Ion

Roma realist obiectiv interbelic

Perioada interbelica De Liviu Rebreanu
Realismul este o miscare artistica,literara ce apare in secolul al XIX-lea datorita dezvoltarii stiintelor
exacte din aceea perioada.Izvorul de inspiratie al realistilor este realitatea asa cum este ea.

Un reprezentant important al acestui current in literatura noastra este Liviu Rebreanu.,,Ion” este un
roman realist obiectiv, ce apare in 1920, fiind o opera de referinta in proza autorului.Liviu Rebreanu
reuseste sa creeze un roman cu o perspective moderna, analizand instinctele primare si sondand
psihologia colectivitatii a zonei rurale din secolul al XX-lea, unde omul era apreciat si respectat in functie
de cate hectare de pamant detinea.

Titlul este sintetic, fiind modalitatea prin care autorul provoaca lectorul in evocarea unei vieti a unui
taran din satul Pripas.

Tema este a imbogatirii prin cai imorale, dar si a iubirii.

Din punct de vedere compositional, romanul are 2 volume si 13 capitole in total, distribuite
astfel:capitolele 1-6 in primul volum intitulat ,,Glasul pamantului”, iar capitolele 7-13 in cel de-al doilea,
,,Glasul Iubirii”.,,Ion” este considerat unul dintre cele mai mare romane ale iubirii de pamant.

Respectand firul narativ, subiectul romanului poate fi prezentat, pe scurt, astfel:

Ion al Glanetasului este un fecior harnic, dar sarac din satul Pripas.Personajul este intr-o stransa legatura
cu mediul social din care provine, unde omul era respectat in functie de cate hectare de pamant
detinea.Ion este personajul tipic din orice roman, parvenitul, intrucat doreste sa detina si el pamant,
inca de mic visand acest lucru.Tatal lui a avut si el pamant, insa le-a pierdut.La polul opus se afla Ana,
fiica lui Vasile Baciu, un om bogat cu mult pamant.Ea este singura la parinti si are parte de tot ceea ce isi
doreste.Singura modalitate prin care Ion ar putea sa ajunga la pamanturile lui Vasile Baciu ar fi casatoria
cu Ana,fata urata, chiar daca o iubea pe Florica, fata frumoasa a vaduvei lui Maxim Oprea, insa saraca
asemeni lui.Gandurile lui Ion ies la iveala la hora din sat atunci cand o joaca numai pe Ana, ademenind-o
departe de multime, pentru a o face sa se indragosteasca de el.Vasile Baciu realizeaza intentiile lui Ion si
ii atribuie,pentru prima data,urmatoarele caracteristici:,,sarantoc”, ,,talhar”, ,,hot”.Din acest moment
conflictul exterior al romanului incepe.Ion o viziteaza pe Ana noaptea, iar fata ramane insarcinata.Vasile
Baciu este nevoit sa faca nunta dintre cei doi, pentru a spala rusinea familiei.Au loc lungi negocieri
referitoare la zestrea Anei, iar intr-un final se decid.Momentul nuntii este primul zbucium din viata de
cuplu Ion-Ana.Personajul eponym o joaca numai pe Florica, iar din acest moment Ana isi da seama ca
Ion nu o iubeste si nu o va iubi vreodata.Vasile Baciu ii da personajului eponym mai putin pamant decat
convenisera amandoi, iar Ion isi bate sotia.Ana cand se duce la tatal ei sa ceara ajutor, o bate si el,
crezand ca s-a inteles cu Ion sa-l jefuiasca.Atitudinea lui Ion fata de Ana se schimba cu momentul
nuntii:devine mai rece cu ea, mai nepasator.Daca la inceputul romanului I se adresa cu apelativul
diminutival ,,Anuta”, acum se comporta urat cu ea si o bate.Soacra ei, Zenobia, o batjocoreste, iar tot
satul o compatimeste.Ion o viziteaza pe Florica noaptea, chiar daca ea s-a casatorit cu George Bulbuc, un
alt fecior bogat, cu care a vrut Vasile Baciu sa-si marite fata.Nici macar dupa nasterea lui Petrisor inima
lui Ion nu se imblanzeste.Savista,oloaga satului, il vede de nenumarate ori pe Ion la Florica si ii spune
Anei.Sotia protagonistului, fiind o fire mai slaba, chinuita de toti, se sinucide.Ion trebuie sa aiba grija de
 Ion
Roma realist obiectiv interbelic
Perioada interbelica De Liviu Rebreanu
copil, intrucat este singura legatura cu pamanturile lui Vasile Baciu.Copilul se imbolnaveste si
moare.Intr-un final, Ion este prins de George Bulbuc in curtea Floricai , care il omoara cu o sapa, un
obiect reprezentativ pentru personajul eponym, intrucat este instrumentul cu care se munceste
pamantul.In ultimele momente inainte sa-si dea sufletul, Ion isi deruleaza intreaga viata in fata ochilor si
realizeaza ca totul nu s-a meritat.

In cel de-al doilea plan se urmaresc intelectualii satului: preotul Belciug si invatatorul Zaharia Herdelea,
care duc si ei o viata la fel de grea precum ceilalti tarani.De exemplu invatatorul nu are bani sa plateasca
mobile achizitionata pentru zestrea Laurei si este scoasa la licitatie.Preotul Belciug se cearta cu Zaharia,
intrucat casa lui era construita pe pamanturile bisericii.Invatatorul are problem cu autoritatile maghiare
si pleaca din sat.

Romanul se incheie cu scena horei cu are a inceput, numai ca acum sunt alte generatii.

Din punct de vedere al perspective narrative, modul de expunere predominant este naratiunea, impletit
cu dialogul, iar naratorul este obiectiv, dat prin prezenta pronumelor folosite la persoana a 3-a.

,,Ion” are o compozitie simetrica, pusa sub semnul horei, intrucat romanul incepe cu scena horei, unde
Ion o joaca pe Ana si se incheie tot cu o hora, numai ca sunt alte generatii, ceea ce releva faptul ca
traditia mereu va avea o proiectie in eternal nostru.

In concluzie, Liviu Rebreanu reuseste sa creeze un roman cu o perspective moderna despre dorinta
umana de a se imbogati rapid, totodata avand o actiune densa si conturand personaje puternic
individualizate.