din Cluj, mutat temporar la Sibiu n anii ce au urmat dictatului de la Viena. La Sibiu redacteaz, ncepand cu 1943, revista Saeculum, care va aprea un an. Din 1948, ndepartat de la catedr, a lucrat n cadrul filialei din Cluj a Institutului de Istorie al Academiei. Lucian Blaga s-a manifestat n ipostaz dubl de poet i de filozof cu egal strlucire, dar i de dramaturg i publicist. Volume reprezentative ale poetului sunt: "Poemele lumii", "Paii profetului", "n marea trecere", "Lauda somnului", "La cumpna apelor", "Nebnuitele trepte". Creaia sa este o sintez de tradiie i modernitate. Substana poeziei este, pentru Lucian Blaga, mitul; trsturile fundamentale ale creaiei sale poetice sunt sentimentul misterului, setea de absolut, nelinitea metafizic i vocaia creaiei. Opoziia dintre cunoaterea luciferic i cunoaterea paradisiac a ceea ce cuprinde inspira metafora " Corola de minuni a lumii", adica totul. Cunoatrea poetic, metafizic, ce mbogete frumuseea lumii, este ncorporat ntr-o comparaie ampl i destul de sugestiv i plastic:

"i-ntocmai cum cu razele ei albe luna, nu micoreaz, ci tremurtoare mrete i mai tare taina nopii,

P a g e | 12

aa mbogesc i eu ntunecata zare cu largi fiori de sfnt mister i tot ce-i ne-neles se schimb-n ne-nelesuri i mai mari sub ochii mei cci eu iubesc i ochi i flori i buze i morminte." Iubirea este comunicarea eului poetic cu spiritul universal, iar ultimele imagini (flori, ochi, buze, morminte)sunt simboluri fundamentale ale existenei. n concepia lui Blaga cunoaterea este logic (adic raional, pe cale tiinific, dar prin care misterele lumii nu pot fi revelate) pe care el o numete paradisiac; pe langa aceasta exist cunoaterea luciferic prin care metafora, imaginaia poetic sporesc misterele lumii. Blaga teoretiz distingnd: a) metafore plasticizante - care se produc n cadrul limbajului, iar transferul de termeni de la unul asupra celuilalt se face n vederea plasticizrii unuia dintre ei ca n exemplul: "rndunelele pe un fir de telegraf - note pe un portativ"; "pe ulii subire i nalt / ploaia umbl pe catalige"; "n joc cu piatra cte-un val / i-arat solzii de pe pntec". b) metafore revelatorii - care sporesc semnificaiile faptelor, misterele lumii, releveaz ceva ascuns n elementele la care viseaz: "soarele / lacrima Domnului / cade n mrile somnului"; "n somn, sngele meu ca un val / se trage din mine / napoi n prini"; "cenua ngerilor ari n ceruri / ne cade fulguind pe umeri i pe case". Eu nu strivesc corola de minuni a lumii de Lucian Blaga face parte din seria artelor poetice moderne ale literaturii romne din perioada interbelic, alturi de Testament de Tudor Arghezi i Joc secund de Ion Barbu. Poezia este aezat n fruntea primului su volum, Poemele luminii (1919).

P a g e | 13

Tema poeziei o reprezint atitudinea poetic n faa marilor taine ale Universului: cunoaterea lumii n planul creaiei poetice este posibil numai prin iubire. n sprijinul acesteia mai apar idei precum cunoaterea poetic i cea rational, motivul luminii, al lunii, dar cu o funcie schimbat fa de romantism. Elementele realului devin poart ctre lumea de dincolo de ele. Aceast lume radiaz din sensurile lucrurilor sau din relaiile lor cu lumea, cu eul liric. Fiind o poezie de tip confesiune, lirismul subiectiv se realizeaz prin atitudinea poetic transmis n mod direct i, la nivelul expresiei, prin mrcile subiectivitii (mrci lexico- grmaticale prin care se evideniaz eul liric): pronumele personal la persoana I singular, adjectivul posesiv la persoana I, verbele la prezent, persoana I singular, alternnd spre difereniere cu persoana a III-a; topica afectiv (inversiuni i dislocri sintactice). Titlul este o metafor revelatorie care semnific ideea cunoaterii luciferice. Pronumele personal eu este aezat orgolios n fruntea primei poezii din primul volum, adic n fruntea operei. Plasarea sa iniial poate corespunde influenelor expresioniste (exacerbarea eului) din volumele de tineree. Dar mai ales exprim atitudinea poetului filozof de a proteja misterele lumii, izvort din iubire. Verbul la forma negativ nu strivesc exprim refuzul cunoaterii de tip raional i opiunea pentru cunoaterea luciferic / poetic. Metafora revelatorie corola de minuni a lumii, imagine a perfeciunii, a absolutului, prin ideea de cerc, de ntreg, semnific misterele universale, iar rolul poetului este adncirea tainei care ine de o voin de mister specific blagian. Titlul este reluat n incipitul poeziei, ca prin vers, iar sensul su, mbogit prin seria de antiteze i prin lanul metaforic, se ntregete cu versurile finale : Eu nu strivesc corola de minuni a lumii / *...+ / cci eu iubesc / i flori i ochi i buze i morminte. Poezia este un act de creaie, iar iubirea o cale de cunoatere a misterelor lumii prin trirea nemijlocit a formelor concrete. Poezia nseamn intuirea n particular a universalului. Metaforele enumerate surprind temele majore ale creaiei poetice, imaginate ca petalele unei corole uriae care adpoatete misterul lumii: flori semnific fragilitatea, prospeimea, frumuseea vieii, efemeritatea; ochii trimit la viziune, cunoatere, deschidere a sufletului ctre lume; buze sunt receptacole ale senzualitii, pot sugera sensibilitatea, intimitatea, iubirea, rostirea poetic, afectivitatea; mormintele justific tema morii, eternitatea. Compoziional, poezia are trei secvene marcate, de obicei, prin scrierea cu

P a g e | 14

iniial majuscul a versurilor. Versificaia este una modern, specific blagian. Versul liber, ritmul interior al micrii spiritului fascinat de mister sunt elementele ce marcheaz acest aspect. Poezia este structurat pe dou planuri: al eului liric i al celorlali. Elementele de recuren n poezie sunt: misterul i motivul luminii, care implic principiul contrar, ntunericul. Nivelul morfosintactic - repetarea, de ase ori n poezie, a pronumelui personal eu care susine caracterul confesiv; - verbele la timpul prezent, modul indicativ plasarea eului poetic ntr-o relaie definit cu lumea; - seriile verbale antonimice, cu forme afirmative i negative, care redau opiunea poetic pentru o form de cunoatere, de raportare a eului poetic la lume, care st sub semnul misterului; - opoziia ntre adjectivul posesiv mea i adjectivul nehotrt altora; - determinani ai substantvului lumina; - conjuncia i, prezent n zece poziii, confer cursivitate discursului liric i accentueaz ideile cu valoare gnomic; - enumerarea prin i din versul final, aeaz pe acelai plan elementele universului; - prepoziia cu, utilizat n trei poziii, marcheaz funcia sintactic de complement circumstanial instrumental, semnific cile, mijloacele de cunoatere a lumii; - conjuncia adversativ dar n poziie median n ansamblul poeziei susine paralelismul structural; - topica afectiv (inversiuni i dislocri sintactice) evideniaz opiunea poetic. Nivelul lexico-semantic: opoziia lumin-ntuneric relev simbolic relaia: cunoatere poetic (prin iubire i creaie) cunoaterea logic; cmpul semantic al cuvntului misterului realizat prin termeni cu valoare de metafore revelatorii: tainele, neptrunsului ascuns, a lumii tain, ntunecata zare, sfnt mister, ne-neles, ne-nelesuri i mai mari. Se cultiv cu predilecie metafora revelatorie care caut s reveleze un mister esenial pentru nsui coninutul faptului. poezia adevrat... trebuie s aib o anume sarcin mitic i magic, la diverse niveluri ale materialului verbal n care se ncorporeaz: la nivelul lexical, ea va acorda preferin cuvintelor cu sarcin magic (dor,

P a g e | 15

fntn) sau celor cu sarcin mitic (sus, jos, adnc etc) sarcina fiind neleas ca un fel de for...La nivelul imaginilor, ea se va bizui pe metaforele revelatoare care prezint un spor axiologic fa de cele plasticizate datorit faptului c pun n lumin o latur ascuns a obiectului; n fine, la nivelul discursului verbal, ea va practica formele exorciste sau pe cele ale ritualului mitic. (t. Aug. Doina, Poezie i mod poetic)

Concluzii : Eu nu strivesc corola de minuni a lumii de Lucian Blaga este o art poetic modern pentru c interesul autorului este deplasat de la principiile tehnicii poetice (restrnse la enumerarea metaforelor care sugereaz temele creaiei sale i la exemplificarea unor elemente de expresivitate specifice: metafora revelatorie, comparaia ampl, versul liber) la relaia poet lume i poet creaie. Creaia este un mijlocitor ntre eu (contiina individual) i lume. Sentimentul poetic este acela de contopire cu misterele universale, cu esena lumii. Actul poetic convertete misterul, nu l reduce. Misterul este substana originar i esenial a poeziei: cuvntul originar (orfismul). Iar cuvntul poetic nu nseamn, ci sugereaz, nu explic misterul universal, ci l protejeaz prin transfigurare.

Ion Barbu

Matematician i poet, Barbu s-a nscut la Cmpulung-Muscel. Fiul unic al magistratului C. Barbilian i al Smarandei. Studii elementare i gimnaziale n oraelul natal, Darmneti- Roman, Piteti. Liceul la Bucureti, unde este remarcat de prof. Gh. Titeica, la un concurs al Gazetei matematice. Dupa licen i se acord o bursa n Germania. Apoi se afirm ca matematician i devine profesor titular la Universitatea din Bucureti. Stralucita vocaie matematic se materializeaz n 80 de studii, apreciate n ar i strintate. Cu numele su adevarat sunt consacrate

P a g e | 16

aa-zisele "spaii Barbilian" n geometrie. Dan Barbilian de pe actul de natere i din universul matematic este aceeai persoan cu Ion Barbu, pseudonimul su literar, nscris la loc de cinste n istoria literaturii romne. Ca poet, debuteaz n "Literatorul" in anul 1918. Colaboreaza la Sburatorul i E. Lovinescu l semnaleaz cititorilor ca un "poet nou". Preocupat mai mult de matematici, ne-a lasat puine opere literare: "Dup melci" 1921, "Joc secund" 1930, iar dup moarte au aparut "Ochean"1966, Pagini de proz "1968". Mai exact spus, nelegerea poetului asupra a ceea ce trebuie s fie poezia e mai aproape de concepia unor poei moderni i singulari ca Stephane Mallarm sau Paul Valry, dect de concepia mai general, impus de romantism. Apoi nu trebuie uitat c poetul a fost debutat de un matematician i c modul lui de a gndi n spiritul abstract al matematicii s-a impus i n planul reprezentrilor poetice. Ion Barbu nsui afirm: "Ca i n geometrie, neleg prin poezie o anumit simbolic pentru reprezentarea formelor posibile de existen Pentru mine poezia este o prelungire a geometriei, aa c, rmnnd poet, n-am prsit niciodat domeniul divin al geometriei." Scurte i riguroase ca form - cteva sunt sonete -, poeziile propun un univers tematic restrns. Barbu descrie peisaje mineralizate, forme ale geologicului i ale florei , evoc zeiti mitologice sau surprinde procese de contiin, cum ar fi solemnul legmnt al lepdrii de pcatul contemplaiei abstracte n favoarea voinei de a tri cu frenezie, ntr-o total consonana cu ritmurile vii ale naturii. Evitnd poezia - confesiune, exprimarea direct a nzuinelor sufletului su, I. Barbu le transfer unor elemente ale naturii: copacul, banchizele, munii, pmntul ceea ce indic o tendin de a folosi simboluri "obiective". Peisajele, pasteluri exotice i imaginare, nchid n ele elanuri i ncorsetri ale fiinei umane, aspiraii patetice i ncrncenate refuzuri. Lirica lui Ion Barbu (1895-1961) ilustreaza, dupa propria marturisire, relatia dintre matematica si poezie: "Ca in geometrie inteleg prin poezie o anumita simbolistica pentru reprezentarea formelor posibile de existenta, intrucat exista undeva, in domeniul inalt al geometriei, un loc luminos, unde se intalneste cu poezia". Etapa ermetica (1925 - 1926), din care face parte volumul "Joc secund", este marcata de un limbaj criptic, incifrat, o exprimare abreviata, uneori in cuvinte inventate. Conceptul "ermetic" inseamna abscons, incifrat, la care accesul se face prin revelatie si initiere, amintind de Hermes, zeul grec care detinea secretele

P a g e | 17

magiei astrologice. Volumul de poezii "Joc secund" exprima conceptia lui Ion Barbu despre lume si viata asemanatoare cu aceea a lui Platon si anume ca arta, ca si lumea, este o copie a ideilor. Arta poetica a lui Barbu este ilustrata de poeziile "Din ceas, dedus..." si "Timbru", crez artistic marturisit de poet: "Versul caruia ne inchinam se dovedeste a fi o dificila libertate: lumea purificata pana a nu mai oglindi decat figura spiritului nostru. Act clar de narcisism. Desigur, ca tot absolutul: o pura directie, un semn al mintii". Poezia "Din ceas dedus..." este numita de unii critici literari si "Joc secund", dupa numele volumului in deschiderea caruia este inclus, mai ales ca poetui nu i-a pus un titlu, intentia lui fiind ca acest text liric sa initieze cititorul intr-un univers unic, inconfundabil. Poezia este, asadar, o arta poetica a liricii lui Barbu, in sensul unei conceptii exprimate intr-un limbaj si o viziune aparte, specifice poetuluimatematician. Tema poeziei exprima, in principal, ideea lumii purificate prin reflectarea in oglinda, ideea autocunoasterii si ideea actului intelectual ca afectivitate lirica. Poezia lui Ion Barbu a fost acuzata de neclaritate in expunerea ideilor si de incifrare a simbolurilor, dificultatea receptarii ei fiind mai intai cauzata de concizia exprimarii, dar si de sintaxa poetica in care predomina terminologiile stiintifice, luate mai ales din matematica -"Insumare"-, neologismele cu rol de epitet -"nadir latent"- si recurgerea la elipse, dislocari, inversiuni topice, anacoluturi, ingreunand astfel descifrarea sensurilor clasice ale discursului liric. Asadar, intelegerea poeziei lui Barbu este dificila din cauza structurii interioare de natura stiintifica si a conciziei textului liric, adica "extrema condensare" a stilului sau. (Tudor Vianu). Prozodia: Poezia "Din ceas dedus...", alcatuita din doua catrene, are versuri lungi, cu masura de 13-14 silabe, iar rima este incrucisata. Mitul oglinzii, la care apeleaza arta lui Ion Barbu, este mai mult o modalitate stilistica, prin care realitatea se rasfrange in constiinta umana ca intr-o oglinda sau in luciul apei, iar imaginile reproduse de poet nu sunt copiate, redate exact din lumea exterioara, ci spiritualizate in mod individual. Oglinda semnifica, asadar, "reflectarea ideala si spiritualizata a cosmosului in constiinta" (Serban Cioculescu).

P a g e | 18

Lirica modern constrnge limbajul la funcia paradoxal de a exprima, de a ascunde sensul n acelai timp. (H. Friederich - Structura liricii moderne) Concluzii: Poezia "Din ceas dedus...", model de concizie lirica, capodopera a creatiei artistice a lui Ion Barbu, constituie o profunda arta poetica, atat prin conceptia poetului asupra rostului si rolului artei, cat si prin aceea ca este un adevarat cod ce deschide intelesurile poetice ale universului liric barbian, cu totul unic in literatura romana. Este o arta poetica apartinand modernismului/ermetismului barbican,prin conceptie si limbaj incifrat,accesibila cititorilor initiati.

P a g e | 19

Bibliografie

Comentarii literare Al.Andrei ,editura <<Cuvantul romanesc>> Bucuresti 1991 Literatura romana-eseulL.Paicu,editura Art 2009 Literatura romana pentru bacalaureat si admitere ,editura Orientul latin 1991 Arte poetice ale secolului XX Nicolae Balot. Editura Minerva, Bucureti 1997 Limba i literatura romn Grigore Codrescu. Editura Plumb, Bacu 2001 www.wikpedia.org