Realismul – un film al vieții

,,Ion” de Liviu Rebreanu

 De ce am citit acest roman?
În primul rând, am ales să citesc romanul ,,Ion”,
deoarece este considerat de mulți critici literari o
capodoperă a realismului românesc și a literaturii
românești.
Alt motiv pentru care am ales acest roman este
pentru că am citit un alt roman scris de autorul operei,
Liviu Rebreanu, ,,Pădurea Spânzuraților”, și am fost
impresionat de stilul său de a scrie.
De asemenea, am ales acest roman pentru că știam
de mai demult rezumatul său și eram curios să aflu care
este conținutul deplin al acestui roman.
 Apariția romanului
Romanul ,,Ion” este primul roman obiectiv din
literatura română, fiind apărut în anul 1920. Acesta a
fost scris între 1913 și 1920. Apariția romanului a stârnit
un adevărat entuziasm între cititori și critici literari.
Cunoscutul critic literar Eugen Lovinescu spunea
despre Liviu Rebreanu și acest roman că: ,,Nimic din ce
a publicat înainte nu ne putea face să prevedem
admirabila dezvoltare a unui scriitor, care a început și a
continuat vreo zece ani, nu numai fără strălucire, dar și
fără indicații de viitor.”
 Criticul considera romanul ,,Ion” o realizare a literaturii
române, iar apariția primului roman obiectiv din literatura
română o va direcționa către valorile europene.
Romanul este bazat pe unele evenimente reale. Personajul
Ion este inspirat de un țăran muncitor numit Ion Boldijar al
Galentașului, care nu avea pământ și care avea multă
admirație pentru el. Altă inspirație a romanului este o
întâmplare povestită autorului de sora sa, în care o fată
înstărită a fost bătută de tatăl ei pentru că a rămas însărcinată
cu un tânăr sărac, iar el trebuia să se înrudească cu un sărac.
De asemenea, multe întâmplări din roman sunt inspirate din
experiențele scriitorului, care a copilărit într-un sat ardelenesc.
Până și faptul că Ion a sărutat pământul său este inspirată de o
întâmplare asemănătoare la care Liviu Rebreanu a fost martor.
 Rezumat
Romanul ,,Ion” este constituit din două părți intitulate
sugestiv ,,Glasul Pământului” și ,,Glasul Iubirii”, deoarece
pământul și iubirea sunt scopurile care îl ghidează pe personajul
principal al operei, Ion, în cele două părți ale romanului.
Acțiunea romanului are loc în satul ardelenesc Pripas, în jurul
anului 1910. Romanul începe cu descrierea drumului care duce
spre satul Pripas și cu tradiționala horă de duminică, la care erau
prezenți toți flăcăii și fetele satului, inclusiv și Ion al Galentașului.
Ion era un flăcău frumos, dar sărac, care și-a pus scop să
acumuleze cât mai multă avere. Lui Ion îi plăcea de două fete. Una
era Florica, care era frumoasă, dar nu avea zestre deloc. Cealaltă
era Ana, care avea multă zestre, dar era urâtă.
 Tatăl Anei, Vasile Baciu, care voia s-o mărite pe
Ana cu George, un flăcău cu multă zestre, aflând că
Ion face curte Anei, acesta îl face de rușine la acea
horă, numindu-l sărăntoc. Din această cauză, Ion și-
a pus scop s-o ia pe Ana de nevastă, ca să-i facă în
ciudă lui Vasile Baciu și să-i ia pământurile.
Într-o seară, Ion s-a dus la Ana și a lăsat-o
însărcinată. Atunci când a aflat Vasile Baciu că Ana
e însărcinată cu copilul lui Ion, a început s-o bată în
fiecare zi. Astfel, a fost nevoit Vasile Baciu s-o
mărite pe Ana cu Ion, promisându-i tot pământul
său. Prima parte se încheie cu nunta lui Ion cu Ana.
 În a doua parte a romanului, ,,Glasul Iubirii”, Ion izbutește
să-l silească pe Vasile Baciu să-i dea toate pământurile sale,
iar Ana a născut un băiețel. După ce a pus mâna pe
pământurile lui Vasile Baciu, Ion a făcut gestul de a săruta un
bulgăre de pământ. Cu toate că avea pământ datorită Anei,
Ion avea o atitudine foarte proastă față de ea, ceea ce a
făcut-o pe Ana să se spânzure. La scurt timp după aceasta,
copilul lui Ion s-a îmbolnăvit și a murit.
În urma acestor evenimente, Ion și-a amintit de Florica,
care acum era măritată cu George. Ion s-a împrietenit cu
George pentru a o vedea mai des pe Florica.
Într-o noapte, crezând că George nu e acasă, Ion s-a dus la
Florica, unde a dat peste George, care l-a omorât cu o sapă.
Romanul se încheie cu sfințirea noii biserici din Pripas.
 Caracteristici realiste în romanul ,,Ion”
Tehnica detaliului – Tehnica detaliului este folosită pe tot parcursul romanului. Un
exemplu de asemenea secvență este: ,, În mijlocul drumului picotește câinele
învâțătorului Zaharia Herdelea, cu ochii întredeschiși, suflând greu. O pisică albă ca
laptele vine în vârful picioarelor, ferindu-se să nu-și murdărească lăbuțele prin
praful uliței, zărește câinele, stă puțin pe gânduri, apoi iuțește pasul”.
Întâmplări verosimile – Majoritatea întâmplărilor descrise de narator sunt banale
pentru perioada în care are loc acțiunea operei. Mai mult de atât, Liviu Rebreanu s-
a inpirat din întâmplări adevărate și din experiența proprie atunci când a scris
romanul ,,Ion”.
Naratorul expune faptele într-un mod obiectiv – Romanul ,,Ion” este considerat
primul roman obiectiv din literatura română. Acțiunea operei este narată la
persoana a treia, fără ca naratorul să-și exprime afecțiunea. Una dintre secvențele
care demonstrează această caracteristică este: ,,Ion ascultă câteva clipe mirat cum
înjură Briceag. Apoi deodată se aprinde ca focul și izbucnește răgușit”.
 Personajele romanului
Ion al Galentașului este personajul principal al
romanului omonim. El este un personaj complex,
având multe defecte. La începutul romanului, el este
prezentat ca un țăran muncitor, dar spre sfârșitul
romanului, cititorul deduce că el este un prefăcut, un
soț indiferent, adică o lepră a societății.
Ana este un personaj secundar în acest roman,
reprezentând doar o unealtă prin care Ion și-a dobândit
averea, fără a avea sentimente sincere față de ea. Ea
reprezintă destinul tragic al femeii de la țară.
 Vasile Baciu este un alt personaj al romanului,
care reprezintă tipologia țăranului tipic de la
începutul secolului XX, care dorea să-și păstreze
pământurile și să le înmulțească. El și-a dobândit
pământurile însurându-se cu o fată urâtă și înstărită,
dar pe care a iubit-o.
Alt personaj secundar al operei este dascălul
Zaharia Herdelea, care reprezintă tipologia
intelectualului. Acesta duce un trai modest, iar
mintea îi este acaparată de unele conflicte interioare
cauzate de convingerile sale morale și politice.
Titu Herdelea este fiul lui Zaharia Herdelea și reprezintă
tipologia tânărului patriot. El are multe virtuții și a mers
până la capăt pentru a-și îndeplini visul de a vedea România.
Popa Belciug este preotul satului Pripas, fiind unul dintre cei
mai influenți oameni din sat. Acesta reprezintă tipologia
preotului intelectual și este persoana de încredere la care
sătenii se adresează atunci când au nevoie de un sfat. Cu
toate că e preot, el nu este lipsit de unele defecte umane.
Victor Grofșoru este considerat cel mai bun avocat din
Jidovița, localitate învecinată satului Pripas. El este un
personaj secundar care dă dovadă de multe calități umane.
Acesta nu l-a urât pe Zaharia Herdelea pentru că nu l-a
susținut în timpul alegerilor, ba chiar i-a oferit un loc de
muncă atunci când dascălul a fost suspendat din funcția sa.