Ion este un roman social, obiectiv, realist ?i modern scris de Liviu Rebreanu ?

i
aparut n anul 1920.
Liviu Rebreanu este creatorul romanului romnesc modern, deoarece scrie primul rom
an obiectiv din literatura romna, Ion ?i primul roman de analiza psihologica din
proza romneasca, Padurea Spnzura?ilor.
Ion este primul roman obiectiv din literatura romna, fiind aparut n anul 1920, dup
a o lunga perioada de elaborare, a?a cum nsu?i autorul men?ioneaza n finalul opere
i, ntre martie 1913 - iulie 1920. Apari?ia romanului a strnit un adevarat entuzias
m n epoca, mai ales ca nimic din crea?ia nuvelistica de pna atunci nu anun?a aceas
ta evolu?ie spectaculoasa: Nimic din ce e publicat nainte nu ne putea face sa prev
edem admirabila dezvoltare a unui scriitor, care a nceput ?i a continuat vreo zec
e ani, nu numai fara stralucire, dar ?i fara indica?ii de viitor , nota Eugen Lovi
nescu. Criticul prime?te romanul Ion ca pe o izbnda a literaturii romne, iar satis
fac?ia sa este consemnata n studiul Crea?ia obiectiva. Liviu Rebreanu: Ion . Pentru
ini?iatorul modernismului romnesc, al carui principiu de baza era sincronismul li
teraturii romne cu cea europeana, romanul Ion este cel care rezolva o problema ?i
curma o controversa . Aceasta afirma?ie a lui Lovinescu se refera la faptul ca apa
ri?ia primului roman obiectiv direc?ioneaza literatura romna catre valoare europe
ana ?i stinge polemica pe care criticul o avea cu samanatori?tii epocii.
Cuprins [ascunde]
1
Rezumat
2
Personaje
3
Istoria publicarii
4
Teme principale
5
Perspectiva
6
Ecranizare
7
Referin?e
8
Legaturi externe
Rezumat[modificare | modificare sursa]
Information icon.svg Aten?ie: urmeaza detalii despre nara?iune ?i/sau deznodamnt.
Glasul pamntului
Romanul ncepe cu descrierea drumului catre satul Pripas, la care se ajunge prin ?o
seaua ce vine de la Crlibaba, ntovara?ind Some?ul pna la Cluj, din care se desprinde
un drum alb mai sus de Armadia ?i dupa ce lasa Jidovi?a n urma, drumul urca nti anevo
ie pna ce-?i face loc printre dealurile strmtorate (...), apoi cote?te brusc pe su
b Rpile Dracului, ca sa dea buzna n Pripasul pitit ntr-o scrntitura de coline . La int
rarea n sat, te ntmpina (...) o cruce strmba pe care e rastignit un Hristos cu fa?a s
palata de ploi ?i cu o cunini?a de flori ve?tede aga?ata de picioare . Imaginea es
te reluata simbolic nu numai n finalul romanului, ci ?i n desfa?urarea ac?iunii, n
scena licita?iei la care se vindeau mobilele nva?atorului, sugernd destinul tragic
al lui Ion ?i al Anei, precum ?i via?a tensionata ?i necazurile celorlalte pers
onaje: Titu, Zaharia Herdelea, Ioan Belciug, Vasile Baciu, George Bulbuc etc.
Ac?iunea romanului ncepe ntr-o zi de duminica, n care to?i locuitorii satului Pripa
s se afla aduna?i la hora tradi?ionala, n curtea Todosiei, vaduva lui Maxim Oprea
. Nu lipsesc nici frunta?ii satului, familia nva?atorului Herdelea, preotul Belci
ug ?i bocotanii care cinstesc cu prezen?a lor sarbatoarea. Hora este o pagina etno
grafica memorabila prin jocul tradi?ional, vigoarea flacailor ?i candoarea fetel
or, prin lauta ?iganilor care compun imaginea unui ritm impetuos: De tropotele ju
catorilor se hurduca pamntul. Zecile de perechi bat some?ana cu atta pasiune, ca p
otcoavele flacailor scapara scntei, poalele fetelor se bolbocesc, iar colbul de p
e jos se nvltore?te, se a?aza n straturi groase pe fe?ele brazdate de sudoare, lumi
nate de oboseala ?i de mul?umire .
Lui Ion i place Florica, dar Ana are pamnt, a?a ca el i face curte acesteia, spre d
isperarea lui Vasile Baciu, tatal Anei, care se cearta cu Ion ?i-l face de rsul s

atului, spunndu-i sarantoc . Alexandru Glaneta?u, tatal lui Ion, a risipit zestrea Z
enobiei, care avusese avere cnd se maritase cu el. Vasile Baciu, om vrednic al sa
tului, se nsurase tot pentru avere cu mama Anei, dar fiind harnic sporise averea
?i se gndea sa-i asigure fetei zestre atunci cnd se va marita.
Ion, flacau harnic ?i mndru, dar sarac o necinste?te pe Ana ?i l obliga astfel pe
Vasile Baciu sa i-o dea de nevasta mpreuna cu o parte din pamnturi. Ob?innd avere,
Ion dobnde?te situa?ie sociala, demnitate umana ?i satisfacerea propriului orgoli
u.
n celalalt plan, familia nva?atorului Herdelea are necazurile sale. Herdelea ?i zid
ise casa pe lotul ce apar?inea bisericii, cu nvoirea preotului Belciug. Rela?iile
nva?atorului cu preotul se degradeaza cu timpul, de aceea Herdelea se teme ca ar
putea pierde toata agoniseala ?i i-ar ramne familia pe drumuri. Preotul Belciug,
ramas vaduv nca din primul an, are o personalitate puternica, este cel mai respe
ctat ?i temut om din sat, avnd o autoritate totala asupra ntregii colectivita?i.
n sat, domina mentalitatea ca oamenii sunt respecta?i daca au oarecare agoniseala
, fapt ce face ca rela?iile sociale sa fie tensionate ntre sarantoci ?i bocotani , ntre
chibzuin?a rosturilor ?i nechibzuin?a patimilor, ceea ce face sa se dea n perman
en?a o lupta apriga pentru existen?a.
Destinele personajelor sunt determinate de aceasta mentalitate, de faptul ca fam
iliile nu se ntemeiaza pe sentimente, ci pe interese economice: n societatea ?arane
asca, femeia reprezinta doua bra?e de lucru, o zestre ?i o producatoare de copii
. Odata criza erotica trecuta, ea nceteaza de a mai nsemna ceva pentru feminitate.
Soarta Anei e mai rea, dar deosebita cu mult de a oricarei femei, nu (G. Calines
cu). Batuta de tata ?i de so?, Ana, ramasa fara sprijin moral, dezorientata ?i r
espinsa de to?i, se spnzura. Florica, parasita de Ion, se casatore?te cu George ?
i se bucura de norocul pe care l are, de?i l iubea tot pe Ion.
Glasul iubirii
Casatorit cu Ana ?i a?ezat la casa lui, Ion, din cauza firii lui patima?e, nu se
poate mul?umi cu averea pe care o dobndise ?i rvne?te la Florica. Sfr?itul lui Ion
este naprasnic, fiind omort de George Bulbuc, care-l prinde iubindu-se cu nevast
a lui, a?adar Rebreanu propune pentru sfr?itul patima?ului Ion o crima pasionala.
Finalul romanului surprinde satul adunat la sarbatoarea sfin?irii noii biserici,
descrie drumul care iese din satul Pripas, via?a urmndu-?i cursul firesc: Pripasu
l de-abia ?i mai arata cteva case. Doar turnul cote?te, apoi se ndoaie, apoi se ntin
de, iar dreapta ca o panglica cenu?ie n amurgul racoros. (...) Satul a ramas napoi
acela?i, parca nimic nu s-ar fi schimbat. C?iva oameni s-au stins, al?ii le-au l
uat locul. (...) Drumul trece prin Jidovi?a, pe podul de lemn, acoperit, de pest
e Some?, ?i pe urma se pierde n ?oseaua cea mare ?i fara nceput ... .
Personaje[modificare | modificare sursa]
Ion al Glaneta?ului, protagonistul ?i personajul eponim al romanului.
Vasile Baciu (tatal Anei)
Zenobia (mama lui Ion)
nva?atorul Herdelea
Parintele Belciug
Titu Herdelea (fiul nva?atorului Herdelea)
George Bulbuc
Ana (fata cu avere, dar nu att de frumoasa ca Florica)
Florica (fata fara avere, dar frumoasa)
Aurel Ungureanu
Roza Lang
Laura (fiica nva?atorului Herdelea)
Maria

Avrum (cr?marul)
Simion Lungu
Aizic
Filipoiu
George Pintea (iubitul ?i so?ul Laurei)
Toma Bulbuc
Ilie Onu (fratele de cruce a lui George Bulbuc)
Petre Ispas
Macedon Cerceta?u
Virginia
Ghighi (sora Laurei)
Savista (servitoarea lui George Bulbuc)
Istoria publicarii[modificare | modificare sursa]
Liviu Rebreanu marturise?te ca n lunga sa truda de crea?ie, n cei 7 ani n care a lu
crat la roman, un rol important l-a avut, pe de o parte impresia afectiva , emo?ia,
iar pe de alta parte, acumularea de material documentar.
O scena vazuta de scriitor pe colinele dimprejurul satului l-a impresionat n mod
deosebit ?i a constituit punctul de plecare al romanului Ion . Aflat la vnatoare, Re
breanu a observat ... un ?aran mbracat n haine de sarbatoare , care s-a aplecat, deod
ata ?i-a sarutat pamntul. L-a sarutat ca pe-o ibovnica. Scena m-a uimit ?i s-a ntip
arit n minte, dar fara vreun scop deosebit, ci numai ca o simpla ciuda?enie .
O alta ntmplare relatata de sora sa, Livia, i-a re?inut aten?ia: o fata nstarita, r
amasa nsarcinata cu un tnar sarac, a fost batuta cumplit de tatal ei pentru ca tre
buia sa se nrudeasca acum cu un sarantoc, care nu iubea pamntul ?i nici nu ?tia sal munceasca.
Un eveniment care l-a marcat n mod deosebit a fost convorbirea pe care Liviu Rebr
eanu a avut-o cu un tnar ?aran vrednic, muncitor, pe nume Ion Boldijar al Glaneta
?ului, care nu avea pamnt ?i pronun?a acest cuvnt cu atta sete, cu atta lacomie ?i pa
siune, parc-ar fi vorba despre o fiin?a vie ?i adorata ...
O alta sursa o constituie amintirile sale de copil ardelean, care a observat n ju
rul lui mentalita?ile ?i obiceiurile ?aranilor, via?a lor complicata ?i complexa
din cauza ocupa?iei Imperiului Austro-Ungar.
Prima varianta a romanului Ion a fost o schi?a, scrisa de Rebreanu n 1908. Aceasta
schi?a purta titlul Ru?inea , iar subiectul ei a fost reluat n alta proza, Zestrea , n c
are Rebreanu contureaza portretul lui Ion ?i schi?eaza ntlnirea dintre flacau ?i I
leana (Ana din roman).
Opera lui Liviu Rebreanu reprezinta o lume ntr-o lume. Liviu Rebreanu este ctitor
ul romanului romnesc modern, unul dintre cei mai valoro?i romancieri interbelici,
alaturi de Mihail Sadovenu, Camil Petrescu, George Calinescu, Mircea Eliade ?i
Hortensia Papadat Bengescu. Liviu Rebreanu ?i-a pregatit marile romane prin nuve
le. Romanul Ion este anticipat de nuvela Rafuiala , n care apare acela?i sfr?it tragic
al unui ?aran sarac, harnic, care o iubea pe Rafila, devenita so?ia unui ?aran ns
tarit.
Exista trei fapte care constituie geneza romanului Ion: prima data, autorul poar
ta o discu?ie cu un fecior sarac, dar harnic din sat. A doua oara, autorul vede n
tr-o zi de sarbatoare, pe cmp, un ?aran n straie albe, care saruta pamntul. A treia
oara este vorba despre povestea unei fete seduse ?i abandonate, fiind nsarcinata
cu un fecior din sat. De asemenea, nucleul epic din romanul Ion este anticipat ?i
n nuvele ca Zestrea ?i Ru?inea .
A?adar, romanul Ion este un roman obiectiv, realist, doric, de crea?ie. Apare n anu
l 1920, fiind o capodopera care nfa?i?eaza universul rural ntr-o maniera realista,
fara idilizarea tipica samanatori?tilor ?i poporani?tilor. Capodopera lui Liviu

Rebreanu este romanul Ion , dar acesta a mai scris ?i alte romane izbutite artisti
c, precum: Padurea spnzura?ilor , Rascoala ?i romanul de dragoste Adam ?i Eva .
Teme principale[modificare | modificare sursa]
Romanul Ion este o monografie a realita?ilor satului ardelean de la nceputul secolu
lui al XX-lea, ilustrnd conflictul generat de lupta apriga pentru pamnt, ntr-o lume
n care statutul social al omului este stabilit n func?ie de averea pe care-o pose
da, fapt ce justifica ac?iunile personajelor. Solu?ia lui Rebreanu este aceea ca
Ion se va casatori cu o fata bogata, Ana, de?i nu o iube?te, Florica se va casa
tori cu George pentru ca are pamnt, iar Laura, fiica nva?atorului Herdelea l va lua
pe Pintea nu din dragoste, ci pentru ca nu cere zestre. Personajul central al c
ar?ii, Ion al Glaneta?ului, este personaj reprezentativ pentru colectivitatea um
ana din care face parte prin mentalitatea clasei ?arane?ti ?i a vremurilor carei
a i apar?ine.
Perspectiva[modificare | modificare sursa]
ntr-o alta perspectiva, satul este ilustrat n rela?iile cu regimul administrativ ?
i politic austro-ungar. Realita?ile social-concrete ale raporturilor dintre inst
itu?ii ?i oameni sunt prezentate obiectiv de Rebreanu, prin fapte, prin situa?ii
le n care eroii romanului se gasesc n conflict cu autorita?ile. Cei mai afecta?i s
unt intelectualii, deoarece slujba?ii ?i autorita?ile nabu?a cu orice prilej con?
tiin?a asupririi na?ionale care se manifesta cu predilec?ie la aceasta clasa soc
iala. Avocatul Victor Grof?oru militeaza pentru emanciparea sociala ?i na?ionala
pe cai legale; profesorul Spataru este un extremist, pe cnd Titu Herdelea, cu ae
re de poet, este un entuziast.
Liviu Rebreanu ?i lasa personajele sa ac?ioneze liber, sa-?i dezvaluie firea, sa
izbucneasca n tensiuni dramatice, sa-?i manifeste modul de a gndi ?i de a se expri
ma.
Limbajul artistic al lui Liviu Rebreanu se individualizeaza prin cteva trasaturi:
respectul pentru adevar, de unde reiese obiectivarea ?i realismul romanului;
precizia termenilor, acurate?ea ?i concizia exprimarii;
sobrietatea stilului;
stilul anticalofil, lipsit de imagini artistice, ntruct crezul prozatorului era ca
stralucirile artistice, cel pu?in n opere de crea?ie, se fac mai totdeauna n detri
mentul preciziei ?i al mi?carii de via?a (...), e mult mai u?or a scrie frumos,
dect a exprima exact.
Ecranizare[modificare | modificare sursa]
Articol principal: Ion: Blestemul pamntului, blestemul iubirii.
Romanul a fost adaptat pentru marele ecran n 1980 sub numele Blestemul pamntului,
Blestemul iubirii n regia lui Mircea Mure?an. n rolul lui Ion este ?erban Ionescu,
Petre Gheorghiu l joaca pe Vasile Baciu ?i Ioana Craciunescu pe Ana. Filmul a fo
st bine primit, cu un scor de 7,2/10 pe IMDb.